Monet
Moderator
 Din: Seoul
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1740
|
|
Capitolul XI
Antonia se ridică din patul domniei sale, deosebit de incomod şi se deplasează cu prietenul ei cel mai bun, ursuleţul de pluş, înspre baie. Îşi ia repede în picioare o pereche de papuci, pe care i-a nimerit mai întâi, şi pe aici ţi-e drumul. Se împiedică, cade pe scări, răstoarnă o vază şi arde un bec dar tot nu renunţă la escapada plină de pericole ce avea ca unică destinaţie baia, mult dorita baie. Cu toate că părea că totul este împotriva ei, uşa mult visată se arată iar satisfacţia Antoniei este maximă. Prinde mânerul cu mâinile ei apoape îngheţate şi nepăsătoare, nebănuind ce o aşteaptă dincolo de aceea bucată de termopan masiv, deschide uşa intrând ca o tornadă americană.
Un miros ciudat îi atrage atenţia Antoniei la primul ei contact cu baia de la parter, iar sunetul apei ce curgea o pune pe gândit. Ştiind că prietenele ei dorm sus nestingherite de prezenţa ei, Antonia deduce excepţional de logic că s-a întors Ioana sau că nici nu a plecat. Indignată de posibila încălcare a pedepsei stabilite cu atâta precauţie de ea şi restul juriului, se gândeşte să îi aplice Ioanei unul din tratamentele ei speciale. Cum raţionamentul ei defect nu găsea altă explicaţie îşi pune în aplicare planul malefic şi pervers! Cu multă iniţiativă şi curaj, îl lasă pe Papy pe maşina de spălat, îşi suflecă mânecile de la pijama şi intră în camera de duş. Însă surpiză de proporţii...în loc de o Ioana nedormită găseşte în faţa oglindei un Jung Il nebărbierit. Vizibil surpinsă de apariţia neaşteptată a lui Jung Il, care de la un timp nu o mai tenta pe Antonya, ea se panichează şi rămâne împietrită în faţa uşii neştiind ce să facă. Jung Il şi el oarecum speriat de „violatoarea lui” îşi întrerupe activitatea pe care o şi terminase de altfel şi se aproprie de fetiţa în pijamele roz. Antonia fără niciun fel de emoţie aşteptă să primească un bobârnac în capul ei incredibil de gol şi o avertizare cu privire la ciocănitul la uşă. Însă spre surpindere ei şi a publicului mărunt, în loc de ce anticipase ea, Jung Il îi oferă un sărut şi o îmbrăţişare, după care părăseşte brusc baia.
Acum chiar că Antonia rămâne ca „Statuia libertăţii” însă fără făclia din mâna dreaptă. Cinci minute bune i-au trebuit pentru recuperare iar alte douăzeci pentru a se spăla pe dinţi. Cel mai trist pentru ea era faptul că Papy asitase la toată scena iar el era încă un minor! Cum putea ea să îi ofere o educaţie, acum, după ce a văzut ceea ce a văzut? Acum trebuia să cumpere o „ursoaică” ca Papy să nu ducă o viaţa ciudată...
Cât despre Jung Il nu putem şti ce este în capul lui sau de ce a făcut ceea ce a făcut... La cât de agresat a fost de Antonia nu putem crede că a atins-o. Este de necrezut! Totul este o nebunie dimineaţa....
Că tot vorbim de dimineaţa, devreme, să vedem de ce trezire au benificiat fetele în a doua zi de concurs. Haru după ce a fost trezită din visul ei frumos şi apetisant de picioarele Mellei, se ridică şi ea din pat şi le distruge dimineaţa tuturor! Se duce într-un suflet la perdeaua de la geam şi o desface larg, ca razele soarelui să îi orbească somnoroasele „păsărele”. Înjurături, blesteme şi perne aruncate, de asta a avut parte Haru pentru gestul ei extrem. Viaţa cere sacrifici...de aceea pentru a scăpa de persecuţiile Timeei, care urăşte să fie trezită, fuge într-un suflet la baie. După cinci minute de la dispariţia ei din cameră, din baia de la etaj se aud nişte strigăte terifiante:
- Nu mai este hârtie!
- Şi acolo o să rămâi, adugă Mella întorcându-se pe partea cealaltă. Aşa păţesc cei care ne strică somnul! Însă parcă soarta ţine cu Haru, iar Mella în mândria ei de moment, cade din pat.
- Hoo, dementelor, urlă Timy din partea cealaltă a camerei, de sub o grămadă de perne moi. Să nu faceţi gaură în podea cu prostia vostră!
