nextangel91
Greieraş
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 116
|
|
Deci..se pare ca Emma cheat e inabunita dupa exte lungi.
Pai incerc sa tin pasul cu ea..si scuze ca am intarziat, am fost plecata:d
Lectura placuta
Dupa ce ajunsesem acasa, dupa cam o ora plina de intrebari agasante despre noi, in fata reporterilor curiosi, ajungem acasa,putin obositi, dar ziua era plina si stiam asta.
Cand intram toti ne aruncam lucrurile care cum prin sufragerie, iar Ema fuge in camera mea.Ma duc repede dupa ea, si ma asez pe pat langa ea privind leptopul din mana ei.Si eu si ea eram nerabdatori sa aflam raspunsurile caselor de discuri.
Dupa ce acesta baga parola iar destopul se incarca, nici nu apuca restul progrmelor sa ruleze, ce deja isi acceseaza casuta de Emeil.
Acesta citeste raspunsurile si sare in sus de fericire, observand ca una dintre casele de discuri ne admisesera,pentru a avea parteneriat cu ei.Zambesc mult prea fericit cand o vad asa fericita, si ma simt in al 9 cer, nu pentru ca fusesem acceptati la una din casele de discuri ,ci pentru fericirea ei ce o emana si era “molipsitoare”.
Acesta insa se bosunfla imediat cand vede ca una nu ne acceptase,reusesc sa o conving cu greu, ca nu este nici o problema si ca oricum si daca ne acceptau amandoua trebuia sa alegem intre ele.
Acesta se tot acuza pe ea insasi, ca nu fusesem acceptati la “Madara” insa o privesc in ochii, ridicandu-I barbia, si dandu-I un sarut naiv,copilaresc, insa stiind ca si acesta il doreste.Ma trage langa ea, cat de mult poate, si eu fac acelasi lucru prinzand-o de talie.Rup sarutul si o privesc in ochii fericit.Nu ii ceream scuze, nu aveam de ce..o iubeam si odata cu cuvintele spuse inainte cu o seara, stiam ca nu o deranjeze, deoarece daca ar deranjao, mar respinge imediat.
Dupa toate astea, acesta le trimite meil celor ce la “,,JacksonVille” si o las in camera sa se schimbe.Eu ma duc jos la baieti, si o astept.Cand cobora,raman usor surprins sa ii vad tinuta.Afara ningea, dar ea era imbracata mult prea subtire.
Radem putin,chear daca mie mi se parea superba costumatia ei, si ne suim in masina gonind catre sediul nostru.Iesim din masina si o vad pe Ema ca fuge catre cladire doarece batea tare vantul.Toti incepem sa radem ca nebunii si o urmam ,zambind si povestind .
-Domnisoara Ema ce onoare sa va vad..pe dvs si formatia spune Gustavo zambind fericit sa ne vada pe toti acolo.
-Si noi suntem la fel de incantati si va multumim ca ne oferiti din timpul vostru spune ea politicos, pe mine unflandu-ma rasul.
Noi plecam catre camerele de macheaj, in timp ce Ema verifica sala unde se faceau pozele.Vine si la noi si incepe sa ne ia la misto.Radem toti Zero spunand ca am ados o ciudata in casa.Incep sa rad si ne indreptam catre aparatele ce ne asteptau.Dupa cateva minute de poze ce mi se parusera complet plictisitoare, Ema vine cu idei pentru ca noi sa iesim mai bine.
Dupa ce ne pune in diferite pozitii destul de amuzante, Gustavo ii cere sa faca poza cu noi.
-Domnisoara Ema puteti sa ii ajutati mai mult pe baieti facnad o poza cu ei?intreba gustavo.
-Eu?Dar nu are nici o legatura...
-Hai micuto doar nu ti-e frica zice Kavin.
-Nici gand.spune afisand un zambet strengaresc.
Imi sare in carca si eu o tin langa mine puternic pe cand Zero se prefacea ca tipa la ea iar Jason razand de el.Jeff si K se prefaceau ca meregeau pe langa noi calmi.
-Perfect.Domnisoara Ema aratati nemaipomenit de bine se pare ca mama dvs a fost foarte darnica cu dvs.
-Mama?Darnica?intreaba ea aparandu-I supararea pe chip
-Da!Desigur cred ca mama dvs era o minunatie de femeie.spune el fericit.
-Ma scuza-ti.spune si pleaca din cmera.Observ imediat ca plangea si ma duc repede dupa ea lasandu-I pe restul sa continue, chear daca si ei observasera schimbarea brusca a Emei.
Ma duc langa ea,si o imbratisez spunand calm.
-Te rog micuto nu mai plange...cel mai mult urasc sa te vad asa , spun eu incet..sarutandu-I fruntea .Insa nu puteam face mai mult, stiam ca o doare, stiam cum este.Simteam cum imi creste pulsul, si ma simteam najutorat din cauza ca nu o puteam ajuta mai mult.O las sa planga pe pieptul meu,pana se calmeaza, magaindu-I parul moale.Cand observ ca se calmase, zambesc incercand sa o inveselesc si spun sa mergem la ceilanti,deoarece poate deja sunt ingrijorati.
Acesta ma afirma si odata ce intram si Gustavo ne vede apropiati, ne spune zambind.
