Lumea noastră Anime
Păşeşte în lumea noastră Anime! 		Lista Forumurilor Pe Tematici
Lumea noastră Anime | Reguli | Inregistrare | Login

POZE LUMEA NOASTRă ANIME

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
surender_lady Profile
Femeie
25 ani
Arad
cauta Barbat
26 - 47 ani
Lumea noastră Anime / Arhiva / Eu si tu - doua vieti, o singura iubire (sasusaku +16) Moderat de Adele, Enderlicht, Monet, Rares
Autor
Mesaj Pagini: 1
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Deci ficul asta il fac eu in colaborare cu SasuSaku_night_rose Eu voi fi Saku, iar coechipiera mea, Sasu    Sper sa va placa 

Sakura:

     Rowan Haruno - O persoana a vietii mele careia ar trebui sa ii multumesc, pentru ca mi-a dat viata, insa asta pentru mine e imposibil. Viata mea a fost crunta, inca de cand eram mica. Mama mea se droga, era nebuna la cap, total. De aceea acum era in inchisoare. Mama mea, Rowan Haruno, a fost inchisa pentru trafic si consum de droguri, pentru a patra oara. De data asta, niciun judecator n-a mai fost ingaduitor in legatura cu varsta pentru inchidere. I-a dat normal, 10 ani de puscarie. Acasa, la bunica, acolo unde locuiam de altfel, eram 5 frati, strans legati de aceasi soarta. Nu eram frati buni, ci vitregi, toti 5. Niciunul din noi nu a apucat sa isi vada tatal. Toti am avut un tata diferit, dar eram legati de aceasi mama, si de aceasi soarta. Traiam intr-o casuta simpla, eu, bunica, sora mea cu 2 ani mai mare, Rosemaria, si cu cei trei frati ai mei: Justin, Mark si Brad. Eu aveam 16 ani, Rosemaria, sau cum ii mai spuneam noi, Rose, avea 18, Justin avea 6, Mark 5, iar Brad 4. Ma descurcam bine la liceu, insa am inceput sa lucrez, pentru a imi putea intretine vesnica mea familie. Eu si Rosemaria lucram de zor sa facem un ban, pe oriunde apucam -- La cules vii, la spalat masini, la servit clientii din anumite localuri cu probleme de personal -- Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns, am aflat de curand ca Brad are probleme cu ochii, si trebuia sa ii facem o operatie cu laser, pentru a putea vedea bine cu ambii ochi, si nu cu unul perfect, iar cu altul in ceata. Operatia ar fi costat mult prea mult ca sa ne putem permite, asa ca am reusit impreuna cu bunica sa deschidem un mic local, care ne-ar fi adus niste bani in plus. Dupa scoala, veneam acasa, si lucram 2 ore, apoi plecam sa lucrez in alta parte, ca sa castig mai mult. Faceam cu schimbul cu sora mea, iar norocul nostru a fost ca bunica a fost bucatareasa in tinerete, ca altfel nu am mai fi castigat banii acea in plus de care aveam atata nevoie. Priveam geamul din camera mea, gandindu-ma la ziua de maine. Imi va fi dor de locul asta... Bunica a decis ca ar trebui sa ne mutam intr-un alt oras, undeva unde lucrurile sa fi mers cu mult mai usor si unde afacerile ar fi mers cu mult mai bine. Astfel, maine aveam sa plecam intr-un apartament nou, si sa vindem casa asta. Lacrimile imi navalisera ochii. O sa imi fie tare dor de prietenii mei... de liceul asta... de viata pe care am dus-o aici... Nu as fi vrut sa plec, insa eram obligata. Intr-o lume unde totul se invarte in jurul banilor, se fac sacrificii imense. Nu imi doream sa plec si sa ma despart de ceea ce am lasat aici. M-am indragostit pur si simplu de locul asta, si sincer, nu as fi plecat, pentru nimic in lume, inafara de familia mea. Sper doar ca acolo sa imi gasesc linistea, si noi prieteni cu care sa ma inteleg. Dar speranta asta nu are niciun sens daca acolo ma vor respinge toti. Dar, cu toate astea, speranta moare ultima. Imi doresc sa fiu acceptata.... Si sa nu mai sufar atat din cauza mamei mele. Am adormit cu aceasta dorinta in gand, si cu ochii inlacrimati, sperand ca ea se va implini.

     Sunt trezita a doua zi, de dimineata, de catre Rosemaria, care era gata imbracata de plecare.
-Rose... ii spun somnoroasa. De ce trebuie sa plecam...?
-Asa trebuie... Sti problema banilor si a afaceri care e in continua cadere, imi spune ea cu un glas mangaietor, ce imi gadila timpanul. Nu e asa cum vrem noi. Haide, Sakura. Imbraca-te si hai!
-Dar eu nu mi-am facut bagajul... spun pe aceasi tonalitate somnoroasa.
-Ti l-am facut eu aseara. Acum scoala-te. Peste o ora plecam.
Ma scol in sezut si casc larg, intinzandu-mi bratele. Rosemaria iese din incapere, lasandu-mi pe spatarul unui scaun hainele. Ma scol lenes din pat si ma imbrac cu o pereche de pantaloni de blugi si o camasa alba, mulata, cu maneca scurta. Imi iau in picioare adidasii, apoi cobor scarile. M-am asezat la masa, mi-am facut rugaciunea si am inceput sa mananc paine cu gem si ceaiul pregatit de bunica. Ceilalti deja mancasera, asa ca eram singura la masa. Ma tot gandeam la ziua de azi... Pentru mine, imediat ce ajungeam , sora mea si cu mine trebuia sa mergem direct la liceu, pe cand cei mici vor incepe scoala maine. Oh, sa fi copil si sa nu ai nicio grija. Acest gand m-a facut sa ma gandesc la vremea cand eram si eu o copila jucausa. Nu am zambit la acest gand, cum ar face altcineva cand ar fi cuprins de nostalgie. Eu nu am mai zambit de cand aveam 6 ani, atunci cand mama a fost inchisa a patra oara... Eu am inteles de mic copil ce insemna durerea... Dar si mai afectati vor fi fratiorii mei daca nu ne vom muta acum, asa ca era cu mult mai bine sa plecam din aceasta casa. Dupa aceste ganduri, priveam cu ochi buni plecarea. Dupa ce am terminat de mancat, mi-am luat bagajul, si m-am dus la Rosemaria. Imi placea cu mult mai mult sa ii spun Rosemaria, un cuvant ce suna putin frantuzesc, pronuntandu-se rousemari, dar cand vorbeam cu ea, ii ziceam simplu: Rose. Numele ei, in greaca antica, insemna  Trandafir Ratacit. Poate ca de aceea imi placea atat de mult... Pentru ca eu am fost din totdeauna o fiinta ratacita... In camera ei, am gasit-o pe bunica, luand in mana doua bagaje cu haine, la fel ca sora mea, am intrat, si am luat restul valizelor cu mine. Cei mici erau entuziasmati de plecare. Auzeau la ei la scoala chestii de genul ca se muta colegi de ai lor, o chestie foarte populara, acolo, la scoala lor. Acum se simteau si ei niste pusti misto, cum s-ar zice.

     Am ajuns. Noul apartament arata excelent! m-am plimbat de doua ori prin el. Erau doua dormitoare, unul cu doua paturi, si unul cu pat dublu. In patul dublu, avea sa doarma bunica, impreuna cu Mark si Brad, in cealalta camera, dormeam eu impreun cu Justin, in acelasi pat, iar pe celalt, dormea Rosemaria, singura. Era mai mare, si avea nevoie de spatiu, recunosc. De odata, aud glasul Rosemariei strigandu-ma.
-Sakura! Unde esti?!
-Aici!
Rosemaria a venit in camera cu pat dublu, unde ma si aflam.
-Sa mergem! spune ea. Trebuie sa ajungem in 30 de minute la liceu. Ne duce Ron.
-Vrei sa spui iubitul tau? Ce cauta el aici? intreb putin derutata de situatie.
-Aici locuiesc parintii lui. In vechea locuinta, statea doar el singur. Hai, grabeste-te!
Off... de dimineata ma tot grabesc... defapta nu, de 10 ani ma tot grabesc... Imi iau ghiozdanul in spate si ma indrept spre usa apartamentului, unde sora mea ma astepta. Aveam sa petrec o zi printre oameni noi, la un liceu nou... Dar asta era viata... Mereu schimbatoare, si trebuie sa ma obijnuiesc.
-Sa mergem.

~~~ Va Urma ~~~

doua vieti, singura iubire (sasusaku +16) deci ficul asta fac colaborare voi saku, iar mea, Membru

51.6KB

Modificat de Saku (acum 14 ani)

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 15 ani
   
>.<SwEEt>.<NiGHt>.<
Bufniță Flămândă

Din: ...ClUb....
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 406
oau oau oau oau oau si OAUUUUUUUUUUUUUUUU ce frumos ...biata sakura-chan....
prin ce trece

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
SakuraLoooveSasuke
Greieraş

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 111
heii^^
nou fi nou fic ;x
si imposibil sa nul citesc cand e scris de voi 2 fetelor )
soper capitol ;x
si ceva nou :>
saku cu frati si surori :>
ehee^^
ast next :X

_______________________________________
Hei^^Eh..am trecut si eo p'aki ;p Si stii un gand mi-a iesit din creierashh ) Si stii care ? Asta : forumul meuh : Plss ;x Am nev de membrii ;x Tnx ;x Ja ne ;x
           

pus acum 15 ani
   
asatane
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 80
WOoOoOw      Ce soarta crunda i-ati dat Sakurei.... FRATHEEEEE        abea astept sa vina nextul, ca sincer, nu mai pot de curiozitate

ast -> 

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Sasuke :
 
Privesc plictisit geamul si ma gandesc la trecut. Nu era usor sa uit ce sa intamplat acum doi ani. Cand totul era mai frumos , ei ne-au abandonat. Nu imi era firesc sa vars lacrimi , insa in momentul cand mi-am vazut parintii plini de lichidul rosiatic nu am putut sa ma abtin. Acel accident de masina a fost pentru mine si fratele meu, Itachi inceputul unei noi vieti. Se spune ca in timp si in functie de cele petrecute persoanele se schimba, insa acest lucru nu este valabil si pentru mine. Am ramas la fel de prietenos si intelegator ca inainte. Poate imi mai ies din fire cand sunt nervos, dar in rest sunt ca orice al baiat.
  La liceu , nu sunt foarte popular, cel putin parerea mea. Vorbesc numai cu prietenii si ma restrictionez numai la ceea ce trebuie facut. Pare ciudat ca un adolescent de varsta mea  sa fie atat de calm si linistit. Sunt o fire intelegatoare si ma comport cat de normal pot, insa problema mea este ca nu pot sa gasesc acea persoana speciala , care sa ma faca sa zambesc indiferent de situatii. Desi am bani si provin dintr-o familie instarita nu sunt deloc infumurat, spre deosebire de alte persoane.
Ma las usor pe spate si ma ridic de pe pervazul geamului privind ceasul de pe birou. Ora indicata de acesta nu ma incanta catusi de putin. Mai aveam la dispozitie jumatate de ora sa merg spre scoala asa ca mi-am luat ghizdanul de pe pat si am coborat scarile in liniste , parasind casa. Am inchis poarta vilei si am inceput sa pasesc hotarat pe trotuarele strazilor privind inainte.
   - Sasuke, asteapta-ma ! vocea ce a rasunat din urma mea era una ferma si totusi hazlie.
Am intors privirea si mi-am zarit prietenul cel blond  alergand si gafaind incontinu. Cand a ajuns in dreptul meu mi-a batut umarul si am continuat sa mergem linistiti spre liceu.
- Auzi, cred ca o sa avem o noua colega. Hinata mi-a zis ca a vorbit cu directul si acesta a pus-o sa-i prezinte noii fete locurile.
- Naruto, sincer nu stiu ce sa spun. Daca nu stie sa aiba grija de ea, ar trebui sa nu vina deloc la liceul nostru. Adica nu stiu. Am impresia ca este tipul de fata inocenta. Cam asa sunt toate fetele noi.
- Oare ea iti va cuceri inima?
- Vrei sa termini cu asta? Nici nu ma intereseaza… Stii ma gandesc sa fiu burlac. Poate fratemiu sa faca mostenitori , nu este nevoie de mine!
Imediat dupa terminarea propozitiei eu si blondul am inceput sa radem cu pofta. Nu stiam ce este cu mine, insa ma simteam destul de bine si totodata indignat sa o cunosc pe noua colega.
Intrand in curtea liceului am fost intampinati de ceilalti prieteni ce erau destul de strsati cu orele de astazi.
- Baieti, am o problema minora…
- Kiba, la tine mic inseamna urias! ii replica Hinata razand.
- Da , pai no! Nu mi-am facut tema la matematica si astazi ma asculta…care mi-o da?
Am inceput sa rad , dar m-am oprit brusc dandu-mi o palma peste frunte.
Tocmai realizasem ca nici eu nu imi facusem tema. M-am indreptat spre geanta lui Ino si i-am deschis fermoarul in timp ce aceasta vorbea cu Sai.
Cand am gasit ce imi trebuia m-am ales cu o palma peste cap.
- Ce naiba faci, Sasuke ?!
- Ho nebuno! Mi-am luat caietul la mate. Nu mi-am facut tema ce vrei ?
La auzul acestei afirmatii toti prietenii mei au inceput sa rada , iar Ino mi-a luat caietul din mana si mi-a dat cu el in cap.
- De ce ai facut asta, pot sa stiu?!
- Ti-am fost de folos! Acum ai memorat tema. Vezi tu , ti-am bagat cunostintele direct in creier. Nu-i asa ca sunt desteapta?
Am vrut sa-i dau o replica insa chiar atunci privirea mi-a fost acaparata de o noua fata ce intra pe poarta liceului. Parul ei roz era lasat pe spate si mangaiat de adierile vantului , iar ochii verzi cercetau cu atentie curtea scolii.
- Trezirea ! imi urla Naruto in urechea stanga , facandu-ma sa o masez usor pentru a-mi reveni din soc.
- Da bine, sunt treaz!

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 15 ani
   
SakuraLoooveSasuke
Greieraş

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 111
soooooperb capitol :X
proasta de mine nu la vzt dek abia aku :X
sooperba idee mai zic odata :X
ast next :X
bv :X
spor la scris :X paa :X

_______________________________________
Hei^^Eh..am trecut si eo p'aki ;p Si stii un gand mi-a iesit din creierashh ) Si stii care ? Asta : forumul meuh : Plss ;x Am nev de membrii ;x Tnx ;x Ja ne ;x
           

pus acum 15 ani
   
asatane
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 80
HAllOpz 

Ce mai facezy?    V-ati apucat de scris? 

Haluuuu... m-ati bagat intr-un suspans ToTaL    Aja, deki, Mikyshor, daca nu aduci nextuletzzu te bat, iar la sasusaku_night_rose, daca nu aduce nextzuu dupa nextzuu lu Saku (Miky - porecla) te bat    Cu riscul ca imi fac ferfelizza monitoru'' 

deki next 

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Sakura:

-Rose, ce faci? o strig pe sora mea.
-Eu o iau prin spate. Succes! imi raspunde ea.
Am pasit peste pragul portii liceului, privind in toate directiile. Mmm... Era un liceu frumos. Deodata, privirea mi-a fost acaparata de un grup de baieti, si de o fata bruneta. Din cate am inteles, ea trebuie sa fie Hinata, cea care imi va prezenta liceul si noii colegi. Cu zambetul spre buze m-am dus la ei si i-am salutat.
-Buna! Eu sunt noua aici. Ma numesc Sakura Haruno si am 16 ani.
Bruneta ma trage de mana si se prezinta pe ea si restul clasei. Fiecare dintre ei m-a salutat in graba, incercand sa caute ceva unii prin gentile altora.
-Care e problema? ii intreb.
-Pai... Am cam uitat sa ne facem temele la mate, iar azi ne asculta, imi raspunde un tip blond.
Tema la mate? Atat? Sa fim seriosi. Dar oricum, baietii sunt baieti, asa ca nu au timp de teme. M-am pus in mijlocul lor si am scos cartea de matematica din geanta unui tip brunet. Am rasfoit in graba paginile pana am ajuns la doua exercitii insemnate. Am insfacat caietul din mana lui Sasuke, din cate am inteles ca il cheama, si am inceput sa rezolv. Era atat de simplu... Mi-a luat doar cinci minute pentru asta. Le era chiar atat de greu? Cand am terminat, am ridicat caietul in sus.
-Care trece la copiat? am spus, cu zambetul pe buze.
Intr-un final, fiecar baiat si-a copiat tema in alte 5 minute, fix cand clopotelul s-a sunat de intrare. Eu si cu Hinata o luasem inainte.
-Si ce faci dupa scoala? intreaba ea. Ai timp de o iesire in oras?
-Nu chiar... dupa scoala trebuie sa ajung rapid acasa si sa merg la munca. Eu si cu sora mea mai mare, Rosemaria. Am vreo 3 frati mai mici si pe bunica, asa ca cineva trebuie sa ii intretina.
-Pai si parintii tai...? intreaba aceasta intristandu-se.
La aceasta intrebare, am preferat sa tac. Care parinti? Tatal meu, pe care nu l-am vazut niciodata si nici nu am cum sa il vad, si mama mea, puscariasa number 1.
Din spatele meu, am auzit o voce strigandu-ma. M-am intors si l-am vazut pe Sasuke, cel caruia ii scrisesem tema.
-Hei, multumesc pentru ajutor. Tema aia nu as fi reusit sa o fac nici intr-o mie de ani. Oricum, ne vedem in clasa, pa! imi zice grabit.
Ajunsa in clasa, mi-am scos cartea de mate si am asteptat in banca. Odata ce a intrat profesorul toata lumea s-a ridicat in picioare. Aaa... Mda... Banuiesc ca asa ar fi trebuit sa fac si eu. Profesorul s-a asezat la catedra, rasfoind catalogul, pana a ajuns la o pagina oarecare. Dand cu degetul printre numele inscrise pe acea pagina, a ales un coleg, apoi de la o alta pagina un altul si un altul.
-In picioare: Sakura Haruno, Kiba Inuzuka, Hinata Hyuga si Sasuke Uchiha.
Ma uitam pe fetele celor ridicati in picioare. Toti erau ingrijorati de notele pe care le vor primi. Frate... La urma urmei, e doar o nota. Sunt si alte lucruri mai importante in viata decat niste cifre trecute intr-o carte uriasa.
-Ohoo... Uchiha... spune profesorul frecandu-si palmele. Sa vedem daca iei iarasi 4. Rezolvarea exercitiilor, fara sa te uiti in caiet. Motiveaza toate raspunsurile.
O intrebare care l-a blocat. Am ridicat mana in semn ca vreau sa raspund la aceasta intrebare. Profesorul mi-a dat voie sa spun eu prima. In timp ce spuneam, ceilalti memorau raspunsul, astfel incat atunci cand i-ar fii intrebat si pe ei, sa poata raspunde. Stiam ca nu vor putea memora tot ce am zis eu, insa cel putin de un 9 tot trebuia sa retina.

~~ Dupa Ora ~~

     Se suna de iesire. Notele colegilor mei au fost cat de cat plauzibile. Eu am luat 10, Sasuke si Hinata 9, iar Kiba 7. E clar ca nu a retinut o iota din ca am spus, asa ca a memorat robotic. In orice caz, tot a luat peste 5 asa ca trece clasa. In pauza, toti au iesit, inafara de mine si de brunet.
-Hei, multumesc. Tu de unde sti toate astea? ma intreaba el.
-Pai atunci cand alergi dintr-un loc in altul mai prinzi cate ceva din matematica. Tu de ce nu te-ai pregatit?
-Frate-miu... Iar a trebuit sa ma duc sa colind tot orasu' sa ii cumpar ce avea nevoie prietena lui. Cine ar fii crezut ca la cat de slaba e, ar putea manca atatea. Hei, mi-a venit o idee. Ce spui, vii la un suc dupa scoala? Ca sa ma revansez.
-Aaa... Nu cred ca pot... Nici azi, nici maine... Nici poimaine... Ok, tre’ sa ies in pauza, atata timp cat inca mai e.
M-am dat jos de pe banca, apoi m-am indreptat spre usa. Brunetul era in permanenta pe urmele mele. Ce vroia tipul asta? Am impresia ca se baga mai tot timpul in seama.
-De ce nu poti veni? E doar un suc, insista el.
-Mda... Nu prea am timp. Vezi tu, eu sunt... diferita fata de voi, ii raspund la insistente.
-Cu ce esti diferita fata de noi? Esti un ciborg sau ce? zice el chicotind.
-Bine, acum devii enervant. Am mai spus odata, nu pot, ii spun inca si pe cat posibil, calma.
Baiatul ma priveste cu ochii sai mari, abisali, ca si cum mi-ar spune "calmeaza-te ca nu musc". Deja mi se urcase pana in gat. Toata lumea intreba de presupusii "parinti" de care aproape ca nu mai stiam nimic. Tata - subiectul principal al discutiilor - habar n-am cine este, de unde vine, sau daca mai traieste macar. Mama - un alt subiect si mai enervant - Era doar o puscariasa care ne lasase in voia bunicii. Din cand in cand, atunci cand scapa din inchisoare, mai trecea pe acolo. Credeai ca este o tipa normala, insa acea Rowan Haruno, alias mama, era nebuna, o povara... O problema psihica, un pericol pentru societate... O femeie usoara... si inca una care nu isi avea rostul in lume. Da, poate era mama mea de sange, dar moral, abea daca ne cunoastem. Trecea pe la casa bunicii, insa trecea cu scarba, lasand circ si scandal in urma. Si cu toate astea, de parca nu ar fi fost de ajuns, toti noii mei colegi vroiau sa stie ce e cu mine si de ce nu pot sa fiu si eu macar odata libera sa pot iesi in oras dupa scoala. Trebuia sa ma destainui cuiva. Cuiva de incredere. Si cu toate astea, nu cunosteam pe nimeni, moral, ca sa pot avea incredere. Mai bine ii spun lui Sasuke. La prima vedere, pare un tip de treaba... Sper doar sa nu fac o greseala facand asta...
-Deci... nu poti... sau nu vrei sa vii? ma ia prin surprindere brunetul.
-Uite... Eu... Eu am o poveste ceva mai lunga... Asta... Daca tu chiar vrei sa asculti...
-Sigur. Am destul timp. Deci, de ce esti diferita fata de ceilalti? Sau in fine, de ce te crezi asa?
-Pai... In primul rand, eu nu sunt o fata normala, pentru ca...

