 EnderlichtModeratorDin: Shangri-La in reverse
Postari: 540
|
|
Episodul 33 – Gravitatie…zero? [Ioana’s POV]
Alergam disperata printre desisurile padurii, agatandu-ma de crengile copacilor si ranindu-ma. De cand cu trecutul lui Madara prin …ahem… « frumosul » lui Sharingan, acesta nu si-a mai facut aparitia. Oricum au trecut doar doua zile de atunci, si acum sunt foarte…ocupata.
Ma ocupam de niste ninja, care, culmea, aveau infatisarea identica (rezulta ca erau niste clone, te miri ce !). Era, evident, mana lui Madara in spatele acestui « antrenament dur de dimineata ». Soarele abia rasarise, iar rezerva mea de energie era goala, dar nu aveam timp sa ma odihnesc. Din 10 atacatori, am reusit sa dobor numai unul folosind electrosocul, dar ramasesera inca 9 si deja nu mai stiam in ce directie sa o apuc. Nu sunt facuta pentru lupta, sport, efort fizic, si tot ce tine de ceea ce am enumerat ! Desi…trebuia sa ma astept la adevaratul antrenament de la inceput…avand in vedere ca Madara a fost atipic de « bland » cu mine, in ultima perioada, de cand am ajuns aici. Deja s-a implinit o saptamana…nu ?
AHHH ! Las-o dracului de matematica, alearga, ALEARGA ! Run for your fuckin’ life!
Pana ce ajungi…la…pe-..ri-…fe-…ri-…e…ZBANG! M-am pravalit, rostogolit, alunecat…pana ce am cazut intr-un rau, care, spre norocul meu, trebuia sa fie plin de pietre. Abia dupa ce am revenit la suprafata, ranita la picioare, la maini, mi-am dat seama ca alunecasem intr-o prapastie, mai mult ca o vale, pe un « dulce » povarnis…
In timp ce ma ridicam pe vine, curentul puternic al raului acutiza durerea provocata de taieturi. Racoarea inghetata a apei ma facea sa dardai, iar ranile mele nu puteau fi videcate acum, deoarece consumam chakra vitala supravietuirii.
Trebuia sa scap de urmaritorii mei, si sper ca aceasta cazatura (accident nefericit) sa ii deruteze nitel pe zombie aia, pana imi gasesc un adapost.
Usor, usor, incerc sa ma ridic in picioare, auzind insa un « poc ». Imi intorc privirea si observ cristalul oferit de Konan, cazut in apa si blocat de o piatra, aprinzandu-se cu o lumina ciudata si…albastra. In nici cateva secunde, cursul rapid al raului imi duce cristalul cu el, intr-o viteza inimaginabila. « KUSO ! » injur eu, cat pot de tare. Nu pot sa pierd talismanul acela, este foarte important, nu numai pentru mine, dar posibil si pentru Akatsuki. Ce i-a facut sa imi incredinteze un obiect de valoare ?! Se vede pe moaca mea ca sunt iresponsabila !!  (
Ca si cum nu ar fi fost de ajuns ca trebuia sa merg prin apa RECE sa imi recuperez cristalul, cei 9 ninja m-au auzit, evident, din cauza injuraturii, si acum erau la marginea prapastiei incercand sa coboare pe panta. 5 dintre ei au ramas sus, ceilalti patru au venit sa ma incolteasca…WHAT TO DO ?!
Alerg ca nebuna in directia curentului (noroc ca am invatat la mate/fiz ca viteza apei poate accentua viteza initiala a unui corp) incercand sa imi gasesc cristalul, care, dupa spusele lui Konan, este activat numai de chakra mea. Daca iau cristalul, ii pot infrange pe ucigasii aia de pe urmele mele…
In cele din urma, dupa o repriza intensa de alergat, cu inamicii inca in spatele meu, observ ca raul…se…termina? OH NU ! O cascada !!! Cristalul ! Si ma impiedic de o piatra, lovindu-ma mai tare la gamba si la glezna. Sunt total…neajutorata !
