 EnderlichtModeratorDin: Shangri-La in reverse
Postari: 540
|
|
Episodul 19 – Hey, hey, beautiful guy! [Ioana’s POV] – Misiune, Partea 3 A
La ora stabilita, toti patru eram inapoi in piata centrala, discutand. Teodora mi-a impartasit ceea ce a vazut, si eu si Silvia eram nemaipomenit de incantate, din 2 motive :
1.noi nu gasiseram nimic legat de oamenii lui Hideki, sau despre Hideki, desi am interogat cativa oameni, dandu-ne drept « rude indepartate ale acestuia» ;
2.in acest fel nu trebuia sa plecam in Tara Ceaiului, direct la conacul sau. Oricum, am fost avertizate de la baza Akatsuki ca Hideki frecventeaza foarte des Satul ascuns intre Pietricele, si se cazeaza mereu la hanurile prezente acolo (caci, desi micut, potentialul turistic era ridicat), fiind in relatii foarte bune cu diversi patroni, si intretinand, la randul lui, o mica afacere prin aceste imprejurimi (hmph, om bogat, ce sa mai !).
Acum insa, ca am aflat de aceasta « intriga amoroasa intre doi barbati », ne-am clarificat exact motivul pentru care Hideki vine atat de des pe aici, ca doar nu venea s-o vada pe mamicuta lui bolnava. :o3 Hideki e clar genul de om pervers, iar satul ascuns intre pietricele e locul perfect pentru oamenii-tip-Jirayia : multe bordeluri. Si nu conteaza ca el prefera barbatii…exista si stripperi, I guess. Eu chicoteam in mintea mea cu gandul la aceste chestii…insa, acum trebuie sa ne concentram pe misiune. Si cred ca stiu exact ce vom face…
« Teo-chan, » spun eu, « unde l-au dus pe acel barbat roscat ? »
« Conteaza ? » raspunde ea, incruntandu-se.
« Da, trebuie sa vorbim cu acesta, si sa scoatem informatii de la el. » spun eu.
« Dar e imposibil, Ioana. E ca si cum am intra in gura leului ! » intervine Silvia.
“Nu, asta e ideea. Trebuie s ail santajam intr-un fel; plus, din spusele lui Teo, Hideki il detesta pe acel om, deci, tot ce ne trebuie este s ail convingem pe acesta sa il tradeze.”
« Dar ti-am zis cat de devotat parea cand vorbea cu Hideki !E imposibil sa vrea sa il tradeze, indiferent de cat de mult il respinge Hideki. Pro’abil sunt un cuplu clasic gay…si-au tras-o si acum sunt nefericiti impreuna. » spune Teo.
Ah, Teo, trebuie sa intelegi ca te poti folosi de slabiciunile oamenilor in favoarea ta, dar…imi vine sa zambesc la comentariul tau.  )
« Totusi, o incercare nu omoara pe nimeni. Unde l-au dus, deci ? »
« Nu stiu exact, l-au luat garzile, la ordinul lui Hideki. Nu stiu daca l-au dus intr-un loc anume, sau l-au alungat din han. »
« Foarte bine. Petrecem intreaga dupa-amiaza cautandu-l pe acest barbat roscat ! »
« Ce ? » urla Silvia. « Ai innebunit ? Nu avem atata timp de pierdut ! »
« Trebuie sa o facem, Silvia. » intervin eu. « Oricum, Nagato nu ne-a dat un termen limita (deadline), deci presupun ca putem folosi asta in avantajul nostru. »
« Dar de unde stii ca Hideki va mai sta mult in acest sat ? » spune Teodora.
« Nu stiu, dar efectiv este o incercare si trebuie sa ne asumam riscul ! » inchei eu victorios. « Acum, Teo, spune-ne mai multe detalii despre fizicul individului .»
« Bine. Roscat, inalt, trasaturi feminine, ochi de culoarea cacatului. »
« Haha. Nu te poti abtine. ) » raspund eu. Ea rade. Dar…ceva nu era in regula, simteam o lipsa…ceva…cineva…
“TOBI!” urlu eu. Unde era Tobi ? Nu i-am auzit graiul de cel putin zece minute, ceea ce este total impotriva cosmosului ! Eu, Teo si Silv ne intoarcem privirile si il cautam pe Tobi. Il zarim, la 30 de pasi de noi, mangaind un caine. Ma duc sa il « culeg ».