~~~ va urma ~~~   

_______________________________________________

Okay, soo... eu am avut cv timp liber si am putut sa scriu lejer nextul si sa il pun mai devreme decat imi propusesem   asa ca nu ma astept ca sasusaku_night_rose sa il aduca prea devreme, ptr ca e mai mare si are mai mult de lucru, asa ca sincer, habar n-am cand o sa vina nextul. Nu va suparati, Ok?? 

Modificat de Saku (acum 15 ani)

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 15 ani
   
SakuraLoooveSasuke
Greieraş

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 111
ooo:X
ohayoo:X
ma bucur ca a mai sosit si un next pe la un fic pe aici :X
sooperb capitol :X
chiar imi plashe ideea:X
shy acum trb sa ast cont :X
abia ast next-ul:X
spor la scris fetele :X

_______________________________________
Hei^^Eh..am trecut si eo p'aki ;p Si stii un gand mi-a iesit din creierashh ) Si stii care ? Asta : forumul meuh : Plss ;x Am nev de membrii ;x Tnx ;x Ja ne ;x
           

pus acum 15 ani
   
MăDă
Membru

Din: Undeva in lumea asta mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 522
Ah, ce intarziata sunt X_X
Voi comenta in larg, sa cuprinda toate capitolele.
1) Sakura e mult prea ocupata pentru cineva de varsta ei :| Ma intreb doar cum rezista :| Adica din toate activitatile pe care ati spus ca le face, reiese ca ea se odihneste foarte putin... :| oricum, imi place ca nu ati mai folosit ideea aceea in care Sakura e fata de bani gata, care pocneste din degete si are toata lumea la picioare =D>
2) Sasuke pare normal ) :-bd desi... a observat-o cam repede pe Sakura, iar ea sa facut repede remarcata cand a facut acea tema... :|
3) am editat! Inca o data scuze
mie imi place foarte mult ce ati scris pana acum, asa ca vreau next >:d<

Modificat de MăDă ~ Vampire_Girl (acum 15 ani)

_______________________________________


Work hard
Reach for your imaginations
Ignore the things that keep you away from writing
Tell your story in detail
Ideas are waiting to be unleashed
Never give up
Go for the greatest

It's all fun and games until someone gets hurt. Then it's hilarious!
pus acum 15 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
MăDă, hai sa te lamuresc in legatura cu 3 Deci la ei, abea trecuse ora de matematica, nu toate orele ca sa poata pleca acasa, daca ai observat Iar Sasu i-a propus sa mearga la un suc dupa scoala Daca urmaresti putin mai atent firul ultimului next, iti vei da seama de acest lucru sper ca ai inteles 

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 15 ani
   
MăDă
Membru

Din: Undeva in lumea asta mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 522
ooopss gresala mea )
Voi edita postul si scuze ) Sper ca nu te-ai suparat pe mine

_______________________________________


Work hard
Reach for your imaginations
Ignore the things that keep you away from writing
Tell your story in detail
Ideas are waiting to be unleashed
Never give up
Go for the greatest

It's all fun and games until someone gets hurt. Then it's hilarious!
pus acum 15 ani
   
Eenie Meenie
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 71
Opaaa... Scuze, am ratat ficul asta    Aceeasi poveste cu mama vitrega, bona si David e nevoie sa o repet? Ok... Deci la una din nave se stricase ceva, iar tata si mama mea vitrega, Avril, au fost chemati sa repare situatia, iar fratiorul meu vitreg, David, a fost lasat in grija unei bone pe care nu pot sa o sufar    Asa ca am decis sa merg si eu cateva zile    Dar spre deosebire de ficul "Vreau sa te citesc in versuri" La care de cele mai multe ori cand vroiam sa citesc imi dadea eroare, si am citit pe rupte, aici am avut mai mult acces (habar n-am de ce) asa ca pot spun intr-un singur cuvant, tot ceea ce am citit.


II FAIN FRATILOR    App, S_N_R misca tastele si posteaza nextu, LET'S GO, STAR, FINISH, gata??
POST!! 

BYYEEE 

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
>.<SwEEt>.<NiGHt>.<
Bufniță Flămândă

Din: ...ClUb....
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 406
e sooper tare ficul

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Sasuke :

       - Pai... In primul rand, eu nu sunt o fata normala, pentru ca...
   Asteptam raspunsul ei cu sufletul la gura. Eram atat de curios in privinta fetei , incat doream cu ardoare sa aflu adevarul. Mi se parea totul ciudat. La saisprezece ani ar trebui sa ai libertate, dar ea imi spune ca nu are timp?
      - Sasuke, eu nu am parinti…
  O priveam parca inmarmurit. Nu stiam ce sa-i spun. Si ea era singura? Inima a inceput sa-mi bata cu repeziciune , iar chipul imi era plin de uimire. Puteam vedea cum Sakura isi plimba palma prin fata ochilor mei, insa eu nu dadeam semne de viata. Inca eram tintuit locului si atat de cunfuz. Brusc, fara sa stiu ce fac, am cuprinso in brate. Rozalia nu se misca, probabil uimita.
     Cand am realizat ce fac, i-am dat usor drumul din stransoare si am privit-o trist.
     - Scuze , doar ca m-a atins ceea ce mi-ai spus. Nu stiam ca asta ascunzi. Si eu mi-am pierdut parintii intr-un accident de masina…deci te inteleg.
    - Nu, nu intelegi. Eu nu i-am pierdut pur si simplu… Adica nu sunt morti. Cel putin nu unul banuiesc. Vezi tu …
    - Sasuke , Sasuke! Nu o sa crezi ce am auzit. Ino e …
   I-am dat una in cap lui Naruto si l-am privit nervos. Acesta se uita la mine si Sakura cu subinteles , apoi pleca spre clasa. Am incercat sa continui discutia cu rozalia, insa in clipa cand m-am intors intre ea, aceasta disparuse. Priveam uimit in dreapta si stanga mea , insa tot nimic. Mi-am dus mainile la ceafa si am inceput sa rad. Oare ce era cu mine ?
   Imediat ce clopotelul a anuntat inceperea orei de geografie am pasit in clasa si m-am dus la blond , care se fastacea in banca sa.
   - Deci ce vroaiai sa zici?
   - Stii ca Ino si Sai sunt impreuna? !
      Am inceput sa rad atat de tare incat toti ceilalti si-au intors privirile spre mine.
  - Naruto , tu esti cumva fata? Numai ele fac asa cand afla vreo barfa !
     Rasetul meu era de nestapanit, alaturi de cel al prietenului meu. Imi placea sa fiu asa. Ma simteam liber si stiam ca daca as fi stat inchis in mine nu as fi rezolvat nimic. Era amuzant sa ai prieteni carora sa le spui ce simti si sa le fii si tu aproape, iar eu nu aveam sa renunt prea curand la acest lucru.
    Cand profesorul a intrat in clasa mi-a cam pierit cheful , sincer.
  - Caietele inchise, va rog! Astazi am sa ascult un elev. Deci cine se ofera? vocea lui rasuna in clasa peste gandurile noastre.
  Imediat ce am vazut cum se deschide catalogul am inghitit in sec. Ma rugam sa nu fiu eu cel ascultat si spre bucuria mea , l-am auzit pe profesor spunandu-i numele lui Ino. Sincer, nu-mi faceam probleme pentru ea. Stiam ca si-a invatat , deci nu avea cum sa ia sub noua. M-am intors cu fata spre ea si i-am zambit, apoi aceasta cu incredere a inceput sa spuna lectia cu inversunare.
  Nu dupa mult timp, clopotelul si-a facut auzit suntetul  ce ne bucura pe toti. Plin de noi, am ieist din clasa in viteza fara sa-l mai salutam pe profesor , ca mai apoi sa incepem sa alergam ca besmeticii pe holurile liceului.
  O cautam pe rozalie cu privirea , insa nici urma de ea. Nu puteam intelege de ce se ascunde asa de mine… Nu i-am facut nimic si totusi ii e frica sa-mi spuna totul despre ea. Uf si mai e si Naruto! Daca nu ne intrerupea atunci cu siguranta mi-ar fi spus totul. Nu puteam pricepe… Cum adica nu stie nimic despre parintii ei? Pardon, adica nu stie nimic de unul?
  E clar! M-am bagat mai mult in ceata decat sa rezolv acest mister. Trebuia sa ma apropii de Sakura daca doream sa aflu secretul ei. Poate Naruto avea dreptate, poate incep sa ma indragostesc! Nu! Nu m-am indragostit de ea. Tin la ea ca  la cea mai buna prietena si chiar mi-ar placea sa imi si mie…
   Reflectand in continuare nu am realizat ca am ajuns la etajul trei , chiar langa baia fetelor. Stiam ca de obicei aceste bai nu sunt folosite deoarece toti elevii de la trei, vin la parter , unde puteau sa discute cu alte persoane si mai ales nu stateau aici deoarece era si cancelaria profesorilor. Imi doream liniste, asa ca am impins usor usa si am intrat in toaleta fetelor cu incredere. M-am dus spre una din oglinzi si mi-am sprijinit fruntea de aceasta inchizandu-mi ochii.
  - De ce? Vreau sa stiu adevarl despre ea…
     Regretul deja ma acaparase. Simteam acea nevoie de a cunoaste totul. Nu mi sa mai intamplat pana acum sa doresc sa stiu trecutul unei fetei. Imi parea atat de diferita fata de altele. Era mai tacuta, mai “protectoare” …
  M-am intors dorind sa plec insa chiar atunci am vazut-o. Imi zambea dulce si se abtinea sa nu rada.
- Ce faci tu aici? tonul vocii era unul amuzant. N-o interesa ce fac de fapt. Dorea doar sa faca conversatie , sperand ca am sa uit si n-am sa continui cu ea acea discutie despre trecut.
  - Doream liniste… raspunsul meu era unul fara vlaga, ba chiar spus in sila. Nu doream sa sune asa , dar ma mai ia si pe mine gura pe dinainte cateodata…Bine poate de mai multe ori, da asa sunt eu!