-Emaa ce ma bucur ca te-ai intros.As vrea sa fac o sesiune de fotografi cu tine.Doresti?
-Eu?Ce legatura am eu cu formatia?
-Multaaa..doar o sa faci parte din formatie nu? Spun eu ironic.
-Exact si as dori sa fiu primul care are un pictorial cu tine...spune Gustavo .Se poate?
-C-cred ca d-d-da.spune ea balbaindu-se
-Te rog sa te duci in cabina.
Acesta pleaca in timp ce noi discutam putin.
-Ema a plans nu? Intreaba Jason scurt
-Da..spun eu incet lasand capu jos.
-Inca o doare..
-Da..si nu o pot ajuta,ma simt asa..inutil..spun eu incet.
-Va fi bine, e puternica..spune K. zambind si batandu-ma pe umeri prieteneste.
Zambesc confirmandu-l, stiam ca e puternica si merge mai departe.Dar oricum,nu aveam de gand sa o tin departe de mine.Acesta intra in camera cu noi, si imediat ii observ tinuta ce imi atrage privirea.Pantaloni scurti de jeans deschisi la culoare mulati pe fund,un maieu alb mulat si o camasa in carouri descgisa la toti nasturii.Arata minunat, era indecenta si perversa dar copilaroasa.
O privesc si o analizez, multumit.Toti incep sa rada haotic si incep cu camplimentele.
-Pisicuto arat bestial.spune K
-Kavin ai adus o minunatie in casa dar din pacate e foarte ciudata...spune Zero aproape salivand
-Baietii!!Nu mi-ati raspuns la intrebare.Sunt prea dezbracata?Nu suprot tinunta asa,nu ca nu-mi place doar ca ma simt prea goala mai ales ca o sa apar pe site.
-Wow Zero chiar ai dreptate este foarte ciudata.spune Jeff.
-De ce?intreaba ea vazand ca aproape toti erau de aceiasi parere.
-Ema..papusico esti mai speciala decat celelalte fete pe care le-am cunoscut...ne-ai luat prin surpindere.spune Jason calm.
-Eu v-am spus ca nu sunt ca ele.spune ea zambind.Toti o afirma, insa spun ca arata foarte bine.Si asa era, arata ca un inger, cu corp de diavolita.
Ne apucam de poze, si dupa cateva poze cu noi toti, si cu ea intre noi, Gustavo spune sa faca doar cu mine cateva poze.Observ ce fericita era, si eu eram.Acesta imi sare in brate fericta si zambeste fericita.Zambesc la fel tintind-o in ochii, era asa frumoasa, ca aproape nu auzisem cuvintele lui Gustavo ce spune sa stam asa.Facem cateva poze zambind, si Gustavo ne pune intr-o pozitie placuta, cel putin pentru mine.Acesta se pune in bratele mele ,pe o banca din spatele nostru acesta stand in bratele mele.Ma priveste in ochii si zambeste, la fel si eu.O simteam cum tremura la atingerile mele, si as fi vrut sa ii fur un sarut.Insa ne era imposibil atunci.
Totul se termina bine,poate mult prea bine,inafara de mica scapare a Emei, dar acesta nu ne distrusese cheful.
-Deci mai aveti treaba cu noi?il intreb pe Gustavo.
-Nu si va multumesc din tot sufletul ca mi-ati acordat din timpul vostru.spune el politicos
-Si noi ne bucuram ca v-ati facut timp pentru noi..spune Ema si ma ia de mana tragandu-ma in cabina de schimb alaturi de ceilanti.
-Ema ce faci?intreba Jason vazand si el ca mine si ceilanti ca acesta isi da jos bluza
-Ma schimb oare ce pot face?intreaba ea
-Pai...aici?intreba el
-De ce?Este vreo problema...suntem o familie si mie nu imi este rusine fata de voi..am incredere in voi,spune ea zambind.Ramanem muti, si o lasam sa faca ce vrea.Eu ma schimb alene, neputand lua privirea de pe ea,ma atragea asa mult,iar cprul ala de felina era,parca dumnezeiesc.Acesta iasa din sala dupa ce se schimba, ies eu incep sa rad observandu-I pe baiati debusolati.
-De unde are asa mult tupeu? Intreaba Jeff
-Nu stiu dar imi place..spune Zero
-Ia sa nu va placa prea mult, spun eu zambind strengareste.
-De ce? Esti gelos? Intreaba K razand
-Nu e problema voastra, spun scurt.
Iesim din cabine, si mergem catre masina vorbind toti cu Ema.Era fericita si se vedea pe ea asta.Si eu eram cand o vedeam.Ma schimbase, si ma schimbase mult fata asta.
Ajungem acasa,acesta incepe sa cotrobaie prin du;apurile din bucatarie, scotand tot felul de chestii din dulap.Acesta spune ca vrea sa gateasca, insa toti incearca sa o opreasca, nici o sansa insa.
Acesta intreaba de cartea de bucate,iar noi o lasam gura casca cand ii spunem ca nu folosim asa ceva.Incepe o bataie crunta cu faina, din cauza Emei careia ii pica o punge de faina in cap.De aici incepe un adevarat razboi.insa fuge repede sus, si ia o camera de filmat.Acesta spune ca vrea sa aibe amintiri cu noi, si o porneste incepand sa ne batem toti cu mancare, in general faina,zahar si miere.