« Lui Tobi ii plac cainii, Lexy! Tobi e baiat cuminte, si Lexy e fetita cuminte ! »
Ma apropii de el, si nu pot sa nu ii admir latura aceasta infantila…noi nici nu eram prin preajma, si el arata afectiune fata de un catel. Era kawaii ^^ faza. Zambesc, ma aplec, si ii zic copilareste :
« Haide, Tobi-sensei, trebuie sa vanam un bad guy, si tu te pricepi la de-astea ! »
El imi raspunde energic :
« Daa ! Lexy-chan, stai aici, Tobi trebuie sa fie erou si sa le salveze pe Ioana-chan, pe Teo-chan si pe Silvia-chan de omul negru si rau ! Tobi va salva situatia ! »
Nu puteam decat sa chicotesc si sa ma gandesc la fetitele Powerpuff, varianta cu Tobi ! Tobi is a good boy, folks. ^^
In fine, am plecat fiecare pe drumul lui, caci in patru directii diferite aveam sanse de reusita. Deja trecusera alte doua ore, iar eu nu gasisem pe nimeni. Niciun barbat inalt si roscat, si cu ochii caprui. Ba chiar m-am oprit la un chiosc de ziare sa intreb (caci de obicei astia stau si observa oamenii care trec pe strada), daca nu cumva au vazut pe cineva care intrunea trasaturile. Neah, fara succes.
Dintr-o data, sunt readusa la realitate de catre o voce groasa:
“Ai avut succes?” intreaba Madara. Era in spatele meu, pe o creanga a unui copac, leganand unul din picioare, celalalt picior indoit, sprijinindu-si bratul si barbia pe el. Arata…misterios.
« Nu, deloc. Tu, Madara-sama ? »
« Mhm. »
« Cum adica mhm ? L-ai gasit sau nu? »
Ce rost mai avea sa ma intrebi daca am avut succes, ‘ai ? Daca tu l-ai capturat deja !
« Esti constienta cu cine vorbesti, nu ? Voi sunteti amatoare, eu sunt ninja de o caruta de ani. »
« Si totusi…arati ca la 20. »
« Sunt nemuritor. »
« Stiu asta . » zambesc eu. « Deci l-ai gasit ? Ma poti duce..la el, Madara-sama, te rog ? »
Nu a raspuns. S-a ridicat si a inceput sa mearga intr-o directie necunoscuta mie, iar eu l-am urmat. Deja era ora 5-6, dupa cum arata ceasul din centrul vechi al oraselului.
Am ajuns in fata unui han, insa era sinistru si…plin de betivi, drogati si etc. Se pare ca pana si in lumea asta exista viciosi. Ei, n-ai ce-i face. Totusi, o sa stau aproape de Madara-sama ca sa ma asigur ca nu se ia nimeni de mine, eventual sa ma bata. La betie, omul face harmalaie…
Mirosul acela pregnant de alcool, imputit cu transpiratia statuta si mirosul de fum de tigara ale clientilor de la han imi dadea fiori. M-am apropiat mai tare de Madara. Acesta m-a condus intr-o camera din fundul acestuia, strajuita de o persoana pe care n-am vazut-o in viata mea. Madara i-a oferit cativa ryo (bani din lumea lor), apoi a deschis usa, eliberand un aer rece si jilav, ce-mi amintea de o inchisoare.
In mijloc, legat de un scaun, statea un barbat relativ inalt, cu parul rosu, dar ochii nu erau vizibili. Avea capul plecat si, camera era atat de intunecata, incat figura nu i-o puteam zari bine. Madara a aprins insa lumina, si chipul acestuia a fost invadat de razele artificiale, expunandu-i trasaturile. Intr-adevar, era un barbat feminin, relativ inalt si tanar, ochi caprui si parul roscat. Se potrivea descrierii. Fusese, sarmanul, chinuit. Ah, Madara… ! Barbatul acesta este nevinovat, noi trebuie sa il cautam pe Hideki ! Ai exagerat…desi, la cum ai pus problema cu succesul misiunii, esti evident genul care nu se ingrijoreaza de omenie, cand aceasta sta in calea atingerii scopului.
In orice caz, in aproximativ jumatate de ora de la aceasta intamplare, le-am adus si pe Teo si pe Silv in aceasta incapere a acestui han ponosit. Momentan, toti patru stateam fata in fata cu ostaticul. Madara revenise din nou la personalitatea sa de Tobi. Puteam sa vad, in privirea roscatului, ca era total confuz cu privire la comportamentul barbatului care, precedent, l-a agresat, si, totodata, mult prea ametit ca sa scoata vreo vorba referitoare la acest lucru. Teo si Silv nici nu s-au sinchisit sa intrebe cine l-a adus in starea aceasta pe ostatic, caci, nestiut de Madara, ele chiar nu erau impresionate de brutalitatea antagonistului. Ele stiau de fapt ca el e MADARA si punct.