Ma ridic si incep sa alerg, tinandu-mi rasuflarea efectiv sufocata de atata exercitiu fizic si, parca strapunsa de un ser al vitezei luminii, ajung si prind cristalul, fix inainte ca acesta sa cada in cascada. Pentru cateva secunde, ca in desenele animate stupide, evident ca sunt intr-o stare de relaxare si de euforie, caci, am prins cristalul ! Acum partea proasta este, ca, repet, ca in desenele animate cretine, am uitat ca raul are curent, si ca eu stau pe marginea unei cascade, folosindu-mi chakra sa alerg pe suprafata raului cu un debit MARE, si ca…oops, am cazut.
« AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA !!!! » incep sa urlu in timp ce eram in plin declin ! E a doua oara cand cad pe ziua de azi ! …
SPLASH ! – este zgomotul pe care l-a facut apa in momentul “contopirii noastre romantice”… Si am simtit cum viziunea mi se intuneca, si cum ma scufund in generoasa si primitoarea apa, neavand vreo grija pe aceasta lume, nici macar aceea a celor 9 ninja care ma urmareau, nestiind nici unde imi e cristalul... Nu…acum…e..timpul…sa..a-..d-..orm…*bulbuci la suprafata apei*.
TRONC ! …Imi stramb nasul, ma foiesc, nedeschizand ochii. Aud tropote….pasi ? Pasi de om ? Sunt ritmici…Hmm, as putea dansa pe chestia asta. Trop ! Trop ! Trop !...Hmm…La o inspectie mai atenta a zgomotelor si a stimulilor pielii, simt cum aerul este taiat de catre miscarile mele. Dar …eu nu ma misc. Altcineva ma…misca ? Ma…cara ? Imi deschid ochii incet, ajustandu-i cu lumina, si observ o masca portocalie.
Wow, apoi observ ca imi sprijin capul de pieptul lui Madara, care ma cara bridal style, linistit si fara rezerve. Sincer, cred ca m-am inrosit un pic, dar o las asa cum este…Oricum, nu am timp sa ma gandesc la asta acum…Cazusem in acea cascada…probabil ca el m-a « cules ». Si…cei 9 ninja ? Cum ramane cu ei ? …
« Madara-sama…ce..s-a..intamplat ? »
« Esti inutila. Nu poti trece nici macar o proba preliminara, in timp ce camaradele tale au reusit amandoua sa treaca cu brio testele lor, asta se intampla. Iar eu imi pierd timpul cu tine. »
Incepem..din nou. Ma simteam deja inconfortabil in bratele lui, si mult prea…neajutorata. Are dreptate si nu am cum sa il contrazic. Imi plec capul in rusine…Si, inainte sa am timp ca macar sa zic ceva, din copacul de langa mine si Madara apare o silueta…de aloe vera, o parte neagra, una alba, specimen cunoscut sub numele de Zetsu.
« Madara-sama, » zice partea neagra a lui Zetsu.
« Avem ceva sa va spunem. » continua partea lui alba.
« Daca nu sunteti prea..ocupat. » zice partea neagra a lui Zetsu. Si, in acel moment, realizez ca inca sunt in bratele lui Madara, si ca stau acolo ca toanta. Wow, daca as fi putut sa ma inrosesc mai tare, as fi facut-o. Madara nu baga de seama, nu imi da drumul, ci pur si simplu raspunde : « Da, Zetsu. Ce este ? »
« In legatura cu misiunea pe care ne-ati dat-o, ar trebui sa va spunem asta in particular, Madara-sama. » spune partea neagra a lui Zetsu.
Madara cred ca nu intelege aluzia, sau se face ca nu intelege aluzia, deoarece continua : « Nu, te rog, poti spune. »
« Dar..studenta…dvs., Madara-sama. E..acolo. » continua partea alba a lui Zetsu, oarecum ingrijorata. Ce vor dom’le sa vorbeasca si nu pot fi si eu de fata ?