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 15 ani
   
SakuraLoooveSasuke
Greieraş

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 111
aoleu:O
a mai sosit un next :X
vaishyde capu' meuh :X
ce next soooperb :X
dha:>
da , da :>
interesant sasuke ) in baia fetelor )
da a baietilor ce avea))
asa saku mai razi shy uh :X
ast next :X
spor la scris :X
paa

_______________________________________
Hei^^Eh..am trecut si eo p'aki ;p Si stii un gand mi-a iesit din creierashh ) Si stii care ? Asta : forumul meuh : Plss ;x Am nev de membrii ;x Tnx ;x Ja ne ;x
           

pus acum 15 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Sakura:

     Mmm... un baiat in baia fetelor. Tipul asta nu inceteaza sa ma uimeasca... Adica... are un stil de viata atata de... Nu stiu, nu gasesc cuvantul potrivit. Sau poate ca nu cunosc cuvantul. Oricum, raspunsul "doream liniste" nu pare de loc ceva de genul "sunt ok, nu-ti face griji". Parea trist... dintr-un anume motiv. M-am apropiat incetisor de el, apoi l-am atins pe umar. Un fior scurt s-a trimis de pe umarul sau, prin mana mea. A tremurat. Ce i se intampla? In secunda urmatoare, brunetul si-a intors corpul spre al meu, ajungand fata in fata.
-Uite... incepe el sa intre in conversatie. As...as vrea sa continui povestea... despre... parintii tai.
Mi-am lasat privirea in jos. Imi era frica sa nu rada de mine, sau sa nu spuna tuturor celor din clasa. Doua degete s-au agatat de barbia mea, ridicand-o in sus, si facandu-ma sa ma uit in ochii negri ai lui Sasuke.
-Nu iti face griji. Nu o sa spun nimic, daca de asta te temi.
Am inchis ochi pret de cateva clipe, apoi i-am deschis.
-In regula...
Am inceput sa ii povestesc despre mine, despre mama, sora si fratii mei, despre bunica, singura care a avut buna vointa sa aibe grija de noi, si despre munca de dupa scoala. Sasuke a facut ochii mari, privind uimit tot ceea ce ii povestisem.
-Haide, razi acum. Stiu ca nu prezint prea mare interes. Vezi? De aia am hotarat sa nu spun nimanui ce mi se intampase mie.
Am sa plec, dar ma prinse de mana, tragandu-ma. M-am rasucit pe calcaie, ca sa ma trezesc mai apoi in bratele acestui baiat care statea si imi "asculta" povestile. Il cuprinse un moment de tacere, timp in care ii simteam inima batand. Am incercat sa nu fa circ si scandal, si sa ma las imbratisata. La un moment dat, brunetul a deschis gura murmurand ceva anume, apoi vorbind cu voce tare, cat sa pot auzi ceva.
-Imi pare rau sa aud asta... Daca as fi stiut... nu te-as fi lasat sa iti amintesti de toate astea. Stiu cat e de dureros. -- imi da drumul din stransoare, inca tinand mainile pe umerii mei -- Poate te pot ajuta cumva. Ei bine... sunt putin diferit fata de tine... adica eu am o vila si ceva mai mult "banet" dar... sa nu intelegi gresit, la suflet sunt la fel ca tine.
Avea dreptate, insa nu aveam curajul sa i-o spun in fata. Chiar nu contau bunurile materiale, daca daunele erau morale, adanc infipte in suflet. Nu stiam ce sa ii spun. Cred ca... I-am zambit, apoi am inceput sa ii spun:
-Pai cred ca ar fi ceva la care ma poti ajuta. Unu, sa nu spui la nimeni, imi promiti?
-Promit! Si numarul doi?
-Pai... mi-ar placea sa fim prieteni. Adica de obicei eu ma integrez greu. Vreau alaturi pe cineva de incredere.
Si-a intors colturile gurii, intr-un zambet fermecator. Arata atat de dulce... mi-am apropiat, robotic, chipul de al sau... si el de al meu... Cand eram la un centimetru de a ne saruta, clopotel a sunat zgomotos. Sasuke a tras o injuratura, spusa ceva mai incet, crezand probabil ca nu o voi auzi, dar am auzit-o. Niciun baiat nu m-a placut vreodata... Oare el...? Oh, Sakura, las-o moarta! Asta a fost doar o intamplare stupida, probabil ca deja are o iubita. M-am retras incetisor, fugind mai apoi spre clasa, lasandu-l in urma pe brunet. Si in plusla ce ma tot gandesc? Iubita lui Sasuke? Il cunosc pe tip doar de cateva ore. Nici pentru mine nu am timo, de atata scoala si lucru... Mda... se pare ca urma ora de chimie. Pentru mine, orele astea erau inutile si abea daca imi statea gandul la ele. In orice caz, "eroul" povestii primei zile din noul liceu nu era prezent la ore. Mda... si eu mai trag chiulul din cand in cand... Sau poate ca mai des ca oricine. Sa fim seriosi, doar nu am luat o gramada de responsabilitati in brate doar ca sa nu pot sa le indeplinesc, si pentru asta,imi trebuie ceva mai mult timp. M-am gandit sa il caut. De ce nu? Oricum putin timp petrecut cu cineva de incredere m-ar putea ajuta sa il inteleg mai bine.
-Domnisoara Roberts? spun eu ridicandu-ma din banca mea. Am nevoie la toaleta.
Se pare ca profa de chimie de la liceul asta este foarte dura... chiar si cu elevii noi. am stat putin la ciondaneala, dar pana la urma, am reusit sa ies. Cand dau coltul usii, il vad rezemat de perete, cu unul dintre picioare indoit in sus, cu talpa lipita de perete. statea cu capul in sus, cu ochii inchisi, si cu castile in urechi. Se pare ca nu m-a observat. Puteam oricand sa ii depistez incruntarile de pe fata. Sigur e suparat... dar de ce? Am intins mana ca sa ii scot una din casti, pentru ai atrage atentia, insa cand eram la cativa centimetri distanta, brunetul si smuls castile si si-a trantit MP3 Playerul brutal de pamant, calcandul m-ai apoi cu piciorul.
-De ce...
S-a oprit din propozitie, abea atunci cand m-a observat langa el.
-S-a intamplat ceva anume, Sasuke? l-am intrebat punandu-i mana pe umar.
Zambetul i-a rasarit usor pe fata.
-Nu... Sunt bine. Era... ceva care... ma enerva... la melodia aia. Acum sunt bine.
-Ei bine, asta nu e si parerea MP3-ului, prietene.
Sasuke a inceput sa rada necontrolat, parca facandu-ma si pe mine sa rad. Deodata, parca am auzit-o pe domnisoara Roberts spunand un "Ce se aude?" ceva mai incet, cat sa nu putem auzi noi, insa Sasuke si cu mine am fost mai ageri la ureche. Brunetul m-a apucat de mana si a inceput sa fuga.
-Mai repede, vine Roberts!
Am alergat cat m-au tinut picioarele, pana cand am dat de o usa alba din lemn. Baiatul a bagat mana in buzunar si a scos o hrtiuta cu un cod din cifre. La tastat pe interfonul de langa si apoi a deschis usa. In jos era un sir de scari care ducea pe terenl de fotbal de afara al liceului.
-Deci... unde stai? ma intreaba el.
-Ce planuiesti?
-Hei, doar nu ai de gand sa stai la orele de groaza ale lui Roberts. Sau la orele de muzica  a -- isi pitigai vocea -- domnisoarei arii din Bethoven.
-Ok, hai acasa atunci.
Pe drum, am tot vorbit despre vietile noastre, si am apucat sa ii spun anumite detalii care imi scapasera, cum ar fi ca nu ne-am vazut tatii niciodata si ca mama mea ne viziteaza de fiecare data cand iese din inchisoare. Si el mi-a povestit despre el. Parintii sai plecau cu masina spre aeroport, impreuna cu el si fratele sau mai mare cu un an, cnd o masina a venit cu o viteza uluitoare si i-a zambit din fata, intrand pe contrasens. Au ramas la unchiul lor, care se pare ca este plecat in strainatate sa faca bani. Am continuat sa tot vorbim, pana cand am ajuns la un subiect de genu "Ce numar de telefon ai?"
- Hei, atunci cand ai probleme, ma poti suna oricand sa ne intalnim, sa vorbim... Daca ai nevoie sa vorbesti cu cineva, sunt oricand disponibil.
I-am zambit si i-am dat numarul de telefon. Fara sa imi dau seama, am ajuns in fata casei. Mi-am luat la revedere de la brunet, si cand am intrat in casa, am avut o surpriza enorma si neplacuta. Mama a... iesit din inchisoare se pare. Mi-am trantit rucsacul in canapea.
-Sakura, ce mai faci draga?
Mama se apropie de mine, imbratisandu-ma. Mereu incepe asa. Prima oara ne iubeste si ne imbratiseaza, apoi face scandal cu toata lumea. De dupa un colt se arata Mark, care tinea in mana un baton de ciocolata.
-Mami s-a intors inapoi...
Vocea ii era coborata, ceva de gen "somnoros". Se pare ca deja avusese loc o cearta, dupa tonaliitatea sa. Asta nu era de bine, trebuia sa vorbesc neaparat cu Sasuke... insa intai, trebuia sa imi iau in brate munca la magazin. I-am trimis rapid un mesaj brunetului, fara sa ma vada mama sau Mark, apoi l-am trimis.