Intr-un rastimp, am reusit sa il facem pe prizonier sa vorbeasca, si am scos cateva detalii importante despre secretele pazei lui Hideki si cateva detalii personale, cum ar fi faptul ca este homosexual. Aha ! Deci Teo, un punct pentru tine !
La iesirea din « bodega alcoolicilor + han », toti patru, impreuna cu hiperactivul Tobi (evident) si prizonierul dupa noi, ne-am indreptat spre un loc mai linistit, ca sa putem discuta un plan de atac. Bodega imputita nu parea un loc sigur, plus, deja se intuneca, iar cu Tobi dandu-se drept copil (neputand deci sa ne apere, 8-|) si noi, 3 fete, singure, intr-un han de barbatii SINGLE, nu prea merge.
Deci, ca sa innoptam, am decis sa ne cazam la un han care parea cat de cat decent, si despre care, ostaticul nostru ne-a impartasit ca nu apartine lui Hideki (asta ca o masura de precautie suplimentara). Am inchiriat o singura camera caci pentru atata aveam bani, - achitata din banii Teodorei si ai Silviei, caci, se pare, eu si Tobi cheltuiseram toti banii nostri (dar sunt sigura ca « Madara » mai avea, doar ca nu ne-ar fi platit el camera, nu nu ! 8-|). In fine, receptionista (de aceasta data o femeie) parea sceptica la vederea a cinci persoane « dornice » sa isi petreaca o noapte intr-o SINGURA camera, plus ca Gay-ul ostatic chiar era suspect. In fine, trecand peste, am tarat prizonierul dupa noi (desigur, eu si Silvia il tineam, asigurandu-ne ca nu fuge, Tobi avea grija de partea din spate, iar Teo ne « lumina calea » ; deci ne conducea).
O data cazati, au inceput planurile referitoare la capturarea lui Hideki.
« Trebuie sa ne infiltram. » constata Silvia. Da, este o idee geniala, sunt toatal de acord, Silv…dar cum oare ?
« Tobi e baiat cuminteee ! » insista Tobi. Oh, boy. Nu e timpul sa fim dadace pentru un copil de 2 ani, Tobi. E o chestiune serioasa…totusi !.
Il ignor, si continui conversatia:
« Yuri-san » (imi indrept privirea spre barbatul roscat, vanat la ochi) « Hideki are o slabiciune pentru baieti, spui tu ? »
« Da… » raspunde el cu jumatate de gura, nestiind cum sa puna problema, neputand sa indruge mai mult, de teama sa nu fie batut mai rau. Inca nu pusese « acea » intrebare, referitoare la Tobi. Eram usurata. E mai bine daca Madara nu stie ca Silv si Teo ii cunosc secretul ; in acest fel, ele se pot proteja.
« Deci avem nevoie de o diversiune, o momeala, care sa il atraga pe Hideki fix intr-o capcana. » spun eu.
« Dar noi suntem fete, Ioana. Bosorogul pitic si slinos nu e atras de sexul feminin ! » spune Teodora.
« Da, insa, de asta ne putem deghiza ! Eu nu stiu sa fac Henge, insa ma pot deghiza in baiat. Totusi, voi doua sunteti cele care puteti lupta, deci nu aruncam piesele cele mai bune de sah in fata pionilor ! Tobi-sensei, pe de alta parte, ar putea compromite misiunea, desi el poate face Henge. El este, desigur, un luptator bun, deci cei care sunt buni pe front trebuie pastrati drept « piese de rezistenta », iar eu, nepricepandu-ma la Taijutsu, Genjutsu sau Ninjutsu, nu sunt buna decat de ademenit inamicul intr-o capcana. Deci, ma propun pe mine drept momeala. Acum… »
« Ioana, esti sigura ca te poti descurca ? Totusi, este un spion de-al lui Orochimaru. » intervine Silvia, grijulie ca intotdeauna. « Nu cred ca poti pacali asa de usor un om atat de ager la minte… »
« O sa ma descurc. » ii reamintesc eu, calmand-o. Trebuie sa invete sa aiba macar un pic de incredere in mine, cateodata !