Mella indignată de replica Timeei şi de momentul neportivit de a face cunoştinţă cu podeaua, se aproprie de patul ei, provocându-i o cădere ca în filme. Întâi ea, apoi restul de douăzeci de perne peste. Timm evident că nu a suportat o astfel de trataţie din partea ei, fapt pentru care se porneşte cel mai dur război al pernelor din istoria forumului. În acest război evident că nu au fost implicate doar cele două, au mai existat şi victime colaterale care evident nu s-au abţinut şi au dat tot ce au avut mai bun pe câmpul de luptă:
- Asta este pentru că mi-ai furat perna, ulră Boss în timp ce lansează un proiectil!
- Asta este pentru că ai mâncat ultimul borcan de Nutella, se isterizează Medeea!
- Asta e pentru că...pentru că...nu ştiu dar eu tot dau, spune Mary entuziasmată de activitatea lor aşa de matinală!
Singura, dar singura care îşi plângea soarta nenorocită, era Haru, prinsă în baie...
Însă războiul cu perne şi papuci de casă nu a durat mult datorită apariţiei în mijlocul câmpului de luptă, reprezentat cu succes de patul Ioanei T, a unui pesonaj destul de surprinzător, întruchipat de persoana modestă şi destul de afectată de situaţia existentă în dormitor, a lui Jung Il. Lupta fu oprită brusc iar Jung Il împărţii ordinele:
- Ioana la bucătărie iar restul al curăţenie! Antonia este scutită în această dimineaţă iar Ioana T. abesentă de ocazie. În treizeci de minute se serveşte micul dejun. Nu accept întârziere.
Fetele îl priveau cu nişte ochi cât farfuriile de mari şi cuprinzători. Cum îndrăzneşte el să le comande pe tonul acesta şi la ora zece dimineaţa? Au început protestele însă Jung Il le-a respins cu o singură mişcare a mâinii. Se impusese o linişte mormântală în cadrul căreia Jung Il găsi o oprtunitate de a pleca cu Ioana la bucătărie. Însă înainte de a dispărea la parter adaugă:
- Asta e pentru Haru, şi aruncă în braţele Denisei un sul de hârtie igienică foarte fină, ceea care este lăudată în reclamele de la T.V.
Haru fu salvată iar fetele puse la treabă încă de dimineaţă. Toate înjurau şi făceau curăţenie cum ştiau fiecare mai bine. Soarta le-a dat de furcă în această dimineaţă... Ceea ce li se părea cel mai ciudat, ca de obicei există ceva ciudat în această casă, este dispariţia nemotivată a Antoniei care ar fi trebuit să se afle cu ele în aceste momente cumplite acordate curăţeniei. Iar scutirea ei de la cea mai grea activitate de zile era de neconceput! Ce s-o fi întâmplat de l-a înduplecat pe Jung Il să îi acorde repaus? Întrebări şi iar întrăbări care evident nu şi-au găsit răspuns.
Cele treizeci de minute s-au scurs imediat iar fetele s-au văzut nevoite, cu toate că nu terminaseră curăţenia, să coboare jos, pentru a servi micul dejun. În pijamalele din dotare, cu papuci în picioare şi telefonul în buzunar, în şir indian, două câte două, ca la grădiniţă, au coborât scările ce legau etajul de parter. Jung Il se afla într-un capăt al mesei iar Antonia, tristă, dezamăgită, singură, demotivată, distrusă, indiferentă cu ce se întâmpla în jurul ei, în celălalt capăt al mesei din sufragerie. Fetele, surprinse de atmosefera din sufragerie şi de atitudinea Antoniei, se aşează fiecare pe câte un scaun şi aşteaptă gânditoare micul dejun. Ioana îşi face apariţia în sufragerie cu o masă de room-service, plină cu tave acoperite. Jung Il şi Antonia nu au schiţat niciun gest; Mella şi Marina îşi imaginau deja un festin adevărat; Timy era impresionată de aranjament; Mary nu putea să înţeleagă de unde a făcut rost Boss de masă; Denisa îşi planifica deja ziua şi stomacul; Haru dădea din picioare; Medeea se juca cu piperul ca şi Boss cu o zi în urmă; Lala se ţinea de stomac pentru că acuza o durere insuportabilă datorată borcanului cu Nutella; Gaby suspecta conţinutul micului dejun, considerâd prea perfect totul.