"Ne vedem peste doua ore, in parc. Trebuie sa vorbim...
                                                             Sakura"

~~~ va urma ~~~

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 15 ani
   
Eenie Meenie
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 71
SCZ SCZ SCZ!!!!!!!!!!!!!!1 ce toanta am fost, cum am putut rata atatea capitole    Imi pare rau    In fine, trecem la subiecte mai intereseanta    Mikyshor, imi plk ca ai pus nextu si S_N_R, imi pare rau ca nu ti-am comentat, dar am fost cu asatane (nusha sau asy) la bunica. Dar oricum, am citit ambele nexturi si sunt minunate deci cand vine nextul, S_N_R? 

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Poy nush cand o sa vina, caci yo sunt pedepsita...N-am voie la calc "cica"  . Si te rog (va rog) nu-mi mai spune spuneti) SasuSaku_night_rose sau S_N_R spunetimi pur si simplu Deny) sau Isa ).

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 15 ani
   
asatane
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 80
Yoteee'    RATASH UN NEXT      Chiar ma intrebam ce mai face ficu vostru si de ce nu mai puneti next, si abea acush am vazuth ca pusese Zaku    ZAKU e sc intentzionat sa o enervez putzin pe MIKESHOR   

Aaa, stai! Ratash mai multe    BAAI'''    bai, candh leatzi pos?      Hai ca ma pon pe sitit s se n-am sitit  Spor la nextulezz, Issa 

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Sasuke :

Nu  staim ce sa intamplat, insa mesajul Sakurei m-a speriat. Imediat ce mi-am luat cheile si telefonul am parasit casa grabindu-ma sa ajung la destinatie. Stiam ca rozalia  avea nevoie de mine  si aveam sa o sprijint indiferent de circumstante. Chipul meu avea o aura grava imprimata cu ingrijorare. Picioarele mele alergau nebuneste pe strazi spre cofetaria unde Sakura mi-a spus ca lucreaza impreuna cu sora sa. Dupa douazeci de minute de alergat am ajuns in fata destinatiei. Am deschis usa si am privit atent inauntru. La una din mese am putut sa o observ pe rozalie cum impartea niste savarine unor clienti. Imdiat ce a terminat m-am dus la ea si am apucat-o de brat speriid-o putin.
- Scuza-ma! Doamne , stii ce m-ai speriat cu acel mesaj? Credeam ca sa intamplat ceva grav.
- Iarta-ma Sasuke, dar chiar am nevoie de ajutorul tau. Asteapta aici cat merg sa-i dau tura mea Rosemariei .
   Si cu aceste cuvinte s-a intors cu spatele la mine si a inceput  sa fuga . Am putut observa cum i s-a pierdut urma pe o usa alba , apoi nimic. M-am asezat pe un scaun si am asteptat in tacere. Nu stiu cat trecuse, dar deveneam plictisit asa ca mi-am rotit privirea prin incapere. Mici tablouri acopereau peretii albi , iar geamurile mari erau crestate cu un scris inclinat destul de ciudat : “ Bun venit la noi! “. Mi se parea destul de dragut ,  insa nu pricepeam cumde n-am intrat niciodata in el. Stiam aproape toata locurile de pe aici, dar aceasta cofetarie imi era straina.
   Timpul trecea pe langa mine in timp ce o asteptam pe rozalie. Piciorul drept a inceput sa-mi bata nerabdator , iar degetele de la mana stanga au inceput sa se miste agitat pe masa . Priveam usa pe care disparuse Sakura si parca secundele se oprisera in loc.
- Scuze , mi-a luat ceva timp !
   Nu i-am mai impartasit nimic , ci am luat-o de mana si am iesit impreuna cu ea din cofetarie. Mana mea calda o incalzea pe a ei , iar ochii mei abisali ii urmareau fiecare miscare a corpului. Nu stiu de ce insa simteam mici furnicaturi , si parca ceva ma atragea la ea exact ca un magnet. Corpul ei era destul de atragator: forme mari si apetisante , picioare lungi si zvelte , insa chipul intrecea orice. Ochii ei verzi ma inebuneau mereu , iar parul ei rozaliu imi gadila fata in bataia vantului. Trebuia sa ma trezesc din aceasta stare. Nu era deloc bine ce gandeam. Ea imi era prietena , cea mai buna prietena si nu  trebuia sa o doresc indiferent de cat de tentat eram.
- Sakura , spune-mi ce s-a intamplat !
   Imediat ce aceste cuvinte mi-au iesit printre buze , tanara a plecat capul si a oftat adanc.
- Nu stiu de unde sa incep , insa am mare nevoie de tine Sasuke. Am nevoie de sprijinul tau …
   Imediat ce mi-a spus asta m-am oprit in mijlocul trotuarului , dandu-i drumul la mana. Am inceput sa o privesc oarecum confuz , iar Sakura parea stanjenita . Am facut un pas in fata pentru a fi mai aproape de ea , apoi am cuprins-o in brate . Nu stiu ce era cu mine , dar ma simteam atat de bine ! Mi-am aplecat capul si am privit-o adanc in ochi. Ea nu spunea nimic. Parea ca nici nu stia pe ce lume se afla. M-am plecat si mai mult pana ce  chipul meu  a ajuns aproape de buzele ei si fara sa gandesc mi le-am unit cu ale tinerei. Nu cred ca a tinut mai mult de cateva secunde fiindca am realizat destul de repede ce fac si i-am dat drumul. Mi-am cerut scuze , plecand capul si fiind destul de rusinat. Speram sa nu se fi suprat pe mine si sa nu fi afectat absolut nimic intre noi aceasta intamplare. Poate ca incepeam sa ma indragostesc asa cum mi-a spus Naruto sau doar eram atras de ea . Poate ma impresiona faptul ca avea atatea greutati si totusi rezista si nu spunea nimanui de aceste chinuri. Sakura nu a spus nimic. Doar m-a luat iar de mana si m-a tarat dupa ea printre strazi indreptandu-ne spre parc. 
- Sasuke , uite …Mama tocmai s-a reintors in oras. Nu stiu cum ne-a gasit , dar nu este deloc bine ! Din nou o sa ne ceara bani si o sa ii bata pe fratii si surorile mele mai mici , poate chiar si pe mine si Rose ! Nu stiu ce sa fac. Nu vreau sa-si mai bata joc de noi, Sasuke! Te rog, ajuta-ma …
   Vocea ei era stinsa. Nu stiam ce sa fac , dar nu doream ca ea sa pateasca ceva. Sakura era atat de agitata . Chiar a inceput sa planga stand pe banca din parc . Avea chipul in palme si varsa margaritare cristaline pe pielea ei fina . Am cupris-o in brate si am inceput sa o mangai instinctiv pe parul rozaliu usor ciufulit de bataia vantului .
  - Sakura … Uite ce-ti propun. Te ajut sa-i adopti pe fratii tai mai mici , pe toti ! Si dupa ce faci asta puteti veni sa locuiti cu mine. Stii ca pentru mine banii nu sunt o problema. Vorbesc cu fratele meu si rezolvam totul. Tu acum mergi acasa si ii spui mamei tale ce ai de gand sa faci , iar eu maine vin sa iau bagajele tale si ale fratilor tai , ok?
   Eram genial ! Ce mod mai bun sa o ajut decat acesta? Plus ca astfel puteam sa o am si langa mine. Trebuia sa accept … M-am indragostit de ea si nu prea puteam schimba acest lucru.
    Sakura mi-a sarit in brate , plangand in hohote. Nu stiu ce fel de lacrimi erau , insa era fericita. Ma strangea puternic in brate si nu vroia sa-mi mai dea drumul sub nici o forma, ceea ce pentru mine nu era deloc deranjant .
   Peste ceva timp am dus-o acasa , unde mi-am luat la revedere de la ea si am pupat-o usor pe obraz . M-am dezlipit cu greu de rozalie, apoi m-am indreptat spre casa asteptand mesajul Sakurei referitor la parerea mamei ei.

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 14 ani
   
SasuSaku:x
Greieraş

Din: De unde nu esti tu ;;]
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 249
Ihaaaa  Cum de n'am vazut ficu asta? Incredibil....Deci il ador:X Intra in top:X Astept nextu`

_______________________________________

Spui ca daca ai putea zbura , nu te-ai mai intoarce niciodata
Ai ochi doar pentru acel albastru , albastru cer
Stii ca daca o sa reusesti , o sa gasesti ceea ce cauti
Asa ca continua sa te eliberezi
Acelui albastru , albastru cer
:X
pus acum 14 ani
   
Eenie Meenie
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 71
HEY YO, Denny    What's Up? Iti zik yo!! UN NEXT INCREDIBIL      Chia ma intrebam cand o s-o sarute    YOY, si Saku n-a zis niika    e desteapta, poate astepta si sharutu' DOI    Oricum, abea ast sa vad mutra lu'... cum pana mea o chema... lu' Roan aia sau cum ii zice... lu' mama sakurei   Nxt please         

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Deci, va postez nextul acum, pentru ca nu o sa mai am timp sa intru, pentru ca eo am stat cu piciorul in ghips si acum trebuie sa imi fac media calumea.... Deci, lectura placuta

Sakura:

     Ajunsesem cu bine acasa, condusa de Sasuke. Mintea imi statea numai la el. Adica, mai mult la faptele lui. M-a condus acasa, m-a luat in brate, m-a sarutat pe obraz si cel mai important... m-a sarutat si pe buze. Poate ca nu il cunosteam de mult timp, dar il cunosteam in de ajuns de mult cat sa pot spune ca il iubesc. Imi era drag. Daca as fi spus altcuiva problemele mele, doar ar fi aratat ca ii pare rau de mine si atat. Nu m-ar fi ajutat cu nimic. Dar sa ma ia cu el? Pe mine si pe fratioarii mei, in casa lui? Fara sa imi ceara nimic in schimb? Era cel mai frumos lucru pe care mi l-ar putea propune cineva. Si in plus, in compania lui ma simteam mai... nu stiu... mai speciala. Ma facea sa ma simt asa cum nu m-am simtit niciodata. Si acel sarut... Adica, ajunsesem sa ma intreb cat de bine saruta, cand mi se creau fantezii in minte, cu eu si el sarutandu-ne. Iar acum, se pare ca am gasit raspunsul: Foarte Bine. Cand am intrat pe usa casei, zgomotele au inceput sa tiuie. Si nu erau orice fel de... Oh, nu! Am incercat sa ma strecor pe hol, ocolind camera de unde veneau asa zisele tipete. Bunica si Rose erau in tura de lucru asa ca nu aveau de unde sa stie ce facea... mama... aici. M-am dus la camera unde dormeam eu, Rose si fratiorul nostru. Incuiat. Am tras de maner, pana cand s-a deschis. Fratiorii mei erau acolo, toti plangand. Cand m-au vazut, m-au luat in brate, si-au inceput sa strige ca au fost batuti de mama. Am incercat sa le fac tot semnul sa taca, insa ei au continuat sa isi planga amarul in bratele mele. Intr-un moment brutal, un tip imens, bine facut, cu parul lung pana la umeri, gri cu alb, si cu o mustata ca de motociclist, iesi din camera cu un prosop legat de partea esentiala a corpului. S-a indreptat repezit spre mine, prinzandu-ma de gat si trantindu-ma de perete. Asta m-a facut sa tusesc numai sange, si sa simt cum ma sufoc, incetul cu incetul. Mark, Justin si Brad au inceput sa tipe, incercand sa fuga.
-Sa nu te mai atingi de sursa noastra de bani, ai inteles, rozalio?
Oricat de tare m-ar fi durut faptul ca ma sufoca, mai tare ma durea ceea ce a zis. Sursa de bani? Copii astia erau, pentru mama si pentru tipul asta, o sursa de bani. Acum ca mama era libera, primea alocatiile copiilor, iar banii tuturor la o lalta ar fi destul cat sa traiasca astia doi calumea. Am incercat sa imi apuc telefonul din buzunar, sa anunt pe cineva... Tipul imi dadu drumul la gat, iar eu am cazut in genunchi, respirand alert si scuipand sange.
-Rowan, scumpo, se pare ca ni se mai alatura cineva!
Acele cuvinte m-au facut sa tresar si sa tremur. Individul ma lua pe sus de gulerul gecii, ca pe un caine, mergand pe indelete spre camera. Am inceput sa ma zbat, dar fara niciun rost. Ma azvarlit in camera, incuind usa in urma lui, parca nemaipasandu-i  ce se intampla cu asa zisa lui "sursa de bani". Lacrimile au inceput sa imi curga pe obrazul meu fierbinte, iar apoi pe covor. Mi-am aruncat privirea spre mama, care era intinsa pe pat, cu un halat alb pe ea, aproape dat jos. Zambea pervers, uitandu-se la mine, ca si cum nu ar deranjao cu nimic. Nici macar nu se gandea ca eram propria ei fiica. Nimeni nu ma mai putea salva acum. Nici bunica, nici Rose si cu siguranta Sasuke n-avea habar ce se petrece aici. Tipul ma lua din nou de gluga si ma tranti la perete, savurand fara remuscari pielea gatului meu. Mama se scula de pe pat, si imi dadu jos geaca. Tremuram toata. Nu mai rezistam de atata plans.
-Cand fac eu treaba nu se plange, pustoaico!
Urmat de aceste vorbe, a fost un pumn bine dat in stomac. Asta m-a facut sa scuip o gramada de sange pe pieptul nebunului. Ma durea enorm de tare. Nu mai puteam suporta, insa eram obligata sa o fac. Individul isi privi scurt pieptul, apoi isi arunca din nou ochii la mine. O privire mai plina de ura ca a lui nu am mai vazut niciodata, in toata viata mea. Se repezi sa imi mai dea un pumn, dar in acel moment usa se deschise. Nu am putut realiza cine era. Acum vedeam totul in ceata. Am putut auzi decat un tipat al individului.
-Sakura!
Acel strigat... Puteam sa il recunosc oriunde. Era Sasuke. Dar cum de a intrat aici? Sau cum de stia ce se intampla? Dintr-o data, am simtit ca nu ma mai pot tine pe picioare. M-am lasat in cadere libera. Am crezut ca o sa ma zdrobesc de pamant in secundele urmatoare, insa niste brate m-au prins inainte de a face contact cu pamantul.
-Sakura, trezeste-te, te rog.
Aceasi voce familiara. Sasuke.Am clatinat din cap incercand sa vad clar tot ceea ce se petrecea. Brunetul ma tinea in brate, privandu-ma.
-Esti teafara?
Am vrut sa ii raspund, dar l-am vazut pe tipul care vroia sa ma violeze ridicandu-se pe picioarele lui, indreptandu-se amenintator spre Sasuke.
-Ai grija! acestea au fost singurele cuvinte pe care le-am putut scoate.
Brunetul ma lasa jos, pe covor, apoi se intoarse si il lovi pe individ la picioare, facandu-l sa se impiedice. Mama mea statea ingrozita intr-un colt, parca nevrand sa fie observata de baiat. M-am ridicat, incetul cu incetul, in capul oaselor. Acum puteam respira calumea, si ma puteam tine pe picioare. Imediat ce Sasuke l-a pus din nou la pamant pe iubitul mamei mele, m-a luat de mana si am inceput sa fugim.
-Cum de ai ajuns aici? il intreb gafaind.
-Iti explic mai tarziu, hai!
-Dar fratii mei? Sunt inca acolo!
-Nu mai sunt! Au reusit sa scape! Iti spun totul mai tarziu, acum doar fugi.
I-am urmat sfatul, fugind cat ma tineau picioarele. Nu stiam incotro ma duce, dar aveam increde in el. Dupa cateva minute de alergat, am ajuns in fata unei vile mari, de vreo 3 etaje. Era inconjurata de o curte mare, spatioasa, plina cu iarba moale, si flori. Nu am apucat sa vad prea multe. Brunetul m-a tras dupa el, pana in casa, incuind usa in urma noastra. Am inceput din nou sa gafai, tragnandu-mi sufletul. De dupa colt s-au aratat fratiorii mei mai mici, impreuna cu Rosemaria si bunica. Vazandu-ma, sora mea mai mare s-a apropiat.
-Sakura, ce ai patit? De ce esti murdara de sange? Ti-au facut ceva?
Am incercat sa schitez un zambet, spunandu-i ca n-am nimic. Mi-am indreptat privirea spre Sasuke, apoi spre bunica si fratii mei. Am intrebat cum se face ca suntem toti aici, iar simplul raspuns a venit de la Sasuke.
-In drum spre casa, m-am oprit putin la cofetaria unde lucrai tu si sora ta, ca sa iau niste prajituri la pachet, cand au venit fratii tai si au inceput sa se planga surorii tale. Asa ca le-am spus ei si bunicii voastre sa ii ia pe fratii tai si sa vina aici. Eu am venit sa te iau de acasa.
M-am uitat la el si i-am zambit. Intr-adevar si-ar fi riscat pielea pentru a ma salva. I-am sarit in brate, imbratisandu-l si multumindu-i. Dupa ce m-am dat jos, Sasuke si-a indreptat atentia catre bunica mea si Rose.
-Am o singura rugaminte. Fratele meu e mai... "zgarcit" din fire. M-am gandit putin si am o idee. Unchiul meu cumparase un apartament acum ceva vreme. Daca vrei, Rose, tu fiind mai mare, ma gandeam ca ai fi capabila sa o ajuti pe bunica ta in mai multe cazuri. Puteti sa stati in apartament. Iar de copiii mai mici se poate ingriji Sakura, si o pot ajuta si eu si Itachi. Apartamentul nu e departe asa ca ii puteti vizita cand vreti pe cei mici.
Lui Rose ii sclipeau ochii de bucurie. Daca nu ma insel, prin zona asta statea iubitul sora-mi, iar pentru ea, cel mai important era siguranta bunicii. Daca putea sa o ajute pe bunica si in acelasi timp sa fie cu Ron, era cea mai fericita. Bunica observa si ea sclipirea din ochii sorei mele, asa ca accepta.
-Dar inca nu ai vorbit cu fratele tau, ma sclipi un beculet. Ce se intampla daca nu e de acord?
Brunetul imi facu semn ca putin ii pasa.
-Frate-miu a plecat in strintate, la unchiul meu. Se intoarce abea saptamana viitoare, asa ca nu va faceti probleme. Sunt foarte convingator in ceea ce il priveste pe Itachi. Intre timp, trebuie sa facem niste cumparaturi si un proces pentru custodie, asa-i? spuse el facandu-mi cu ochiul.
I-am zambit larg, facandu-l sa se apropie, din nou, de chipul meu.
-Tinere, doar nu crezi ca statul va da in grija 3 copii pe mana unei liceene, nu-i asa? ne trezi la realitate o voce.
Bunica mea, ca de obicei, avea dreptate. Ce fel de judecator nebun trebuie sa fii ca sa dai 3 copii pe mana unui adolescent?
-Pai, un avocat bun si niste argumente solide sunt tot ceea ce ne trebuie. Acum, -- isi indrepta privirea spre mine, zambind -- ar trebui sa faci o baie. Intre timp, va pot conduce la apartament. Ce spuneti?