« Acum » continui eu, « Trebuie sa ne stabilim un loc si un timp, unde si cand sa ademenim inamicul. De haine de baiat fac eu rost, parul meu e scurt, deci il prind usor, si tot ce trebuie este sa imi cumpar o palarie de paie. In rest, totul este aranjat. Acum, referitor la strategie, eu propun - «
« Dar de ce esti tu la conducere ? » intreaba Teodora, iritata. Uf, Teo, nu sunt la conducere, eu fac doar propuneri. Daca ai altceva de spus, fa-o atunci !
« Fiindca Ioana-chan e cea mai tare !!! » ma imbratiseaza Tobi de ma sufoca.
« Teo, hai sa ascultam macar ce are de zis ; macar ea se propune drept momeala, iar planul pare decent. » (multumesc Silvia ; acesta e cel mai puternic compliment pe care mi l-ai facut vreodata. Teodora trebuie sa inteleaga ca ea e gen Naruto, nerabdatoare si vulcanica. Temperamentul ei insa este mai mult decat util in lupta, tocmai de aceea este o kunoichi excelenta, care a reusit sa ajunga la nivelul la care a ajuns in numai cateva luni de cand suntem aici…Nu pot decat sa fiu…invidioasa pe tine, Teo. Sper, ca intr-un viitor apropiat, sa reusesc sa ajung ca tine, utila. De asta incerc sa fiu momeala, de aceasta data ; vreau doar sa ma simt utila ! Atat…
Bine, si am stat si am explicat planul, mai detaliat.
In acest moment, ma aflam pe o strada intunecata, era miezul noptii, eram imbracata baietos si ma indreptam spre un local unde trebuia sa il intalnesc pe Hideki (conform datelor oferite de Yuri, care ne-a marturisit in ce fel de localuri se aventureaza acesta).
Intru, ma asez pe una din acele pernite, comand un ceai verde si astept. Trebuie sa fiu cu ochii in patru, sa incerc sa imi dau seama care din acesti oameni este Hideki, conform descrierilor Teodorei si ale lui Yuri. Plus, un om dubios, pitic, cu ochelari si insotit de vreo 3-4 garzi de corp nu vedeai oriunde, deci ma relaxam, gandind ca va fi usor.
Stabiliseram ca, dupa ce il « seduc » pe acest Hideki (man, cat de scarbos mi se pare acum sa fii Gay !), sa il ademenesc intr-o camera goala a localului, cea din fund, izolata fonic. Teodora a oferit niste bani barmanului ca sa « treaca cu vederea » incidentul ce va avea loc in aceasta seara, nementionand incidentul. Sigur, ii trecea prin cap « sex si atat, deci de ce sa nu accept, doar e o suma de bani ! ». Eh, de-ar sti el cine suntem noi…
In acea camera, deci, il vom captura, si misiunea va fi considerata izbutita !
Si, daca va intrebati ce am facut cu Mr. Roscatel (Yuri), Silvia s-a ocupat de stergerea memoriei acestuia, folosind un Genjutsu. Am aflat astfel ca Silvia a progresat si spre aceasta latura…
Doar eu, simteam ca raman in urma. Si, trebuia sa ma simt utila, pentru cineva…
Oftand, imi ridic capul cand aud clopotelul usii sunand (ca la bacanie; era un local asa, relativ vechi, dar foarte dragut si intim ^^). Din pragul usii au aparut doua « santinele », iar in spatele lor era un barbat ce semana al naibii de bine cu descrierea Teodorei. In spatele lui alti doi barbati cu muschi, dar fara creier, evident. S-au asezat toti 5 la o masa, destul de aproape de mine, si au cerut meniurile. Eu imi planificam momentul « atacului », facandu-mi semnul din deget (un semn pe care am convenit sa-l fac la intrarea marsavului in local ; nu departe de mine, afara, pandind de sub fereastra aburita, se aflau ceilalti trei partasi la aceasta misiune, care mi-au prins semnalul.
_______________________________________
~ Fost-am keepthefaith/Regen/Licht, candva. ~
Took my love down to Violet Hill , There we sat in snow.
|
|
.... 
...
Nu ma mir... 
.Ce va face Ioana in continuare? Vor reusi sa duca pana la capat misiunea? Sunt curioasa si pe langa asta sunt curioasa sa vad daca Madara ii mai ia apararea Ioanei:> 
Spor la scris si bye bye! 
Foarte tare! Next!!! 
( )
<