La un moment dat eram plin de toate ingredientele.
Ema imi cere ajutorul, pentru al majii pe Zero, si o ajut bucuros, pana totul se termina cu un derdelus de oua, Ema picand peste mine, simtindu-I respiratia calda la ureche, si fandu-ma sa tremur necontrolat.
Dupa o distractie, si dupa niste contraziceri amuzante, Ema intreaba unde e mopu, o indrept catre mop.
Aud soneria usii, insa eram ocupat sa o ajut pe Ema sa stranga.Jason merge la usa si o deschide, siinf neplacut surpins de prezenta Zorei fostul manager.
Ne cerem scuze, ..defapt Jason isi cere scuze de dezastru, iar dupa ce termin cu Ema in bucatarie ma duc in camera mea si ma schimb repede, si cobor lasand-o pe Ema sa se schimbe.
Zora se asezase pe o canapea, iar noi pe canapeaua opusa.Eu ii arunc priviri reci si respingatoare, la fel ca toti ceilanti.Nu scoate o vorba pana nu apare si Ema ce venise din camera mea, imbracata lejer si asezandu-se pe coltul opus al canapelei unde statea Zora.
-Deci...Zora daca nu ma insel,ii spun eu drahut, pentru ce ai venit aici?Baieti nu au vrut sa-mi spuna
-Am adus pozele facute de Gustavo.spune ea sec
-C-chiar?Asa de devreme?
-Da se pare ca i-au placut asa de mult pozele incat a vrut sa se faca mai devreme…poftim tarfo…spune ea rece.Simt cum iau foc imediat, si imi vine sa ma ridic imediat si sa ii demontez fata aia de parasuta.Si nu numai eu, se pare ca toti imi sustineua privirea.Intre acestea doua se da un mic “duel” de cuvinte, Zora acuzand-o pe Ema ca profita de noi si de trupa, si ca se culca cu noi toti pentru postul de manager.
O las putin, desii fierbeam in suc propriu, pana o vad pe Zora ca se apropie de Ema sa o loveasca, privesc in gol cateva secunde,realizand tarziu ca Ema era deja lovita de Zora si picase jos.Baietii sar primii si o ajuta,iar eu ma trezesc la auzul tipetelor Emei de durere.Ma duc repede la blonda vrand sa ii demontez fata de curva,insa sunt oprit de Jason ce o scoate afara de par pe tipa..eu ma duc repede la Ema si ii indepartez pa baieti, luand-o in brate, speriat si nestiind cum sa imi mai cer scuze fata de ea.
-Iarta-ma micuto..am ramas blocat...iarata-ma nu am vrut sa patesti nimic rau...ma poti ierta?o intreb incet la ureche, sperat si foarte suparat pe mine insami din cauza prostiei mele.Nu fusesem in stare sa ii sar in ajutor in fata unei parasute si acu era ranita.Acesta imi spune sa nu-mi fac grija, dar eu tot ma simteam foarte nasol din cauza asta.O duc in camera mea si o intind pe pat, asezandu-ma langa ea.Ma pierd incet, suparat, erama sa de trist, canu o putusem ajuta.
-Kavin...Kavinnn!!.Nu esti de vina cu nimic.Blondina aia are ceva cu mine.Nu-i nimic.Serios.Uite sunt bine.N-am nimic.imi spune ea dupa ce imi ridicasem privirea suparata, si trista.
-Poate ca nu ai nimic Ema dar nu-mi convine ca nu am intervenit mai devreme spun eu pe tonul rece, ce il avusesem prima data cand ii vorbisem.
-Kavin te rog nu vorbi cu mine pe tonul asta...nu suport te rgo mai bine o las pe blondina sa ma bata decat sa-ti aud vocea rece.spune ea suparata.
Se lasa tacerea, nu ii mai puteam spune niic.Ma simteam rau, si stiam ca tot acest ton il pot avea.Insa nu vreiam sa o supar.
-Ka-v-vin?aud vocea ce ma trezeste din neantul negru in care pluteam atunci, negru de furie si tristete.
-Da micuto sunt aici iarta-ma nu vreau sa suferi, ii spun imbratisand-o puternic.Aceasta imi raspunde imbratisarii, ma saruta pe frunte ca un copil, si pe gat incet.Avea niste atingeri minunate, ceva de neconceput parca.
-Nu fi trist.Te rog!spune ea incet
Ma las indeplecat de ea,mai ales cand observ ca doua lacrimi isi fac loc in coltul ochilor ei minunati.Cand eram gata, sa pic prada ochilor ei si sa imi fure un sarut defapt daruit intra Jason in camera ce se scuza si vrea sa vada daca Eame bine.Ii raspunde amandoi ca e bine si dupa cateva minute iesim din camera.Ema le sare in brate baietilor zambind si ne spune ca se ocupa de ceva pe leptop.Dupa 20 de minute, in care aproape adormim unu pe altul, Ema ne intoarce leptopul si ne arata creatia ei.Doamneee in 20 de minute facuse cat facea un expert in cateva ore sau zile.Era un site minunat, cu poze,curiozitatti, detalii despre noi, informatii urile, filmari chear si filmare cu bvataie din bucatarie.
Nu puteam spune nici unu aproape nimic, doar o felicitam iar Jason spune fericit.