Toti au aprobat din cap. Mi-am apropiat buzele de obrazul baiatului, sarutandu-l. Oh, cat de mult as fi vrut sa ma intorc si sa-i sarut buzele moi, asa cum a facut si el, insa... Nu vroiam sa stric aceasta prietenie dintre noi. Plus ca este si stupid ca doi "prieteni" sa se sarute. Si in orice caz, eram plina de sange la gura. M-am indreptat spre baie, vesela, gandindu-ma ca de acum totul va fii bine. Cu exceptia unui lucru: Oare cand ii voi spune ca... il iubesc?

Modificat de Saku (acum 14 ani)

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 14 ani
   
SasuSaku:x
Greieraş

Din: De unde nu esti tu ;;]
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 249
Super capitou:X Ce bun la suflet e Sasuke  Asptet next

_______________________________________

Spui ca daca ai putea zbura , nu te-ai mai intoarce niciodata
Ai ochi doar pentru acel albastru , albastru cer
Stii ca daca o sa reusesti , o sa gasesti ceea ce cauti
Asa ca continua sa te eliberezi
Acelui albastru , albastru cer
:X
pus acum 14 ani
   
asatane
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 80
Nujj cum dhe Leh RatezH Numai PhE azttHeA mIJJTO    dECCy sO PoZtATHH 2 negZThh si CommentEZHH abeAh aCUMZ    Ok, DecCY e TIMpU sHA coMM sHY Yo.

nEGZtu lu' IsSa

YoOpz... PrIMuH SartuTHH    ImI pLKH    Shi Fellu Lu SasuH De A sHe ComphOrtHa iI fFf fAInH. PuPicHi Phe ObRazz shi Phe GurItZZah... UbEzzK FichUU aStHHa          LovE...~~~@@@&&&*

NeGzzThUU lu' MikYY

mHA aSThEpTHam ChA EroHUL dHE sASsUKe S saLvezEhh SituatZZiA    Dar Mha AsthepTHam Cha AthunCy SaKu Sa FiE GhoAlha  Shi cHiaR mA iNTrEBam dAkk SaKuu o Sha Lhe LaSSE pe Roza shi BunikHA Sg... Achum M-ham LinIjTiTH 

SphEr Sha AduCetZII  rpDh NexTH 

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
TheWhiteRose
Membru

Din: Somewhere in the world..
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 38
Ok! Deci e cel mai dragutz,dulce si genial fic pe care l-am citit vreodata!       Ati avot o idee extraordinara... Faceti o treaba foarte buna! Mult noroc in continuare, si abea astept next-u!   

_______________________________________
I want to see your beautiful  and shiny eyes ... to feel your sweet and annoying  perfume…. to feel your body heat… and to watch you…to watch you..cause boy you’re amazing,just the way you are…
pus acum 14 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Sasuke’s P.O.V :

      Priveam in urma , cum se indeparta de mine. Mi-asi fi  dorit sa fie  numai a mea . Sa nu-i mai dau drumul si sa o privesc mereu. Am zambit usor si m-am intors catre Rose si bunica fetelor. Aceastea aveau si ele imprimat pe chip un zambet strengaresc. Am deschis usa si le-am poftit pe cele doua afara din casa ( Hey, nu eram baiat rau , doar le conduceam in alta parte ,nu le dadeam afara din casa nu? Sau da?! ), unde am inceput sa ne plimbam linistiti pe strazile orasului acum intunecat. Peste o ora am ajuns in fata unor blocuri foarte dragute ce erau vopsite in portocaliu si rosu. Am pregatit cheile si am intrat intr-un bloc mare si frumos amenajat. Avea tablouri pe peretii albi proaspat zugraviti si flori pe culoarul de langa scari. Am luat liftul si am asteptat pana am ajuns la etajul zece. Le-am prezentat apartamentul ,  apoi mi-am luat ramas bun de la Rose si bunica ei si am parasit locuinta.
Abia asteptam sa ajung acasa. Aveam de gand sa fac un dus cald si sa ma asez in pat si sa dorm bine. Mai ales fiindca acum o stiu pe Sakura langa mine.
Am inceput sa alerg pe strazi , dorind sa ajung mai repede. Nu-mi pasa daca loveam oamenii in timpul deplasari , doar strigam inca fugind “Imi pare rau” sau “Scuzati” , apoi continuam.
  In ritmul asta am ajuns acasa in timp record. Am intrat pe usa fara sa fac zgomot si am inaintat pe scari. Planuiam sa merg direct in camera cand am auzit glasul Sakurei venind de dupa o usa. M-am apropiat si am inceput sa ascult. Fratiorii ei o inconjurau si o faceau  sa rada incontinu.
  - Unde e tata?
Bun asta m-a blocat. Care tata ?!
- Brad, despre ce vorbesti? Care tata…?
- Tata Sasuke… Vreau sa fie si el aici. Ne-am distra mai bine !
- Brad, Sasuke nu e … ei bine el imi e …
   Ardeam de nerabdare sa aud ce spune Sakura. Vroiam sa stiu pararea ei, insa eram mai captivat de ceea ce a spus miscutul Brad. Eu , tatal lui? Cumde s-a atasat deja de mine? !  Mi se parea atat de ciudat si totusi ma multea. Ma bucuram ca eram considerat ca un tata. Mereu mi-am dorit ca cineva sa se ataseze de mine… Probabil din cauza pierderii parintilor mei…
   Am lasat gandurile deoparte si am deschis usa pasind in incapere. Sakura m-a privit rosie in obraji apoi si-a lasat privirea in pamant. I-am salutat pe micuti, apoi m-am trezit imbratisat de Brad.
  - Tata Sasuke, ce bine ca te-ai intors! Sakura zice ca nu esti tatal nostru , dar eu vreau sa fi! Spune-mi ca o sa fi , te rog !
   Micutul parea disperat. Ma strangea de gat cu putere si avea lacrimi in ochisori, ce ma induiosau.
   - Brad, sigur ca am sa fiu tatal tau . Mi-ar placea!
  Imediat ce am spus asta toti micutii au sarit pe mine , daramandu-ma la propriu pe parchet . Sakura radea de imaginea familiara ce ii era infatisata , iar eu pur si simplu radiam de fericire. Aveam din nou o familie ! Poate nu una adevarata , dar totusi , niste copii ma considerau tatal lor , iar eu eram indragostit nebuneste de sora lor. Hm , cat de stupid putea sa sune acest lucru.
Nu stiu cat a trecut , dar baietii au adormit la mine in brate. Sakura m-a ajutat sa-i duc in camerele lor si sa-i invelesc , apoi eu si rozalia ne-am dus spre bucatarie.
- Ti-e foame?
- Hm, nu mersi. Cred ca merg mai bine sa ma culc … Maine avem ore si e deja destul de tarziu. vocea rozalie era obosita.
Cred ca de abia astepta sa se aseze in pat.
- Ok , atunci eu merg sa fac un dus. Daca nu gasesti ceva vii la mine. Camera mea in fata in fata cu a ta .
  Imediat ce am spus asta rozalia a luat-o la fuga pe scari si m-a lasat singur. Eh , macar nu de tot !Am parasit si eu bucataria si am urcat incet scarile indreptandu-ma spre baie.  Am dat drumul picaturilor de apa sa-mi incalzeasca trupul si m-am relaxat sub jetul de apa. Imi placea atat de mult senzatia. Eram mai calm, mai linistit si aveam impresia ca puteam face orice. 
  Dupa jumatate de ora am iesit din cabina de dus si am fugit spre camera mea unde m-am imbracat. Nu puteam sa dorm. Ma agitam atat de mult. Oare ma incita prezenta ei in casa mea? Ea ma facea atat de energic? M-am ridicat si m-am dus spre camera ei. O priveam atat de fermecat. Nu puteam sa ma abtin. Imi venea sa o sarut. Sa o cuprind in brate si sa-i soptesc un “te iubesc” . Parul ei rozaliu era ravasit  pe perna , iar  chipul era brazdat de lumina blanda a lunii. Ma bucuram sa o  am langa mine. Brusc , dintr-un moment prostesc , m-am apropiat de ea si i-am acaparat buzele intr-un sarut. Nu era ceva pasional. Numai o atingere . Dar pentru mine acea atingere era atat de semnificativa! Sakura s-a intors cu spatele la mine si a inceput sa se fataie agitat in pat. Cred ca am deranjat-o …
- Sasuke… eu…Te iubesc !
   Bun , visez! Ce am auzit?! A fost real? Vis? Ce e cu mine?!

Modificat de SasuSaku_night_rose (acum 14 ani)

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 14 ani
   
SasuSaku:x
Greieraş

Din: De unde nu esti tu ;;]
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 249
Ce tareeeeeee :X Tata Sasuke ) :X Ce  tare :]]  Saku gambate si adu nextu mai repede ca te mananc!

_______________________________________

Spui ca daca ai putea zbura , nu te-ai mai intoarce niciodata
Ai ochi doar pentru acel albastru , albastru cer
Stii ca daca o sa reusesti , o sa gasesti ceea ce cauti
Asa ca continua sa te eliberezi
Acelui albastru , albastru cer
:X
pus acum 14 ani
   
TheWhiteRose
Membru

Din: Somewhere in the world..
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 38
Aww! :X
Ceee dragut!      Imi place la nebunie..
Ce dulci sunt..
 
   Abea astept nextu! 

Modificat de TheWhiteRose (acum 14 ani)

_______________________________________
I want to see your beautiful  and shiny eyes ... to feel your sweet and annoying  perfume…. to feel your body heat… and to watch you…to watch you..cause boy you’re amazing,just the way you are…
pus acum 14 ani
   
Lenalee
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 19
Buna,frumos fic i-mi place
mult de tot sper sa puneti next-ul repede

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Sakura:

     M-am trezit brusc, ridicata in sezut. Am inceput sa respir alert si sa transpir toata. Cred ca avusesem un cosmar. Ceva legat de faptul ca eu i-am spus sentimentele mele iar el... m-a respins.
-Sakura?
Mi-am intors privirea spre cel ce tocmai imi rostise numele. Langa mine statea Sasuke, privindu-ma ingrijorat. Probabil venise sa vada daca sunt bine. I-am spus ca am avut un cosmar groaznic si ca mi-e si frica sa mai inchid ochii.
-Dupa ceea ce spuneai in somn, nu cred ca a fost chiar un cosmar, spune zambind.
Stop cadru! Vorbit in somn? O, nu! Am privit cateva momente in jos, apoi buzele mi s-au deschis:
-Sincer, nu mai stiu ce am visat. Si oricum, bunica spunea ca oamenii vorbesc in somn fara sa gandeasca.
Trebuia sa mint. Nu aveam incotro. Stiam ce am spus. Stiam ce am visat.
-D...da... Fara sa... gan...gandeasca...
Brunetul nu dadea semne ca ar balbai intentionat, doar ca sa faca o gluma. Zambetul sau larg se stersese. Imi parea rau sa-l vad trist. Probabil mai spusesem ceva in somn care l-a facut sa se simta bine, iar acum eu am stricat totul. M-am intins spre el, incolacindu-mi mainile in jurul gatului sau, vrand sa-l imbratisez si sa-mi cer scuze, daca l-am suparat cu ceva. Si am zis bine ca "am vrut". Imediat ce ochii mei au ramas blocati in ai lui, nu m-am mai putut stapani. Imi era prea drag baiatul asta. Il iubeam extrem de mult, si nu as fi renuntat la el pentru nimic in lume. El a fost mereu singura speranta pe care am avut-o. Singura! Fara sa ma mai gandesc macar putin la ceea ce vroiam sa fac, l-am sarutat apasat si pasional, dorind sa experimentez fiecare coltisor al gurii lui. Cand mi-am dat seama ca ceea ce fac si ceea ce ma face sa ma simt ca in rai erau buzele brunetului, mi le-am despartit rapid. M-am imbujorat... putin... cred... apoi mi-am cerut sincere scuze.
-Nu stiu ce m-a apucat. Imi pare foarte rau! Sincer... Sper sa ma ierti.
Baiatul nu se mai putea opri din zambit. A dat din cap aprobator, in sensul ca ma iarta. S-a ridicat din pat, apoi mi-a sarutat scurt obrazul.
-Ne vedem dimineata. Somn usor!
Am ranjit, apoi m-am pus din nou in pat. Mi-am tras patura peste mine, si am adormit, cu gandul la acel sarut. Nu am mai sarutat pe nimeni pana acum. El a fost primul care mi-a oferit primul sarut... si prima senzatie ca am fluturi in stomac. Am adormit in cateva secunde, cu chipul sau de inger in minte. De dimineata, m-am trezit cu fata luminata de lumina puternica a soarelui. O noua zi. M-am sculat vioaie din pat, topaind prin camera si cautandu-mi hainele cu care am venit aici. Din pacate, doar pe astea le aveam momentan: un tricou alb plin de inimioare roz, lucitoare, o jacheta neagra si o pereche de blugi de aceasi culoare. Am verificat daca sunt curate, dupa experienta de ieri cu... tipul acela... Deodata, usa dormitorului se deschise larg, pana la perete. Un baietel brunet, cu ochii verzi intra pe usa. Justin. Se apropie de mine zambind
-Sasuke a spus ca inainte de scoala sa mergem toti la mall, sa ne luam ceva nou.
I-am zambit si i-am spus sa ii transmita ca vin imediat ce ma schimb. Mi-a zambit si el, scotand un "Bine", plin de bucurie in suflet, apoi a fugit fara sa se mai uite inapoi. M-am imbracat rapid cu ce aveam sa ma imbrac si apoi m-am dus la baie sa imi spal chipul si mainile. M-am pieptanat, lasandu-mi parul liber, asa cum imi place sa fac. Am coborat pe scari, iar la capatul acestora se afla Sasuke, impreuna cu baietii. M-am lasat pe vine, intrebandu-i pe micuti daca sunt gata.
-Da! au strigat toti in cor. Ne duce tata cu masina.
Sigur, cu masina, de ce nu? Stai, cu masina? Da' Sasuke are 17 ani. De unde masina? M-am ridicat in picioare si i-am "cerut socoteala" brunetului.
-Ai masina? am intrebat. Nu, stai, am intrebat gresit. Ai permis la 17 ani?
Brunetul a inceput sa chicoteasca.
-Masina, da. Permis, nu. Dar cunosc marea majoritate a politistilor de aici. Plus ca putin imi pasa de amenda. Si o sa ajungem mai devreme la mall si la scoala. Ii ducem si pe cei mici daca e nevoie. Asa ca poti sta linistita.
Eram putin cam nesigura, insa in cele din urma m-am lasat convinsa. Dupa cum se vede, se pricepe la condus, doar ca nu are permis. Am iesit impreuna din casa si am intrat in masina sa. Era o decapotabila neagra, stralucitoare. Eu nu am fost niciodata intr-o masina, si acum am norocul sa stau intr-o decapotabila? Brunetul isi puse la ochi ochelarii de soare, apoi a bagat cheia in contact. Dupa ce am dat o raita pe la magazine, pot sa spun ca am reinoit toata garderoba. Atat a mea, cat si a micutilor. Eu nu am vrut multe, aproape nimic, pentru ca nu vroiam sa fiu atat de nesimtita incat sa ii cer si bani pe lucruri scumpe. Si in plus, eram obijnuita sa pun ochii pe lucruri si sa nu le cumpar, insa Sasuke a insistat sa probez tot ce imi place... Si cand pun "insistat" langa numele baiatului, e in adevaratul sens al cuvantului. I-am lasat pe Mark, Justin si Brad la scoala lor, impreuna cu noile lor rechizite. L-am imbratisat pe brunet, multumindu-i pentru tot ce a cumparat. Defapt nu a fost singurul motiv pentru care l-am imbratisat. Am vrut sa-l simt aproape de mine. Sa simt, chiar daca nu exista, iubirea sa pentru mine. Dupa, ne-am indreptat spre liceul nostru. Am intrat amandoi pe poarta liceului, intrand in curtea din spate. Din fata noastra, o fata roscata cu ochelari se indrepta amenintator spre mine.
-Tine-te departe, pustoaico! imi spuse ea.
Isi redirectiona privirea catre Sasuke, apoi spuse:
-Iar tu ai de dat o explicatie! Ce a fost in mintea ta?
Ne uitam la presupusa fata ca picata din cer. Nici macar nu o cunosteam... De fapt, o vazusem in clasa... dar habar n-aveam cine este. Eu si brunetul am schimbat o privire, apoi am intrebat-o:
-Da’ ce s-a intamplat? Si mai important, cine esti tu sa ne ceri socoteala? N-am facut nimic rau.
Roscata se uita cu subinteles la noi. Sasuke se uita in spatele fetei, apoi ma trase si pe mine dupa el. Clasa noastra radea in hohote, uitandu-se pe mobilul unui tip blond.
-Ia uite! Sasuke si viitoarea lui mireasa! spuse Naruto, colegul cu telefonul.
O fata blonduta, Ino, il lovi in cap pe tipul cu mobilul.
-Tontule, asta era replica mea!
Bun, habar n-am ce se intampla, insa nici nu vroiam sa stiu. Imi era frica de ceea ce aveam sa vad pe telefon. Sasuke smulse telefonul din mana blondului si se uita pe el, apoi isi dadu o palma peste frunte.
-Ce e? am intrebat.
Baiatul imi intinse telefonul. Pe ecran era o poza cu mine si cu Sasuke, ieri, cand brunetul m-a sarutat. M-am simtit asa de prost... Era doar din vina mea. Daca nu l-as fi chemat atunci, poate ca asta nu s-ar fi intamplat. In prima ora, profa de istorie ne-a mutat, iar eu am picat in banca a III-a, impreuna cu Sasuke. Puteam auzi cum toata clasa susotea ceva de gen "Pana si la noroc se potrivesc". M-am uitat la Sasuke, cu ochii sclipind, semn ca nu mai am mult si lacrimez.
-Imi pare rau. Nu am vrut sa iti fac probleme.
Isi redirectiona privirea spre mine, zambindu-mi.
-Nu e vina ta, Sakura. Si asta e, pana la urma. O sa rada pana o sa se sature si dupa, n-o sa se aleaga cu nimic. Ignorai si-o sa vezi ce bine o sa te simti.
Era tipic stilul sau. Mereu ma facea sa zambesc, chiar si atunci cand imi era imposibil. Mi-am arcuit colturile gurii intr-un ranjet micut, apoi mi-am scos cartea.
-Multumesc! I-am spus, sarutandu-l mai apoi pe obraz.