Ioana începe să împartă farfuriile cu multă atenţie şi eleganţă, ocazie pentru care Jung Il îi aprecie calităţiile de şef al casei în lipsa lui. Toţi şi toate priveau perplexi micul dejun neîndrăznind să ridice tava ce îi ascundea conţinutul de privirile lor iscoditoare şi curioase. Cel care avu iniţiativa fu Jung Il, bărbatul casei, dar nu mică-i fu surpriza când descoperii ce le pregătise Ioana cu atâta atenţie şi grijă.
- Ce este asta Ioana, întreabă el studiind cu furculiţa ciudatul aliment din farfuria lui?
- Se numeşte broccoli, spune Ioana mândră de ea.
- Ce spune tu acolo, se isterizează Jung Il...
- Broccoli este o leguma cunoscuta inca din timpul Imperiului Roman. Numele sau englez deriva din italianul brocco si din latinul bracchium, care inseamna brat sau ramura. Inrudita cu varza si conopida, broccoli este o sursa excelenta de vitamina A si C, fier si calciu, bogata in fibre si saraca in calorii.
Jung Il rămâne ca la dentist… Ioana este dezamăgită de reacţia lui. Spera că va fi mulţumit de munca ei.
- Şi tu vrei să spui că ai luat leguma asta tâmpită şi verde, mi-ai trântit-o în frafurie şi ai avea pretenţia să o mănânc?
- Da, aprobă entuziasmată Ioana de lejeritatea cu care a înţeles problema Jung Il.
Jung Il acoperă varianta sa de mic dejun şi face o ultimă încercare de a înţelege ce se afla în mintea geniului cu fibre si litere în cerebel.
- Şi toate celelalte fete au aceaşi bucată stupidă de verdeaţa în farfurie?
- Nu, se preface afectată Ioana, au o legumă diferită…
Şi acum rând pe rând îşi descoperă fiecare leguma, mai cu înjurături, mai cu sare, mai cu piper, ce este sigur, este faptul că o descoperă. Astfel Timy se trezeşte cu un morcov mare în farfurie, tăiat cubuleţe. Surpriza nu era asta şi modul Ioanei de a-şi justifica alegerea:
- Şi ai o privirie ageră, cu care să vezi toate “infracţiunile” de pe forum!
Timy îşi plesneşte una şi începe să roadă mecanic cerculeţele portocalii.
În farfuria Mariei se afla o ciupercă, una foarte ciudată, pe care evident săraca fată, nedormită, nu a mâncat-o de teamă să nu fie otrăvită. Ioana a asigurat-o că este o ciupercă de cea mai bună calitate şi a mai adăugat pe deasupra şi o mulţime de detalii tehnice. Mary a făcut foamea şi în această dimineaţă.
Mella a găsit în farfurie un castravete, ceea ce a bucurat-o nespus! Ştia că este comestibil, deci, nu risca să treacă prin emoţiile dimineţei anterioare. L-a mâncat în linişte, savurând fiecare bucată…
Medeea a descoperit un cartof. WTF? Un cartof, mare, maro, necurăţat.
- Ioana, ştiu că nu este frumos din partea mea, dar cum se presupune că ar trebui să mănănc eu ăsta?
- Cu multă iniţiativă…răspunde Boss superficial.
Medeea rămâne nemâncată deasemenea.
Gaby nu o duce mai bine. În farfuria ei se afla o ridiche, una cu o foarmă foarte ciudată:
- De unde ai scos tu toate legumele astea? Credeam că frigiderul nostru are doar ciocolată?
- Dacă aţi şti voi…
Şi Gaby îşi pierde pofta de mâncare subit ca şi prietenele ei de suferinţă.
Nici Lala nu fu mai norocoasă fiindcă descoperii în farfuria ei, stand comodă şi foarte dezinvoltă, o felie de roşie. La contactul cu buzele micuţei noastre amatoare de ciocolată, s-a produs o reacţie adversă, ce a trimis-o cu prima viteză la baie.
- Prima victimă, remarcă plictisit Jung Il!
- Şi nici ultima, adaugă Timy de undeva din dreapta…
Haru avu norocul să găsească în farfurie o felie de pâine. Ioana păli la vederea gravei erori matematice. Felia de pâine nu era o legumă. Era un pachet de calorii. În încercarea dramatică de a captura felia din mâinile îngheţate ale micuţei fete cu cosiţe negre, Ioana răstoarnă alte încercări de micuri dejun. Totul era un fiasco! Jung Il îngrozit de o asemenea performanţă gastronomică opreşte toată această demostraţie de talente, aparent aşa de ridicolă!
- Gata! Nu mai suport! Asta numiţi voi, mic dejun? Unde este caviarul? Unde sunt cerealele? Unde…?