-Pisicuto nu ne suparam de loc este chiar minunat...Kavin ai adus o fata foarte speciala care se pare ca tine la noi mult
-Pardon..nu se pare...chiar tin la voi mult.. Eu ma duc sa ma culc este destul de tarziu.Noapte buna.
-Noapte buna.
Odata cu asta, toata saptaman trecuse parca intr-un minut.Totu fusese perfect, facusem pregatorile de concert, repetitiile, si totul decursese minunat.
Vineri dimineata.Ma trezesc cascand si observand- pe Ema ce dormea dusa langa mine ca un copil.Las draperiile trase si ma ridic cunoscand deja acest obicei al ei ce ma atragea fosrte mult.Ma dau jos din pat si ies din camera lasand-o sa doamra deoarece cam toata saptamana fusese alaturi de noi si ne ajutatse cu tot ce trebuia,poate mai mult decat trebuia.
Dupa ce ma intlnesc cu Jason ce facea micu dejun, zambesc si salut de buna dimineata, Jason ma intreaba imediat de Ema, insa cand sa raspund acesta apare de pe scari cascand.Acesta se aseaza la masa cascand de zor si incercand sa manance, devenise un obicei deja, faptul ca se trezea greu, ca manca greu dimineata, si mai ales ca avea un miros minunat, ce ma zapacea in totalitate.Asternuturile mele avea mirosul pielii ei imprimat in ele, si asta ma inabunea.Nu intelegeam ce e cu mine.adica tineam la ea dar imi era frica sa ii spun..ce panibil sunt..parca is un copil.
Insa Jason ma trezeste si pe mine si pe ea,amandoi find parca intr-o transa ciudata asa de dimineata de parca ne-am gandii la acelasi licru.
Acesta o intreaba daca e bine,..ea incearca sa minta ca e bine..totu pare ok..insa cand acesta cere sa mance in oras, Json ii spune ca ei pleaca sa verifice sistemel audio, iar eu raman cu ea.Acesta ma priveste si observa privirea mea plina de drag si dragoste pentru ea.
Brusc insa, Zero incepe sa tipe ca un nebun si ne cheama in sufragerie pe toti.Nu intelegem ce vrea, insa ne spune sa ascultam cu atentie stirile.Totu parea normal pana la partea ce avea sa inceapa.Se face liniste cand prezentatoarea stirilor incepe asa..
-,,Acum stire pentru fani trupei 7 Life.Se pare ca de cand a aparut managerul lor nou Ema Rosses trupa are mult mai mult succes decat inainte.Se pare ca a aparut si site-ul lor official care include multe fotografi cu acestia si cu Ema care se pare ca se intelege de minune cu ei.Site-ul este impartit in mai multe pagini care mai decare pline cu surprize.Pe site au aparut si filmulete cu acestia batandu-se cu mancare,facand curat si chiar cantand cu Ema.Se pare ca aceasta are multe talente pe langa sa puna formatia in evidenta are o voce exceptionala site sa danseze si sa cante la pian si chiar chitara.Multi catareti cum ar fi Katy Parry,Beyonce,Lady Gaga si J.L au fost intrebati de catre reporteri ce parereau au despre acesta si despre talentele ei.Lady Gaga a spus ca are o voce minunata si ca poate deveni o vedeta de mare succes daca stie cum.Beyonce ne-a spus ca i-ar placea sa colaboreze cu aceasta si ca pare destul de intereseanta.Katy s-a abtinut sa spuna ceva iar J.L a spus ca trupa are o idee genilala sa o introduca pe aceasta in formatie.Se pare ca nu toti sunt de aceiasi pararea.Am vorbit cu mai multi fane ale trupei si acestea spuneau ca nu are ce cauta o fata in formatia lor.Oare fanele acestora au devenit geloase pe Ema...deoarece privit si dumneavostra ce frumoasa este.Cel mai mare make-up artist a spus ca ar dori sa o poate machia pe aceasta.Unul dintre cei mai buni desinger a spus ca si-ar dori sa o aibe ca model pe Ema.Revenind la subiect, se pare ca exista zvonuri ca intre Kavin si Ema ar fi o relatie mult mai stransa si ca nu sunt doar amici.Ema Rosses se pare ca locuieste in aceiasi casa cu baieti.Tot ce putem spune este ca trupa si-a gasit un manager care se pare ca il intereseaza foarte mult de trupa lui.Sa vedem cum se vor descurca maine in concertul din Center Parck la ora 16:00. Cam astea ar fi sitrile pentru asta.....”
Ok aud si nu imi vine sa cred, eram fericit, fericit pentru Ema ca ajunsese cred,unde isi dorise.Acesta insa cam nu ii vine sa creada si tot intreaba daca nu e confuzie, si daca ea e cea despre care se vorbeste.Reusim sa o convingem , si acesta pleaca in camera sa se schimba, dupa ce ii spun ca sa mergem la plimbare.Acesta o zbugheste in camera mai fericita ca oricand, si se schimba, in timp ce eu schimb canalele tv-ului observand ca baietii plecasera.
Acesta dupa ce coboara ma ia la rost, ca nu ma schimbasem..incep sa rad si ma duc in camera.Ia-u niste blugi mai lasati negri si o bluza mai groasa alba, peste care iau un hanorac rosu aprins.
Cobor si o conduc pe fata catre usa intreband-o unde vom merge.