Toata clasa a inceput sa rada, chiar daca era ora. I-am ignorat. Radeau toti, inafara de roscata aceea. Din cate am inteles, numele ei este Karin, si il iubeste pe Sasuke inca de la inceputul liceului, si spune tuturor ca sunt casatoriti. N-ar avea nicio dansa in fata mea, daca ar fi cazul ca Sasuke sa aleaga intre mine si ea... cred... Ca tot veni vorba de Sasuke, incepand din seara trecuta este mai... vioi. Nu ca n-ar fi plin de energie mereu, insa acum e si mai si. De cand l-am sarutat, prosteste, si fara de intentie, il simt altfel. Mai aproape de mine, si de fratiorii mei. Defapt, de cand Brad i-a sarit in brate a avut o senzatie mega energica, iar dupa ce l-am sarutat, parca a luat foc de nerabdare ca in ziua urmatoare sa imi vada din nou chipul. Si cu toate ca el a dat pana acum cateva semne ca ii place de mine, inclinam mai mult sa cred ca lui nici macar nu i-a trecut prin cap chestiile astea. Si foarte probabil, acele saruturi erau doar pariuri... Si asta ma durea. Nu ca am fost folosita ca motiv de distractie... ci ca eu tineam la el extrem de mult, insa el ma tinea aproape doar ca pe sora lui. Asta durea cel mai tare, si imi intepa inima, dar inghiteam si ma abtineam. Nu stiu cum, insa indiferent de ce cuvant isi spunea acea durere, tot ma simteam speciala in preajma lui. Foarte speciala. Ma facea sa rad, sa zambesc. M-a ajutat cand imi era cel mai greu, m-a primit la el in casa, a acceptat sa faca parte din familia mea, dandu-se drept tatal fratilor mei si si-a riscat viata pentru a ma salva. Facuse mai mult decat ii cerusem. Facuse totul. M-a facut sa fiu mai fericita decat puteam fii vreodata, sau decat am fost vreodata. Nimanui nu i-a pasat de mine, in toti acesti ani. Nimeni nu a incercat sa ma ajute. Nimeni. Insa acum, vine o speranta de la capatul tunelului si face cu mult mai mult. De aia il iubeam. El era isngurul care ma putea intelege. Eram indragostita pana peste urechi. Deodata, sunetul dulce al clopotelului rasuna peste intreaga cladire. Toata clasa a iesit din incapere, inclusiv eu si brunetul. Ne indreptam catre dulapurile noastre, cand brusc mi-am amintit ca lasasem rucsacul cu caietele noi in cabinetul de istorie. Mi-am dat o palma sanatoasa peste frunte, apoi i-am zis lui Sasuke sa ma astepte cateva momente... Dar avea sa dureze ceva. La cat m-am fatait deschizandu-le, inchizandu-le si aranjandu-le de fiecare data, cred ca le-am si pierdut... pe unele... Cred...

_________________________________
Am avut asa o inspiratie...  Bucurati-va de next

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 14 ani
   
SasuSaku:x
Greieraş

Din: De unde nu esti tu ;;]
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 249
Ihaaa  Cand pisica nu'i acasa Saku posteaza  Imi place :X:X:X Vreau nextu` cat mai repede

_______________________________________

Spui ca daca ai putea zbura , nu te-ai mai intoarce niciodata
Ai ochi doar pentru acel albastru , albastru cer
Stii ca daca o sa reusesti , o sa gasesti ceea ce cauti
Asa ca continua sa te eliberezi
Acelui albastru , albastru cer
:X
pus acum 14 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Sasuke’s P.O.V :



     Ma plictiseam sa astept atat . Deja trecusera cinci minute si rozalia nu a parasit clasa in care s-a reintors. Bateam agitat din picior si ma uitam din secunda in secunda la ceasul ce era asezat pe peretele din fata dulapioarelor. Nu intelegeam ce o retine atat de mult in acel loc. Aveam cartile in mana si inca asteptam dupa rozalie. Brusc soneria asurzitoare a anuntat inceperea orei de romana. Hm , bine… Nu , nu e bine ! Daca aia a intrat deja in clasa si noi o sa intram dupa ea o sa fie rau ! Si nu vreau sa ma aleg astazi cu un patru … Haide Sakura !
    Nu cred ca au trecut nici  zece secunde caci nu am mai avut rabdare si am alergat spre clasa . Am deschis usor usa si vazand atmosfera tensionata am decis sa astept in usa pana aveam sa inteleg ce se patrece .
   - Tu chiar nu vrei sa intelegi ?! Nu e nimic intre mine si el . Sarutul a fost un simplu accident. Si acum lasa-ma sa trec , ora a inceput de cinci minute!
  - Daca tu ma crezi pe mine atat de fraiera inseamna ca nu stii cu cine vorbesti ! Nu ma lua pe mine cu accidente cand e clar ca tu ai sarit pe Sasuke al meu ca sa-l saruti , fufo !
  - Stii ceva Karin ? Nu am de gand sa ma cobor la nivelul tau . Nu vezi ca nici nu stii sa te exprimi calumea si imi vorbesti mie de parca mi-ai fi stapana ? Intelege-ma o data ! Intre mine si Sasuke nu este absolut nimic. Suntem doar amici foarte buni si el ma ajuta cu diverse probleme . Dar stai , ce dracu fac ?! De cand am ajuns eu sa-ti dau tie explicatii, ma rog ?
  - Cat de proasta esti ! Imi dai explicatii fiindca iti este frica de mine. Deci daca vrei sa te las in pace stai departe de el si rupe orice relatie cu Sasuke . Te avertizez !
  Brusc roscata s-a  intors cu spatele la rozalie si a inceput sa inainteze spre usa la care ma aflam eu . M-am dat rapid de o parte sprijinindu-ma de perete si rugandu-ma sa nu ma observe cand va trece pe aici.
  - Hm , stii ceva ? Nu am sa fac acest lucru ! Si vrei sa stii de ce ? Bine, recunosc … Tin la Sasuke si nu am de gand sa te las pe tine sa ne distrugi prietenia ! Si pana la urma am impresia ca te stresezi atat de mult fiindca te crezi amenintata ! Ce este Karin nu suporti concurenta sau stii ca eu sunt cu mult mai buna decat tine ?
  - Oh ,  tu ! Ai sa regreti  ca ai spus asta !
   Si tot ce am mai putut vedea a fost cum roscata s-a napustit asupra rozaliei prinzand-o de par si tragand-o cu brutalitate de acesta .Sakura , incercand sa se apere si-a infipt unghiile in mana fetei si apoi a inceput si ea sa o traga de par . Hm , doua fete se bat pentru mine ? Multumesc , nu trebuia ! Cred ca ar trebui sa fac si o reverenta insa sunt cam presat de timp.
   Intru in clasa si le despart pe cele doua , luand-o pe Sakura in brate si intreband-o cum se simte . Aceasta si-a intors capul in partea opusa mie nedorind parca sa ma priveasca .
  - Ce mai e cu tine acum ?
  Eram deja destul de confuz si obosit ca sa-i mai inteleg mofturile fetei . De obicei ii intelegeam gesturile , dar acum … pauza !
  - Hm , Karin , considera-te avertizata ! Daca o singura data te mai atingi de Sakura o sa te bat chiar eu. Nu imi este rusine fiindca esti fata. Daca ti-o cauti ti-o primesti ! Ai priceput ? Si termina cu aceasta fatada cum ca ma iubesti. Pentru tine eu sunt doar un trofeu si pricepe , nu am sa fiu prietenul tau niciodata , indiferent de ce ai face !
   Deja nervii nu ma mai tineau . Pur si simplu am explodat ! Am luat-o pe Sakura de mana si am iesit din sala de istorie , de unde am dus-o la baia baietilor.
  - Eu nu intru acolo !
- Oh , Doamne! E doar o baie , plus ca acum e si ora. Nu are cine sa ne gaseasca. Vino !
Fata nu a mai comentat. S-a lasat condusa de mine inauntru , unde am asezat-o in fata oglinzii.
  - Ce vezi ?
- Aaaa? Pe mine?
- Uita-te atent … pe gat.
-  Bine, asta e ! O omor ! Da-te la o parte!
  Mai bine taceam  din gura . Rozalia se agita in bratele mele uneori lovindu-ma cu picioarele sau cu mainile. Era atat de suprata si avea si de ce … Roscata ii lasase o amintire nu tocmai placuta ce acum sangera … Stiam ca nu ii convenea. Plus ca nu o deranja zgarietura in sine , ci faptul ca a facut-o Karin.
    Sakura nu se mai calma. Devenea enervanta! Adorabil de enervanta … Nu puteam gasi nimic pentru a o calma. Daca i-as fi dat cu apa peste fata mai mult ca sigur ar urla si mai tare , deci iese din variante …
  Brusc , mi-a venit o idee ce-mi placea la nebunie . Am impins-o pe tanara in peretele din faianta si pozitionat-o in asa fel incat piciorul ei drept a ajuns in dreptul taliei mele iar mainile ii le-am prins de perete tinandu-le in mainile mele . Mi-am zdrobit buzele de cele ale Sakurei fara ca macar sa ma gandesc la reactia acesteia. Speram doar ca se va mai calma cat de cat . Sarutul devenea din ce in ce mai accentuat. I-am dat drumul la una din mainii , incepand sa o mangai pe talie , apoi pe picor… Ce era cu mine?! Rozalia si-a infipt mana in parul meu trangandu-ma putin de acesta, iar brusc imediat ce a intredeschis buzele mi-am strecurat limba in gura fetei. Ea parca a intepenit. Nu mai facea nimic. Cred ca era primul sarut adevarat… Am inceput sa ma joc cu limba in lacasul ei umed si sa ii ling usor buzele , apoi cand am vrut sa cobor spre gat am auzit usa de la baie trantindu-se de perete. Si eu si rozalia ne-am oprit din „activitate” si ne-am uitat la persoana din fata noastra .Fata realizand cine ne-a intrerupt s-a repezit amenintator catre implicita cu gandul de a o pocni , dar dorind sa evit un nou incident am prins-o in brate tinand-o cu forta .
  - Sasuke , lasa-ma ! Am sa o bat pentru ce mi-a facut !
- Vrei sa te linistesti ? Da-o naibii , bine ! Ii ajunge pe ziua de azi. Chiar vrei sa ajungi acasa plina de sange si sa fie si ea la fel ca tine ?
   Imediat ce am zis asta Sakura s-a linistit , iar eu am slabit stransoarea . Am privit-o suspect pe roscata ce parea ca se afla pe alta planeta. Nu facea nici o miscare. Pur si simplu privea in gol , si … aveam ochii umezi ?
  - Karin, ce mai e cu tine acum ? bine , recunosc nu intelegeam, de ce plange ?!
    Nu am mai primit nici un raspuns caci fata a parasit toaleta suspinand. Ce cauta ea aici? E o baie de baieti ! Poate a auzit ce am vorbit cu Sakura sau ne-a vazut intrand aici de cand am parasit clasa .
  Mi-am intors privirea spre Sakura ce pararea satisfacuta. Avea un zambet ciudat , parca diavolesc. Nu mai integeam nimic azi. Ce este cu fetele astea ?!
  Am parasit toaleta inainte sa se sune , apoi am asteptat langa dulapurile noastre ca profesoara sa iasa din clasa. Imediat ce s-a intamplat acest miracol am intrat in clasa trantindu-mi cartile pe banca.
  - Frate , ce noroc pe tine! Ai scapat de lucrare !
- Mda… ce noroc !
   Si totusi nu ma bucuram… Eram inca afectat de ceea ce s-a intamplat intre mine si rozalie. Am mers prea departe astazi … Daca am sa o tin tot asa o sa se strice prietenia dintre noi si chiar nu-mi doresc asta … Defapt acum sincer! Ce fel de prietenie este asta ? Ma sarut aproape zilnic cu ea si noi ne spunem amici ? Eram mai mult ca hotarat sa lamuresc acest lucru. Nu mai suportam sa sufar atat de mult din cauza amicitiei cu rozalia .
  - Sasuke , ma auzi ?!
  - Ce mai e Naruto ?
  - Oh , omule , esti de toata groaza ! Ce- i cu tine? Te-am intrebat ce e intre tine si Sakura ?
- Stii ceva , dupa ce ai facut acea poza poti sa consideri ca pe ziua de astazi nu aveam ce sa ne mai vorbim . Si la fel si ziua de maine … si de poimane … sau stii ce ? De ce nu pentru toata viata ?!
   Eram atat de nervos. Prietenul meu cel mai bun m-a tradat facand acea poza si razand de mine , relatia dintre mine si Sakura era una foarte ciudata … si mai era si Karin la mijloc , care e problema ei ? Mi-am luat ghizdanul si am parasit clasa fara sa dau vreo explicatie . Blondul ma privea uimit , insa nu scoatea nici cel mai mic sunet . Se vede cat ii pasa de prietenia noastra .
   Am iesit in curtea  liceului si ma pregateam sa ies pe poarta cand imi aud numele strigat. Acum ce mai urmeaza ? Sa ma bat si cu cineva dupa toate cele intamplate astazi ?
  - Sasuke Uchiha ! Cat ma bucur sa te vad . Chiar te cautam . Uite cum facem… Te las in pace daca o sa fi cu surioara mea mai mica care te iubeste nespus de mult. Ce parere ai ? Esti cu ea scapi de bataie , refuzi spitalu te asteapta !
  Tipul din fata mea  era destul de ciudat. Avea parul roscat si ochii caprui , iar fata… ei bine acum era nervos, deci era incruntata.
  - Si cine ma rog este sora ta „ cea inebunita dupa mine” ?
  - Karin!
   - Hm? Ia-ti gandul. Imi place alta fata si nu am sa renunt la ea pentru nimic in lume ! Poti sa ma bati, tot nu ai sa revolzi nimic.
   Si spunand asta i-am intors spatele si am vrut sa-mi continui drumul , insa in mai putin de cateva secunde m-am trezit aruncat pe pamant. Ce doamne iarta-ma , asta chiar nu se joaca! A inceput sa ma loveasca cu pumnii si cu picioarele. Bine nu este corect eu sunt pe jos si el da ?! No , hai ca m-am enervat ! Cand am prins momentul oportun l-am prins de picior si l-am tras cu forta facandu-l sa faca si el cunostinta cu pamantul. M-am urcat peste acesta si am inceput sal lovesc cu pumnii in fata nepasandu-mi ca i-am spart si nasul. Eram atat de nervos! Tot ce vroiam era sa ajung acasa !
   Cand am crezut ca s-a teminat m-am ridicat , mi-am luat ghiozdanul si am dat sa plec insa o voce m-a oprit . M-am intors cu fata catre ea. Sakura statea acolo… in fata mea si…plangea ? Nu puteam sa pricep… Ma simteam vinovat. Am vrut sa merg spre ea sa o imbratisez insa am simtit cum cineva ma impins si am fost trantit din nou. Capul a inceput sa-mi bubuie , iar ochii mi s-au inchis imediat ce am facut contact cu pamantul. Simteam cum ceva clad se scurgea pe langa mine… Sange… Grozav , sper numai sa nu mor acum . Cu ultimele puteri mi-am deschis ochii si am privit-o pe Sakura cum statea langa mine si plangea fara incetare. Puteam auzi cum imi striga disperata numele si cum Naruto urla  sa dea cineva un telefon la salvare. Am vrut sa rostesc printre buzele-mi crapate ca o iubesc, insa puterile m-au lasat si am inchis din nou ochii…

--------------------------------------Va urma--------------------------------------------


_____________________________________________________________________________


Bucurati-va de next. Nu am sa mai scriu zilele astea ca am miercuri teza la mate deci urati succes si sper sa va placa nextul

Modificat de SasuSaku_night_rose (acum 14 ani)

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 14 ani
   
SasuSaku:x
Greieraş

Din: De unde nu esti tu ;;]
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 249
iiiiii:X Gata asta e capitolul meu preferat :X Desi e cam violent dar in fine dar tot imi place :X Saku vreau nextu :X

_______________________________________

Spui ca daca ai putea zbura , nu te-ai mai intoarce niciodata
Ai ochi doar pentru acel albastru , albastru cer
Stii ca daca o sa reusesti , o sa gasesti ceea ce cauti
Asa ca continua sa te eliberezi
Acelui albastru , albastru cer
:X
pus acum 14 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
So... in premiera, pe iloveanime4ever, SAKU posteaza primu' ei next de 7 pag de word (6 pag si un pik)
 

Bucurati-va de next si dati-i bataie, ca aveti destul de citit :->

Sakura:

     Au trecut doua zile de la accident. De doua zile nu m-am miscat din loc. Stateam pe scaun, tinandu-i strans mana brunetului intr-ale mele, si mai varsand cate o lacrima din cand in cand. N-am mancat sau baut absolut nimic. Din ziua aceea, nici somn nu am mai avut. Ma uitam la el si imi vedeam vina, ca intr-o oglinda. Ma enervasem asa cum nu ma mai enervasem niciodata, iar el nu a vrut altceva decat sa fiu bine. Nu ii pasa nici cat negru sub unghie de Karin. Singurul motiv pentru care a intervenit a fost pentru a nu fi ranita. Daca nu as fi comentat atata, poate ca acum nu as mai fi stat zi si noapte prin spital, ca sa vad cum se simte. Nu am fost singura. Din cand in cand, mai venea acel blond care ne facuse, mie si lui Sasuke, o poza... jenanta... Nu ii purtam pica. Era totusi un prieten bun cu care sa te distrezi. De fiecare data cand venea spunea, mai taresau mai incet, "Imi pare rau, Sasuke". Nu indrazneam sa-l intreb de ce spune asta. Acum, Nartuo nu era aici. Eram numai eu, privindu-l pe Sasuke, cat de inocent parea. Era exact ca si cum ar dormi. Dar in spatele acestui chip dulce se aflau multe rani usturatoare. Avea capul spart si o gramada de vanatai pe spate... unele foarte serioase.
Il iubeam nebuneste. Eram absolut nebuna dupa el. As fi facut orice ca sa ramana al meu si numai al meu. Poate ca la asta m-am gandit cand m-am luat in gura cu Karin. Si acel sarut... Atunci cand ne luase pe amandoi valul... Vroiam sa cred ca ma iubeste, ca tine la mine dar... Imi pica atat de greu sa cred asta.In mintea mea, Sasuke nu avea cum sa ma iubeasca. Era imposibil. In mintea mea, singura care iubea eram eu.
Insa in acea zi, daca nu ne-ar fi intrerupt roscovana, cine stie unde am fi ajuns cu acel sarut... Mi-a placut totusi, indiferent de cat de putin a durat. Era asa o senzatie fascinanta, mai ales ca eram indragostita pana peste urechi de cel care o crea. Si limba lui... ma jucam cu ea, fara sa mai vreau sa ma opresc. Daca as fi putut trai doar sarutandu-l pe Sasuke, as faceo.
Ochii brunetului incepura sa se deschida incetisor. Cum am observat asta, i-am strans mana si mai tare, si am inceput sa spun, mai mult soptit, ceva de gen "Haide, Sasuke, stiu ca poti". Imediat ce a reusit acest lucru, a inceput sa clipeasca des, confuz fata de camera unde se afla. Nu ma mai puteam opri din zambit, si in acelasi timp, puteam simti cum pe chipul meu curgeau lacrimi fierbinti. De bucurie, sunt sigura. Cand Sasuke s-a ridicat in sezut, si-a intors chipul spre mine, privindu-ma la fel de confuz.
-Unde sunt? m-a intrebat baiatul, tot uitandu-se in jur.
N-am mai rezistat. Am sarit pe el, imbratisandu-l cu multa forta. Dupa primul gemut al brunetului, mi-am reamintit de ranile sale. Am slabit stransoare, lasandu-mi lacrimile sa cada pe spatele brunetului.