« Din moment ce deja imi stie identitatea, si informatii despre Akatsuki, nu cred ca are sens sa o expediez. Lucrurile oricum se vor schimba ... foarte curand. »
Aici inghit in sec. Nu voiam sa stiu la ce se refera, nu voiam sa stiu la ce face aluzie. Imi era teama, ca un copil mic cu scutece, sa aflu la ce se referea. Imi amintesc cat de …necrutator a fost fata de Karin, deoarece si ea stia « destule » informatii despre Akatsuki. Ah, si asta nu s-a intamplat inca, fiindca noi suntem in urma, ca timp ! O sa mor…tanara…? Imi scrasnesc dintii din dulce manie, si imi simt aparatul dentar. Madara ma lasa jos, si se apropie de Zetsu.
« Inapoierea inelului de catre Orochimaru a esuat. » zice partea alba a lui Zetsu, cu aer de milog.
« Dar, am aflat ca acesta l-a luat sub aripa sa pe nimeni altul decat Sasuke Uchiha. » continua partea neagra.
Puteam sa jur ca daca Madara nu ar fi avut masca, s-ar fi incruntat. Ei nu stiau asta, nu ? La acel moment ma refer…Trecusera doar cateva luni de cand Naruto a plecat sa se antreneze cu Jirayia (si de cand noi am ajuns in lumea aceasta ; repet, am ajuns fix cand a inceput perioada de pauza intre cele doua serii Naruto- cei 2 ani si jumatate de pauza), si un intreg an (daca e sa ne luam dupa intuitia mea de a calcula timpul intr-un anime) de cand Sasuke a parasit Konoha. Madara se pare ca nu era la curent cu acest lucru…Dat fiind faptul ca si Orochimaru a parasit Akatsuki tot prin acea perioada, caci, cum e si in anime, nu se stie daca in momentul atacului asupra Konohai era sau nu era in Akatsuki.
« Deci asta ascundea Itachi… » mormaie Madara. « Pe fratele sau mai mic. »
« In orice caz, nimeni din Akatsuki in afara de mine si de lider nu va cunoaste identitatea, Madara-sama, deci nu sunteti in pericol. Itachi nu va suspecteaza. » il asigura partea alba a lui Zetsu.
« Nu te mai baga singur in seama ! » comenteaza partea neagra a lui Zetsu. Wow, marfa, acum incepe sa se certe cu sinele sau !
« Liniste. » spune Madara ganditor. « Trebuie sa ma intalnesc cu adevaratul meu corp pentru a-i confirma temerile mele. »
Zetsu aproba din cap si dispare.
« Ramai aici si incearca sa nu faci probleme. » spune Madara intr-un ton caustic, si apasat de niste ganduri. La ce se referea oare prin « adevaratul meu corp » ? …Era..doar…o..clona ?
« Hai, Madara-sama ! » Si s-a teleportat, asa cum face de obicei.
Daca Madara ar trai in lumea noastra, eu l-as vizualiza ca pe un business-man extrem de ocupat si agitat, imbracat la costum, cu 10 telefoane mobile, incercand sa se ocupe de toate. DE altfel…mi l-as imagina ca pe un gospodar inrait, inconjurat de 42897687 de copii si vrand sa le faca pofta tuturor.
Sau…ca un drug dealer, fumand o tigara la colt de strada si agatand femei frumoase.
Madara poate fi toate aceste lucruri (multifunctional xD), trebuie doar sa ai un pic de imaginatie.
Dau din cap si incep a rade tamp. O iau la drum, incercand sa infrunt cu mandrie orice obstacol mi-ar iesi in cale ! HA ! :-bd
_______________________________________
~ Fost-am keepthefaith/Regen/Licht, candva. ~
Took my love down to Violet Hill , There we sat in snow.
|
|
Foarte tare! Astept next! 
Succes si multa insipratie! kiss:*
)] .Mi-am dat seama ca pestera avea 2 intrari si 2 etaje, ca sa zic asa.Am fost foarte fericita ca am gasit apa, fiind extrem de jegoasa din mlastina aia dezgustatoare.M-am spalat si schimbat in alte haine, apoi am cautat proviziile culese de mine.In cele din urma am cazut intr-un dulce somn adanc.
Astept next!! Eu prevad ceva pe viitor si intre Ioana si Madara si intre Pain si Teodora
.
Doar ca in curand vom incheia prima serie, la episodul 40. 
Cine stie ce le trece si alora prin cap...
il prefer pe sasuke dim tot clanul uchiha 