-Mai sti parcul in care am fost cand a inceput sa ninga?intreaba ea zambind..zambesc aducandu-mi aminte imediat de primul sarut ce il furasem in acea zii.
-Da.Acolo mergem?
-Da prin zona.Haide..spune ea zambind.Ma duc dupa ea incet,obsrrvandu-I fericirea ce ma molipsea si pe mine si ma facea sa uit de tot ce durea.
Odata ajunsi in parc, acesta se tranteste pe zapada si eu langa ea,privind cerul din care curgeau fulgi usori ce formeaza o patura alba minunata.Acesta ma prinde de mana intinsa pe zapada, si nu ii refuz strangerea.Ma intorc catre ea, ea facand la fel, si cand eram gata sa ii fur un sarut, ma opresc si eu si ea auzind ceva.Parea plans..sunete..plangea un copil.Prima data cred ca mi se pare ca Emai..insa ne ridicam in fund si cautam cu privirea sunetul.Langa fantana din parc, statea o silueta mica, in genunchi.Ema ma trage dupa ea, si cand ajungem acolo, langa acea silueta raman surprins sa vad o fetita mica in jur de 9 ani, ce plangea in hohote.Ema o abordeaza prima, iar eu simt cum mi se rupe dufletul auzind-o cand spune ea este orfana.
Raman in soc si eu si Ema.Acesta o intreaba pe fetita numele si ce a patit..acesta spune insa ceva ce avea sa ne loveasca din plin pe amandoi.
-Acum 5 zile parinti mei plecau spre Las Vegas cu masina cand la iesirea din oras au facut accident.Tot ce stiu este ca un sofer beat a intrat in ei si masina a cazut pe linia de tren si au fost facuti praf din cauza trenului care trecea exact atunci.Si ca totul sa fie mai rau bunica mea a murit ieri avand un stop cardiac.
O vad pe Ema ca cedeaza presiunii, si incepe sa planga si ea.O ia-u in brate pe Ema cu putere
-De ce plangi?intreba ea cu o voce ca un clinchet de clopotei
-Pentru ca si eu mi-am pierdut parinti si bunica ca tine doar ca eu am fost abadonata de mama mea si crescuta de alti oameni buni si am crescut si cu bunica mea care a murit cand eu aveam 10 ani din cauza unuo stop respirator si nu am putut sa o salvez si la fel si Kavin,baietul de langa mine, parinti lui am murit cand el era mic si a crescut cu o bunica care de fapt nu-l iubea.Tu ne aduci aminte de noi sau cel putin pentru mine.
-Imi pare rau si eu care credeam ca la mine e rau.
-Fiecare are ceva din viata care il face sa sufere deci.iarta-ma Samantha ca nu m-am prezentat eu sunt Ema Rosses iar el este Kavin King.Poti sa ne spui simplu Ema si Kavin
-Incantata spune ea dand mana cu mine si Ema.Sa sti ca esti tare frumoasa Ema si tu Kavin imi place culoarea ta de par.Pot sa pun mana?intreba Samantha pe Kavin
-Desigur micuto 2.
-Micuto 2?intreba ea
-Pai vezi tu eu nu ii spun lui Ema pe nume ii spun micuto iar tu esti micua doi.
Mai povestim putin zambind, pana telefonul imi suna si Jason ma anunta ca sunt probleme la sistemul audio.Ma ridic si ne luam larevedere de la micuta ce mi se parea foarte interesanta.Politicoasa si parea foarte cuminte.
Sambata seara 16:30
Dupa cateva melodii pe scena, lumea tipa si era alarmata.Mergem in culise, si nu apuc sa beau o gura de apa ca Ema ma trage intr-o parte mai retrasa vrand sa vorbeasca cu mine.
-Kavin nu stiu cum sa-ti spun.Nu imi pasa ce parere ai tu despre asta dar eu te iubes foarte mult si tin la tine foarte mult.Esti cea mai importanta persoana pentru mine si mereu cand stau cu tine ma simt minunat si cu timpul am inceput sa simt sentimente pentru tine care iar cu timpul au devenit mult mai puternice decat credeam eu.Adevarul este ca te iubesc Kavin King si nu imi pasa despre ce spui tu dar eu te boi iubi mereu.
Bun..privesc in gol..respirand greu din cauza agitatiei dinainte, o privesc si zambesc fericit.Nu gaseam cuvintele necesare atunci sa spun ceva.O iau in brate,dandu-I un sarut cald pe frunte, dupa care imi unesc buzele intr-un sarut tandru cu ea, plin de dragoste.
-Si eu micuto...si eu te iubes. Insa sunt oprit de un baiat din culise ce o chema pentru niste ajutor.Acesta se indeparteaza de mine, iar eu ma uit cu drag dupa ea cum zburda fericita.Insa avea ca aceasta fericire sa dispara imediat chear daca eram in al 9 cer, deoarece marturisise ce simtea pentru mine,iar asta era pentru mine,mai important ca orice concert atunci..
-Micutooo
-Emmmaaa
Pornesc in fuga catre ea, observand ca un stal de sustinere picase atunci peste ea.Ma duc in fuga acolo, simtind cum pier aer cu fiecare seunda in care ma indreptam acolo.