-E numai vina mea! Imi pare rau, Sasuke! Imi pare extrem de rau! Promit sa nu-ti mai fac probleme niciodata, te rog, te implor, iarta-ma...
Nu ma mai puteam stapani. Simteam sa ma descarc, sa-i spun cat de rau imi pare. Sasuke imi raspunse la imbratisare, dar spre deosebire de mine, el ma stranse de doua ori mai tare.
-Nu e vina ta, Sakura. Iti jur ca tu nu ai nicio vina. Dar... vroiam sa iti spun ceva de mai mult timp. Vreau ca tu sa sti ca eu...
Nu a apucat sa termine ce avea de zis, ca unul din medicii care probabil facea o plimbare pe hol, a intrat. Se indrepta zambitor spre mine si spre Sasuke. Brunetul imi dadu drumul, privind medicul. Am inceput sa-mi sterg lacrimile si sa vad ce are de spus doctorul.
-Mai bine, Uchiha? Uite, am pe cineva aici care vrea sa te vada. Intre timp ma duc sa vorbesc cu doctorul tau despre externarea ta. Ce spui?
-Sigur.
Brunetul isi dadu mana de dupa mine, apoi  ma stranse la pieptul sau. Isi apropie buzele de urechea mea, soptindu-mi ceva de genul "Eu te...". Asteptam restul, insa nu a mai venit. Cand m-am uitat in fata, l-am vazut pe Naruto, tipul de la scoala, stand in dreptul usii. Privea in pamant, neizbutind sa-l priveasca pe Sasuke. Brunetul avea si el o fata destul de deranjata de prezenta blondului. Nu aveam nevoie de nicio invitatie ca sa-mi dau seama ce am eu de facut.
-Aaa... Cred ca voi doi aveti multe de... discutat. Daca aveti nevoie de ceva sunt pe hol...
Niciunul nu isi schimba expresia... sau sa-si intoarca privirea spre mine... Clar eram un pion ascutit intr-o situatie tensionata, asa ca fara sa mai spun ceva, am dat la o parte mana baiatului si am iesit. M-am rezemat de peretele rece, ridicand piciorul si punand talpa pe faianta. Pozitia asta... Imi amintea de mine si Sasuke in baia baietilor. O amintire magica, de care presimt ca nu o sa mai am parte vreodata... sau care o voi uita vreodata. Am incercat sa imi iau gandul de la asta... Imi amintea ca e numai vina mea si ca numai din cauza mea el e acum aici. Mi-am aruncat ochiii dintr-o parte in alta, vazand numai coridorul gol. Nici un panou. Decat patratele mici si albastre aranjate pe toata suprafata peretelui. L-am vazut pe Naruto iesind din salon, cu mult mai fericit. Mi-a facut semn cu mana ca el pleaca, si ca ne vedem la scoala.
Mi-am dat jos jacheta. Acum aveam pe mine o camasa cu maneca scurta si o pereche de blugi. M-am asezat pe unul din scaune, dar nu am putut sta locului. Ma fataiam si asteptam sa se intample ceva.
O mana rece care imi atinse umarul ma facu sa tresar. Era medicul de acum un sfert de ora.
- Oh, ma scuzati. V-am speriat. Vroiam decat sa va anunt ca Sasuke Uchiha poate pleca chiar acum.Puteti sa-i transmiteti? Am un pacient pe care trebuie sa-l operez, sa-i rezolv apendicul. V-ati prins?
Retardat. Singura eticheta pe care ai putea sa i-o pui unui astfel de medic. Ce mama dracu i-a venit sa-mi faca sila? Stai, eticheta spune tot despre el. Vazand ca nu rad, s-a indepartat, lasandu-ma in pace. Nu vroiam sa deranjes discutia dintre Sasuke si Naruto, dar trebuia. Mi-am luat jacheta in mana, apoi am pornit-o spre salonul unde era internat bruneul. Am batut la usa, auzind un "intra" mai mult grabit. Am deschis usa, si l-am vazut pe baiat avand pe el o pereche de blugi negrii, si cauta innebunit ceva cu care sa-si acopere bustul. M-am inrosit la vederea muschilor lui. Cand m-a vazut stand in pragul usii, Sasuke a venit si m-a tras de mana inauntru.
-Nu sti cumva unde mi-e cmasa aia gri? Ca o caut de ceva timp! Te rog, spune-mi ca o ai la tine.
Mi-am scuturat capul de vreo doua ori, apoi m-am apropiat de un sertar. Am scos o camasa gri, frumos impaturita. Exact cea pe care o vroia. I-am intins-o zambind. Inca ma gandeam la muschii sai bine lucrati, ceea ce ma facea sa rad. Cum nu puteam in fata lui, doar ranjeam si ascultam ce zice.
-Am cautat-o peste tot, numai acolo nu! Mersi... Ce m-as face fara tine?
-Probabil te-ar manca viermii.
-Hai, nu zau!
Brunetul zambea larg si se indrepta din ce in ce mai mult spre mine. El facea toti mai multi pasi in fata, iar eu toti mai multi pasi in spate, pana cand... Pana cand nu am mai avut unde sa ma duc. Ma lovisem de perete, iar Sasuke inca inainta. Mi-am pus mainile pe pieptul sau gol, rivind la ele. Mi-am ridicat mai apoi privirea, uitandu-ma la chipul bland al brunetului. Am putut simticum mainile lui imi descheiau primul nasture de la camasa. Isi apropie fata, cu incetisorul. Inainte ca buzele noastre sa se uneasca, am simtit cum un al doilea, nasture se descheie. Cand tocmai ne deschisesem gurile pentru a ne saruta, usa scartai. Eu si baiatul am tresarit din loc. Incercam sa-mi inchiei din nou nasturii, si reusisem. In salon intra una din asistente. Norocul nostru a fost ca ne-am retras la timp, pentru a nu ne vedea femeia asta incercand sa ne "experimentam" corpurile... dar chiar si asa, nu cred ca as fi mers mai departe. Cred... Pana la urma, suntem doar amici. Amici care se saruta zilnic, amici care aproape fac dragoste impreuna... Suntem mai mult decat asta, iar noi nici macar nu ne dadeam seama! Defapt, de fiecare data, aveam senzatia ca numai eu iubesc, insa el era cel care imi saruta buzele, in cele mai multe cazuri. Credeam ca doar isi bate joc de mine, care sa-mi creeze senzatia ca il iubesc... Dar il iubeam cu adevarat. Si trebuia sa accept glumele lui pentru a-mi indeplini nevoia sa-l sarut de fiecare data candii vedeam ochii mari, ca doua margele pictate.
-Domnule Uchiha, trebuie sa veniti cu mine sa completam formularul de iesire din spital. Va astept pe hol, pana va schimbati.
Brunetul a dat din cap aprobator. Dupa ce a iesit asistenta, Sasuke a luat din mana mea camasa, fara sa ma mai priveasca in ochi. Privea in pamant, indiferent ce facea.
-Imi pare rau...
Vocea lui stinsa imi dadea de inteles ca nu asta ar fi vrut sa spuna. In realitate, vroia sa spuna altceva, dar cuvintele acelea nu-i ieseau pe gura. Nici eu, sincer nu mai ridicam privirea din pamant. Poate aveam, poate n-aveam nicio vina... dar nu vroiam sa-l vad pe brunet la fata. Numai asta imi spunea de fiecare data. Niciodata nu a spus macar "Ti-a placut?" sau ceva de genul... Dar nu-l condamn. Noi doi eram amici, si nimic mai mult... cred...
Dupa ce si-a luat camasa pe el, mi-a spus sa il astept la iesirea din spital. Am facut cum mi-a spus el, si am coborat pe scari. Afara se lasase seara, si era un ger cumplit... Mi se facuse pielea de gaina. Mi-am luat pe mine jacheta, in speranta ca o sa ma incalzesc. Mainile deja imi inghetara de frig, si simteam o senzatie adormitoare. Ce ii lua atata? Cand m-am uitat la ceas, acesta arata ca a trecut jumatate de ora. Ce l-o fi retinut? Cand m-am indreptat spre usa spitalului, l-am vazut pe brunet iesind, cu o geaca neagra pe deasupra.
-Scuze, dar m-au tinut doctorii pentru o incercare. Oh, se pare ca ai inghetat. Haide, nu e mult drum de aici pana acasa.
-Sa speram. Imi e destul de frig si asa... spun incalzindu-mi mainile unele pe altele.
Sasuke isi dadu mana de dupa mine, si ma stranse, in timp ce mergeam. Singura lui scuza: Poate ma mai incalzesc. M-as fi incalzit si altfel. Simplele cuvinte "Te iubesc" m-ar fi incalzit in deajuns. Dar nu... Stiam ca nu simte nimic, dar eu da... M-am indragostit de cine nu trebuie... Si am facut o mare greseala cu asta. Cand am ajuns in fata casei, am vazut in fata portii o alta decapotabila, de data aceasta rosie. Si mai ma rog, ce se intamplase cu cea neagra? Stiu decat ca atunci cand Sasuke a fost accidentat, a venit profesorul de matematica si a duso in fata casei brunetului. Dar acum, ce se intamplase cu ea. M-am uitat la Sasuke, care  privea la fel de uimit ca mine.
-Sti a cui e? intreb, incercand sa-l trezesc la realitate.
-S-a intors Itachi... Si se pare ca inaintea mea.
Baiatul trase adanc aer in piept, apoi am intrat impreuna pe poarta... apoi in casa. Auzeam tot felul de chicote si tot felul de tipaturi. Cand m-am uitat, si eu si Sasuke, de dupa prag, l-am vazut pe fratele sau care tipa la cei mici, in timp ce acestia radeau de el si il innebuneau de cap, Eu si brunetul am inceput sa radem de de imaginea aceea.
-Trebuie sa dai o explicatie pentru asta, frate! spune Itachi serios, auzind rasetele noastre.
Am incetat din ras, amandoi. I-am luat pe cei trei micuti si ne-am dus cu totii intr-o camera, sus la etaj, ca sa nu ii deranjam pe cei doi frati. Baietii pareau ingrijorati.
-Ce o sa-i faca tipul ala lui tata? intreaba Mark.
-Nimic, o sa vezi. Totul o sa fie bine. Numai fiti asa ingrijorati.
-Suntem noi de vina, Saku? Am facut ceva gresit? intreaba Brad, aproape lacrimand.
-Nu, sigur ca nu. Stati linistiti, nu o sa se intample nimic rau.
La sfarsitul acelei propoziti, m-am simtit sughitand.
-Vin imediat baieti. Ma duc sa iau niste apa, ok?
-Bine... spusera ei in cor.
Am coborat scarile incetisor. Ca sa nu mi se mai intample vreun accident si sa fiu nevoita sa cobor, mi-am umplut paharul cu apa, apoi am baut o gurita mica. Insa, cand m-am indreptat spre scari, am avut ghinionul sa trec pe langa usa camerei unde "discutau" cei doi. Din urma curiozitatii, mi-am apropiat urechea de usa.
-Esti batut in cap de-a binelea! De ce nu vrei sa ma intelegi si pe mine? striga Sasuke.
-Pentru ca esti fratele meu mai mic. Uita-te la tine, fata asta ti-a facut tot ce e mai rau. M-am dus la tine la scoala si toti vorbeau despre asta.
-Dar tu nu o cunosti asa cum o cunosc eu. Nu e vina ei. Niciodata nu a fost vina ei. Tu nu sti povestea ei asa cum o stiu eu.
-Si care e poveste ei, mai ma rog? Ca a crescut printre porci care n-au invatat-o sa refuze atunci cand prinde o ocazie luxoasa?
Ochii mei au inceput sa se umezeasca. Lacrimile amare au inceput sa curga fara incetare pe chipul meu fin. Am auzit o "bubuitura" inabusita, ca si cum cineva s-ar fi trantit pe pat.
-Sa nu mai vorbesti niciodata asa despre Sakura! Scoti pe gura chestii despre care habar n-ai.
-Esti brunet pe dinafara si blond pe interior. Uita-te la tine. Esti plin de rani din cauza unei fete. Colegii te resping tot din cauza ei, ma precis a unei poze idioate. Asta e viata pe care ti-ai dorit-o?
Lacrimile numai aveau loc pe fata mea. Intr-adevar, eram o problema majora. Eram un ghimpe in talpa care deranja pe oriunde mergea. Am inceput sa fug, scapand din mana paharul, care acum era spart in mii si mii de ciobulete. Am inceput sa urc scarile cu mai multa repeziciune, apoi am intrat in camera micutilor, grabita.
-Eu trebuie sa plec undeva in noaptea asta. Voi culcati-va si ne vedem de dimineata, pa!
Mi-am luat jacheta in graba si am iesit. Mi-am sters lacrimile, apoi am luat-o pe coridor, spre usa din spate. Auzeam pasi care alergau spre mine. Eram sigura ca era Sasuke. Cine altcineva sa fi alergat dupa mine?
Am iesit cu repeziciune.Si am inceput sa fug. Imi stiam destinatia. Apartamentul bunicii si al lui Rose. Trebuia sa le spun ce aveam de gand. Am stabilit deja. O sa vorbesc cu Sasuke la scoala, pentru ultima data... si o sa-i cer sa-i duca pe baieti la bunica si Rose, si daca i-ar lasa pe ei sa locuiasca acolo, ar fi indeajuns. Cat despre mine... nu stiu... Nu mai vreau sa ma intorc nicaieri... Probabil ca o sa fiu una din acele fete care sa lucreze ziua si noaptea sa doarma pe afara. Stiu, e o imagine cruda, dar asta va fi realitatea de acum... Ajunsa in fata blocului, am urcat rapid scarile. Incercam sa imi amintesc numarul apartamentului. 20...21...22... Asta e! 23. Am batut la usa, dar nu a raspns nimeni. Am apasat pe clanta. Descuiat. Am intrat inauntru, si am controlat incaperile. Nimeni. Probabil ca Rose si bunica erau altundeva asta seara. Am sunat-o pe Rose, ca sa ma asigur.
-Alo!
-Rose, sunt eu Sakura. De ce nu esti acasa?
-Am scos-o pe bunica la o plimbare. De ce?
-Intrebam... ok, hai ca inchid. Ne mai auzim!
Dupa ce am inchis, m-am asezat pe canapea si am inceput sa plng din nou, cu chipul cuprins intre palme. Eram distrusa. Eram o povara pentru persoana pe care o iubeam, eram in plus fata de toata lumea. Nimeni nu mai tine la mine... si avea de ce. Ingreunam vietile tuturor. M-am dus pe balcon, in speranta ca putin aer curat imi va aduna gandurile la un loc. Nu a fost sa fie. Eram la fel de bulversata si de suparata. Stelele luminau vesele si fericite. De ce nu pot fi si eu ca ele?
Am simtit cum doua maini calde se incovoaie in jurul meu. Un gen de imbratisare de la spate. Am tresarit si am tipat scurt. M-am uitat inspaimantata la persoana care era in spatele meu... Sasuke... Vazandu-l, am inceput sa imi las incetul cu incetul privirea in jos. Lacrimile au inceput din nou sa curga. Pentru cateva clipe, niciunul nu a spus nimic. Abea apoi am inceput sa ma zbat in bratele sale. Nu vroiam sa-l mai vad vreodata. Nu vroiam sa sufar din nou. Isi batea joc de mine, iar eu, ca o fraiera ce sunt, am acceptat acele jocuri. Cand am reusit sa ma eliberez, am trecut in fuga pe langa brunet, insa nu am ajuns prea departe. M-a prins de mana si m-a tras spre el. Inca plangeam si inca imi era frica de ceea ce avea sa urmeze. Imi era frica de o noua dezamagire. M-a cuprins strans in bratele sale puternici, in asa fel incat sa nu ma mai pot misca... prea mult. Mi-am ridicat privirea, privaindu-l cu ochii in lacrimi.
-De ce imi faci asta, Sasuke? De ce iti bati joc de mine?
Brunetul ma privi confuz.
-Sakura, nu mi-am batut nicio...
-Ba da! Ma saruti zilnic, te comporti cu mine de parca as fi proprietatea ta! Eu ma simt in plus...
-Nu te tratez ca pe o papusa. Nu esti un obiect pentru mine, si nici de cum o povara, doar ca...doar ca...
Eram destul de agitata. Eram nervoasa, eram distrusa... Iar el nici macar nu imi da un argument bun ca sa-l pot crede.
-Eu o sa plec oricum... zic cu vocea tremurata. Daca ai putea sa ii adapostesti pe fratiorii mei si pe Rose si bunica... macar aici, in apartamentul asta ar fi... destul.
M-am inlaturat incetisor din bratele sale, m-am intors cu spatele si am inceput sa ma indrept spre usa. Il lasasem fara cuvinte... Il lasasem in urma. Pana si pe mine ma durea insa... nu aveam ce face. Eram un om mort. O carte de joc care nu iti trebuie si care te impiedica sa castigi jocul. Cand am ajuns aproape de usa, am simtit din nou prezenta lui in spate.
-Daca tot pleci, macar asculta-mi ultimele cuvinte, Sakura...
Dupa cateva clipe de gandit... M-am intors si m-am uitat la el, in ochii sai mari, abisali. Brunetul se repezi si imi furase un sarut. Oh, acele saruturi ma faceau sa ma pierd in ele, indiferent de care era motivul supararii sau starii mele... Cand ma saruta, scapam de toate grijile si intram intr-o lume de basm... Intr-un univers frumos... Isi strecura limbuta sa fina printre buzele mele ca doua porti deschise. Isi puse mana pe obrazul meu, iar cu cealalta ma tinea strans legata la pieptul sau. Mi-am pus si eu una din maini pe obrazul sau stang, acceptandu-i sarutul. Incepea sa-mi mangaie mijlocul, pana cand a ajuns pe coapsa. Mana sa dreapta imi mangaia incetisor coapsa, iar degetele sale faceau magie pe corpul meu bine dezvoltat. Isi desparti incetisor buzele de ale mele, dar nu si le indeparta prea mult. Tenul sau era inca la cativa milimetrii de chipul meu. Asta era un semn ca nu vroia sa ma lase, vroia sa stau cu el si sa il sarut odata... si inca odata... Abea acum mintea mea si-a dat seama ca el chiar ma iubea. Nu isi batea joc de mine, ma iubea cu adevarat. Am inceput sa zambesc fara sa ma mai pot opri. Inca ma privea in ochi, iar pe buze i se putea citi cum vrea sa imi spuna ceva.
-Eu... eu te iubesc, Sakura...
Acum mi se confirmase. Chiar ma iubea. Ma iubea mult, mult de tot, si ar fi facut orice sa ma aiba. Il simteam, simteam cat de fericit era atunci cand era cu mine... Simteam cat de blandera cu mine. Simteam fiecare gram din trupul sau care ma proteja de ce era mai rau.
In secunda urmatoare, nu m-am mai gandit la ce fac. I-am sarit in brate, lasandu-ma lejer in mainile lui, si am inceput sa ii raspund sentimentelor.
-Si eu te iubesc, Sasuke! Te iubesc mult de tot! Te iubesc cum nu am mai iubit niciodata si nimic nu o sa ma faca sa schimb asta... vreodata!
Simteam vibratiile de fericire si bucurie ale brunetului. Cu o miscare, ma lasa pe spate, facand o miscare, asemeni figurilor de final de la dansurile de tango. Ma privea zambind cu gura pana la urechi, asa cum faceam si eu. Ne-am unit buzele intr-un alt sarut dulce si moale, pe care probabil nu il voi uita niciodata. Niciodata...