Ioana era gata de a explica că nu sunt sănătoase acele alimente de care vorbea cu atâta plăcere Jung Il, dar fu oprită la timp de mâna Denisei, care anticipase un monolog, plin de cuvinte necunoscute!
Jung Il continuă şi mai aprins discuţia:
- Am o idee care cred eu că va ajuta această casă şi de care vom beneficia cu toţii...
Toate fetele prezente căscară ochii şi urecile ca iezii în aşteptarea caprei. Ce o fi oare?
- O să vă aduc un…majordom, lasă Jung Il să cadă bomba în timp ce dintr-un nor de fum roz şi steluţe şi inimioare, apare el…unica scăpare a casei! Majordomul…
Fetele îl asaltară pe Jung Il cu felicitări, îmbrăţişări şi Marina chiar îl şi pupă de bucurie că a scăpat de sarcinile zilnice! Numai Antonia stătea abătută, stundiind ciudatul personaj apărut. Era un băiat de vârsta lor, cu nimic ieşit din comun, pe lângă şorţuleţul de serviciu. Prea trist…pentru ea! Era totul groaznic.
În toiul a acestor manifestaţii de sentimente şi idei, sunetul soneriei le scose pe fete din lumea ideală în care intraseră. Majordomul se deplasează spre uşă pentru a îşi îndeplini sarcinile. Avea o mişcare de fund ce îi captară imediat senzorii speciali ai dragei de Haru dar spre surprinderea noastră Antonia nu reperă nimic. Nu se poate aşa ceva?! Antonia nu se uită după fundurile băieţilor? Este gravă situaţia…Chiar şi Timm observase acest detaliu mărunt.
Majordomul deschide uşa şi găseşte un Yoyo [nu ne referim la jucărie] însoţit de trei roşcaţi apetisanţi. Ioana rămâne cu maxilarul deschis iar majordomul exclamă un “TU” accentuat cu vârful limbii.
- Ce cauţi tu aici, mă, idiotule? Asta e lumea mea! Afară, urlă Ioana ca nebuna încât roşcaţii aproape că fugiseră de frica ei!
- Tu…locuieşti aici, întreabă majordomul mecanic? Cine sunt băieţii ăştia, se adresează el privindu-i pe cei trei băieţi ce sfidau normalul de frumuseţe masculină?
- Ernesto, spune Ioana mândră, îţi fac cunoştinţă cu Leo, Teo şi Cleo! Ei sunt…prietenii mei!
- Prietenii? Ce fel de prieteni, întreabă majordomul pe care, se pare, că îl cheamă Ernesto, ridicâd din sprâncene?
- Foarte apropiaţi, spune Ioana prinzându-i de mână…
- La naiba cu ei…urlă Ernesto! Eu sunt mai sexy de mii de ori!
- Ai vrea tu, îi râde Ioana în nas!
- Tu…spune Ernesto, trăgând-o pe Ioana de mână pâna de partea cealaltă a uşii despărţind-o astfel de cei trei “adversari” ai săi!
Uşa se închide brusc iar pentru o clipă se face întuneric. Nu aţi înţeles de ce? S-a tras cortina. Acest episod se încheie aici!
_____________________________________________________________________
Sper că va plăcut şi acest capitol şi că nu am supărat pe nimeni prin el. În caz contrar, îmi cer scuzele de rigoare. Cine este Ernesto? Vom afla în capitolul următor pe care sper să îl aduc curând! Love you my fans!
Avertizare: Acest capitol nu a fost corectat!
_______________________________________
Special place..here! ~
|
|
) ]
Hei, tocmai mi-am reamintit că am ciocolată în frigider! *se întoarce cu 2 ciocolăți* Așa, înapoi, gata de orice! 
Sper sa fie si un next..
. saraca timy... nevoita sa zambeasca si sa suporte catocii aia. daca eram eu il luam de cap si ii invarteam ca pe o elice, nu trebuia sa ma care fetitele power-puff in spate. 
Nu, nu facut nimic sa stiti! De fapt, nu Yoyo e vinovata! Ci tortul! E vina lui ca e din ciocolata! Da, corect, asa e! Dar pana la urma...cred ca m-ati omorat pe-acolo. :]] Asta se intampla cand sunt crize de ciocolata, deci... :]] Asa, eu linistita, bun. Si Antonia, nu mai vad bunaciuni roscate? :o3 WHY??? Bine...daca asa vrei. Dar eu tot gasesc. O.O Nici nu se pune problema. :]]