Ajung langa ea,incepand sa tip dupa ajutor ca un copil najutorat.Ma trezesc ins arepede, nu puteam sa plang acuma, nu cand avea nevoie de mine.Singur nu puteam ridica stalpul,insa imediat apar baiatii din trupa cat si cei din culise.Acestia ma ajuta sa ridic stalpul..raman langa ea incepandsa tip disperat
-Ramai cu mine,micuto!Ma auzi?Ramai!Nu ma parasi.Inima ta trebuie sa bata spun eu plangand deja.simteam cum se supsese ceva in mine.Doamneee..nu acuma..de ce acuma? Nu Kavin ramai contient, trebuie sa gandesti logic.
-Kavin...t-totul o s-sa fi-i-e bin-n-ne.... spune ea incet..soptit,..ma apropii de ea, observand ca picase incontienta..incep sa tip mai disperat.Incep sa ma pierd, o strig pe nume, observand ca deja sangera pe gura din cauza homeragiei interne.
Eram disperat, fata ce o iubeam insfarsit, avea sa dispra fara voie din viata mea.Nu puteam permite asa ceva.Nu acuma, nu asa aproape de ea, nu asa aproape de a fi a mea.Jason incearca sa ma linisteasca in timp ce Zero suna la ambulanta.
-Kavin.mergi la spital cu ea..ne ocupam noi de spectatori si concert..spune Jason incercand sa para calm, chear daca si pe el il durea tare.Si observ tristestea si ingrijorarea pe fetele tuturor din juru meu.
Pana apare ambulanta, incerc sa o tin eu in viata..ii fac respiratie gura la gura, incercand sa indepartez sangele ce o putea ineca.Nu o ating pe piept, banuind dupa netul respiratiei slabe si sacadate ca avea probleme cu plamanii.
O prind de mana si o tin dispart pana apare ambulanta.Acestia o preiau imediat si o baga in ambulanta, eu suindu-ma langa ea.Ii las pe baieti la concert.Nu mai conta nimic pentru mine.Nimic atunci.Doar ca Ema sa isi revina, si sa ii revad zambetul.Si mai ales sa ii spun cat de mult o iubesc.Lacrimile imi invadeaza fata in timp ce medicii o tin in viata.Ajungand la spital intru cu ei,pana la sala de operatia, avea nevoie neaparata de operatie.
-Lasati-ma sa intru, spun eu disperat la doctorul ce era gata sa intre
-Nu domnule, nu pot..asteptati aici..spune el aratandu-mi locurile de langa sala.
-Nu..nu pot..trebuiesa fiu acolo langa ea..spun eu disperat..incepand sa ma enervez, tonul vocii mele fiind deja ridicat la maxim.
-Va rog sa nu ridicati tonul si sa intelegeti ca va fi bine..spune docotul disparand imediat de langa mine, si odata ce intra,blocheaza usila salii de operatie,nemaiputand intra.
Ma duc la usa incepand sa bat disperat cu pumnii, si sa tip sa ma lase sa intru.Nici o sansa, stantam langa usa rezemat de ea privind in gol peretele alb din fata mea.Lacrimile imi curg din nou,pe fata obosita si plansa deja.
Ma duc si ma asez pe un scaun,incepand sa ma rog din tot sufletul pentru Ema, sperand ca cea ce o iubesc sa nu ma paraseasca acuma.
Intre timp dupa cateva ore apar la spital si restul trupei.
-Cum e? ma intreaba Zero ingrijorat.
Abia il auzisem din cauza negurii in care cazusem si spun incet privind in gol inca lacrimand.
-E in sala de operatie..inca..spun scurt
Ma ridic de pe scaunul de pe care stateam si simt cum tot nervii ma iau, lovesc un perete cu pumnul,dandu-mi sangele imediat si inzbucnind in plans din nou.Cand mai vreau sa lovesc inca odata peretele sunt opret de Jason ce ma prinde de mana deja lovita si spune incercand sa ramana calm.
-Termina,iti faci rau asa…spune el
-Ce sti tu, lasa-ma in pace..spun nervos smucindu-ma din mana lui.
Acesta insa, dupa foarte mult timp,inzbucneste si el, si ma prinde violent de gulerul tricoului de pe mine si ma tranteste de peretele ce il lovisem cu pumnul spunand furios dar privindu-ma cu drag.
-Asculta bobocule, calmeaza-te si concentreaza-te, Ema este puternica si nu va murii, noi toti o iubim..poate nu cum o iubesti tu, dar pentru noi este ca o sora mai mica, asa cum esti si tu, ramai calm, nu ar vrea sa te vada asa..spune el dandu-mi drumul..eu alunec incet pe perete in jos si spun plangand ca un copil nejutorat,punandu-mi capul intre genunchi.
-Dar Jason,o iubesc, e viata mea, daca ea moare ma sinucid..spun eu direct..plangand in hohote mult prea mari.
Jason ma priveste neputincios, nu putea face prea mult pentru mine, stia ca o iubesc, si stia ca nu rennunt la a fi langa ea chear si dupa moarte.
Brusc pe usa salonului de operatie iasa doctorul insotit de asistente.
Ma ridic cu greu si ma duc langa el intreband .
-Este bine nui asa? Intreb eu sperand sa primesc un raspuns afirmativ.
-Este..dar a picat intr-o coma pe termen nelimitat, spune el intristandu-se.
-Adica?
-Adica pur si simplu..a picat in coma si nu se stie cand se va trezii..poate dura cateva ore, zile, luni..ani…spune el incet dezamagit…iam salvat plamanul afectat, daca se va odihnii se va reface si nu va mai avea probleme,deocamdata o sustin aparatele, dar speram sa se trezeasca si sa nu cedeze..totul depinde doar de puterea ei acuma…spune doctorul si pleaca de acolo.
Raman in soc scurt..nu imi venea sa cred..era pe muchie de cutit, depindea de ea daca traieste sau nu.
Ma asez pe un scaun bagandu-mi mainile adanc in par,observandu-se disperarea groaznica din ochii mei,tristetea, eram depasit de situatie,in totalitate, eram neautorat si imi era frica sa nu o pierd si pe ea ca pe parintii mei.
Dupa cateva ore este dusa intr-un alt salon.Acolo pot intra se pare, dar nu aveam voie sa o ating.Era un salon special pentru ea, deoarece eu si baietii cerusem un cabinet cat mai bun pentru ea,indiferent de pret.
Era o camera ce semana cu camera mea.Avea un pat mare cu asternuturi albe, o fereastra mare cu perdele albastre deschis, 2 fotolii o masuta mai mare, langa patul ei o noptiera mica si inca cateva scaun ce erau pe acolo.
Ma asez pe un fotoliu langa patul ei, in timp ce si ceilanti se aseaza in juru ei prind-o cu drag si mila dar si tristete.Toti ramanem fara sa scoatem un sunet..langa patul ei observand ca era conectata la niste aparate mari ce ii luau pulsul inimii, cat si respiratia si altele.Toti ne rugam intens pentru ea, si stam toata noaptea langa patul ei, aproape nemiscati.
Cand afara se lumineaza de ziua, baietii spun ridicandu-se obositi de pe scaune si fotoliile de langa patul ei.
-Noi plecam pana acasa, ne vom intoarce imediat,vino cu noi sa manci si sa te odihnesti..spune Jason ingrijorat.
-Nu..mergeti voi, eu raman..spun scurt tinand-o de mana si sarutandu-I mainile plapande.
-Sigur?
-Da..crede-ma sunt bine..mergeti..spun incet fara sa ii privesc si fara sa-mi iau ochii de la ea.
Acesta pleaca, lasandu-ma singur acolo cu ea.Incep sa plang din nou ca un copil, fiind deja obosit dupa noaptea nedormita.Spun incet..soaptele mele fiind aprape neauzite.
-Nu ma parasesti nu? Ai promis ca ramai cu mine..nu pleca micuto..nici nu sti cat te iubesc..si cat imi doresc sa fi reusit sa spun asta, iarta-ma ca nu am putut sa te salvez..iarta-ma ingerule, nu ma parasii..mai da-mi o sansa..spun eu incet..voirbind singur si entru mine ridicand privirea, privind catre chipul emei,ce parea la fel ca inainte.Era rozalie la fata, iar buzele ei fine erau la fel de atragatoare.Simplu fapt ca dormea , si era ca un inger ca aproape il pierdusem.
Dupa 2 luni
Vineri dimineata, salonul Emei.Acesta inca era in coma, de doua luni nu se trezise.primele saptamani , ca si acum de altfel erau un cosmar.Eu eratam oribil,nu mai faceam repetiitii,nu mai mancam numai cat sa ma pot tine pe picioare, nu mai scriam nimic, si nu dormeam prea des.
Cearcanele enorme de sub cobii mei aratau ca de 3 zile nu dormisem aproape deloc, avand mereu cosmaruri cu Ema si cu accidentul ei.Nu mai puteam traii parca, acesta era in acelasi loc de 2 luni.Iar azi..era dimineata din ajunul Craciunului.Intru in salonul Emei, punand un bucheat de trandafiri rosii inflirori langa noptiera de langa ea, cum faceam in fiecare zi cand veneam la ea.
Aveam obiceiul sa dorm cateva ore, si sa stau treaz cu zilele si noptile, doar sa o privesc si sa sper ca se trezeste.
In camera mea de acasa patul era asa de rece si gol, simteam doar mirosul pielii ei ce se imprimase in asternuturi, si de care devenisem dependent.Dese ori si in camera mea, ma puneam in cel mai ascuns colt si plangeam ca un nebun.Nu mai vedeam viata deloc, eram mereu picat in gol.Eram mai mereu sustinut de ceilanti ce ma obligau sa mananc si sa beau ceva, doar pentru a nu patii ceva.
Azi era ajunul, si cum noi maveam un obicei mereu, de craciun sa facem un pom mare impodobit in sufragerie, acestia au continuat traditia chear daca nu avea farmec acuma fara Ema.In timp ce ei impodobisera bradul, eu ies din salonul Emai dupa ce o sarut pe frunte, si ma duc tinta catre moll.
Vreiam sa caut un cadou de craciun pentru Ema, sperand ca de sabatori, acesta sa se trezeasca, agatandu-ma de orice speranta, chear si de aceia ca exista miracola de Craciun.
Odata intrat in moll, ma duc la un raion de haine.Insa eu nu stiam ce gusturi era la haine, asa ca ie srpede si ma duc la bijuterii.
Imi sare incohii imediat un set de aud de colier,cercer,bratara si inel, de aur cu niste pietre roz minuate.Nu era foarte groase dar nici subitiri.Erau legante si potrivite pentru o fata.
Ii spun fetei de la tajghea sa mi le impacheteze frumos ca un cadou.Acesta pune ca costa mult tot setul,eu insa nu puneam pret pe bucuria Emei, si spun ca ca mil impacheteze ca il iau.
Dupa ce gasesc acel set, gasesc la un raion de copii, un ursulet extrem de mare, cam cat mine de mare, alb si pufos.Stiamc a ii plac si ursuletii deoarece era copilaroasa si jucausa.Cel putin inainte sa patesca acel accident.
Il cumpar si pe acele, si suindu-ma in masina din fata moll-ului, plec catre casa.Odata intrat acesta zambesc cand ma vad cu usrusletul si plasa frumos imposobita.
-Pentru Ema nu? Intreaba Zero zambind scurt
-Da..spun si le las langa bradul de craciun, spercand din tot sufletul ca Ema sa le primeasca la momentul potrivit, chear daca sperantele mele erau din ce in ce mai slabe.
-ma intorc inapoi la spital…spun scurt si dau sa ies pe usa, deja ametit tare, fiind intr-o stare jalnica abia ma tineam pe picioare.Aveam noroc ca musculatura corpului meu bine dezvoltata nu ma impiedica sa pic, iar speranta ca Ema inca traieste ma facea sa merg mai departe cu capu sus, sperand la ziua cand se va trezii si o voi imbratisa.
Ajung din nou la spital, si intru din nou in salonul Emei, asezandu-ma cu capu pe marginea patului ei, plangand incet, tinand-o de mana si vorbind ca un copil.
-A trecut atata,imi este asa de dor..dor sa te ador, dor sa te iubesc, doar sa te imbratisez..intoarce-te,oriunde ai fi acuma, te implor, ma distrugi cu zile..spun eu incet..incepand sa plang..si la un moment dat adormind din nou langa parul ei,lasand doar razele blande ale roarelui sters de iarna sa ii mangaie fata plapanda, eu picand ca secerat, din cauza obosellii si a faptului ca nu dormisem de cateva luni, si mai ales de cateva zile bine.
Adorm tinand-o de mana ca un copil ce nu isi dorea sa piarda jucaria, intre timp apar si baietii la spital, ce ma vad dormind si se aseaza fiecare in anumite parti ale camerei, Jason punand pe mine o patura,lasandu-ma sa dorm langa patul Emei, in timp ce el citeste o carte pe un fotoliu, in timp ce Zero se aseaza si el langa petul Emei pe alt fotoliu, K, canta incet la ochiatara pe un scaunel,iar Jeff era pe pervazul geamului privind incet soarele ce deja apunea, si se pare ca anunta ajunul minunat al Craciunului, ce noi il sarbatoream in spital,in camera Emei langa patul ei.Din pacate oboseala ne face pe toti sa adormim imediat, fiecare cum poate,in timp ce soarele apunea si anunta venirea Craciunului, si a sfintelor sarbatori, pe care noi in general le sarbatoaream acasa impreuna,insa se pare ca anul aceta,o faceam in spital,langa petul fetei ce o iubescm si ce as fi dat orice sa o pot imbratisa.
Brusc insa, ma sit atins pe par, desii dormeam destul de adanc din cauza oboselii grave, ma trezesc la blanda atingere a Emei ce era ridicata in fund, si ma privea gingas.
Ridic privirea ca un copil speriat, si o privesc in ochii cateva secunde, fara sa-mi vina sa cred ca se trezise.Era de ja aproape intuneric,afara inca ninjea frumos iar prin fereastra mare unde Jeff, adomise si el, se vedeau luminile orasului mare.
O privesc in ochii si fara vreo alta reactie incep sa tip de fericire,trezindu-I pe toti baietii ce dormeau.
O iau in brate pe Ema, si o imbratisez tare, ii iau fata in maini, si o privesc in ochii incepand sa plang, in hohote de fericire.
-Ema..esti..esti tu ingerul meu..spun eu si fara sa mai tin cont ca sunt si ceilanti in camera, si plangand inca o cuprind intr-un saut dulce, si dragastos.Ardeam dupa atingerile ei, dupa buzele ei fierbinti pe care nu le atinsesem atata timp.O sarut lung, in timp ce toti ceilanti ma priveau deja debusolati, dar fericiti.Se ridica toti si se apropie de patul Emei dupa ce eu rup sarutul si ii spun fericit, simtind cum toata energia mea pierduta in tot acest timp revina odata cu aparitia ei.
-Ema.Ema te ibesc, te iubesc enorm, esti ingerul, viata mea..esti totul pentru mine, te implor nu mai pleca…spun eu tinand-o in brate si plangand pe umarul ei ca un copil nevinovat.
Toticeilanti zambesc si alaturi de mine o imbratiseaza toti.Toti o imbratisam,iar ea nici nu apuca sa spuna ceva ca Zero deja sare fericit si spune.
-Sa vezi ce super cadou tia facut..doar ca ajunul craciunului..spune Zero.
-Taci tantalaule..spun eu tot un zambet.Nu mai conta nimic atunci,puteam sa patesc orice, ea era vie,iar odata cu ea simteam ca imi cresc aripile pentru a putea zbura mai departe prin viata.
|
|