~~~ va urma ~~~

Modificat de Saku (acum 14 ani)

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 14 ani
   
SasuSaku:x
Greieraş

Din: De unde nu esti tu ;;]
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 249
Oke ba nu asta e capitolul meu preferat:X Se poate sa introduci un personah care sa il impuste pe Itachi in cap?    Eventaul sa o cheme Vero ca eu nu ma supar. Nu pot sa cred ca am zis sa il omoare pe Itachi O,o in fine astept next

_______________________________________

Spui ca daca ai putea zbura , nu te-ai mai intoarce niciodata
Ai ochi doar pentru acel albastru , albastru cer
Stii ca daca o sa reusesti , o sa gasesti ceea ce cauti
Asa ca continua sa te eliberezi
Acelui albastru , albastru cer
:X
pus acum 14 ani
   
TeNeS
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 45
Foarte marfa..
De obicei nu prea ma atrag ficurile cu Naruto, dar asta imi placeeee muuult:X:X:X:X:X:X
Nextu repede:*
pus acum 14 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Bun deci ceea ce vreau sa zic este ca acest capitol are avertizare de +18 . Am pus hentai si nu vreau sa cineva sa-mi scoate ochii ca nu am anuntat ce contine acest capitol . Daca il cititi este pe propria raspundere asa ca sper sa va placa .



   Sasuke's P.O.V :



      Nu imi venea sa cred. O recuperasem ! Am fost atat de speriat  … Credeam ca am pierdut-o pentru totdeauna , insa ea era aici , cu mine si ma iubea ! Ma iubea ! Imi venea sa tip de bucurie . Mi-am facut curaj si i-am zis ca tin la ea . Parca era ireal. Aveam ce mi-am dorit . O aveam pe Sakura !
      Bratele mele ii inconjurau trupul gingas incalzind-o , iar buzele mele le presau pe ale ei . Eram in culmea fericirii . Sakura era numai a mea .
      Brusc am inceput sa-mi plimb mainile pe corpul ei fara sa-mi pese ceea ce atingeam. O doream. Eram obsedat de ea … Ce se intamplase cu mine ? Eram in stare sa-i fac asta ? Rozalia nu se opunea . Statea nemiscata si accepta miscarile mele indecente fara ca macar sa obiecteze . Am intrerupt sarutul si am privit-o in ochi. Ii tinea inchisi si tremura de frica… Nu pot sa cred ca eram in stare sa o ranesc. 
       - Sakura …
      Dar brusc o lumina s-a aprins si in camera si-au facut aparitia Rose si bunica ei. I-am dat drumul fetei fara sa o mai privesc si le-am salutat pe cele doua. Acestea au zambit , apoi au parasit incaperea ducanduse spre bucatarie . Hm , ma intreb de ce nu sunt atat de curioase mai ales ca nu eram intr-o pozitie prea decenta …
       Am inlaturat orice gand si  am privit ceasul situat pe perete inghitind in sec. Cum putea sa fie ora doisperezece ? Probabil ca la ora asta micutii dorm …Oh , nu! L-am lasat pe Itachi singur cu copiii !
       Am prins-o pe Sakura de mana si ne-am luat la revedere de la cele doua  femei ,apoi am inceput sa fugim spre casa. Cine stie ce a facut fratemiu cu fratii rozaliei . Nu stiam cum sa ajung mai repede. Eram destul de speriat. In momente de nervozitate fratele meu  e de nestapanit , iar acum cu ceea ce s-a intamplat intre mine si el …
      - Sasuke , mai incet! Si da-mi drumul la mana . Ma doare …Ce este cu tine?
      - Iarta-ma … am spus, oprindu-ma in loc. Dar Itachi a ramas acasa cu fratii sin u sunt sigur ca o sa aiba prea mare grija de ei …
       Rozalia imi zambi.  Cand o vedeam asa, simteam ca intru in paradis.  O iubeam nebuneste, si nu as fi renuntat la ea pentru nimic in lume. M-a apucat din nou de mana si am inceput sa alergam. 
       Doaream sa ajung cat mai repede acasa. Cine stie ce- l ducea capul pe fratemiu. Cand in sfarsit am intrat pe usa inima a inceput sa-mi stea in loc. Glasul meu rasunase prin casa, incercand sa-l gasesc pe Itachi, dar nu era nici urma de el. M-am indreptat  spre bucatarie, unde am gasit un bilet.
      L-am luat, si am inceput sa citesc cu atentie fiecare cuvant.
“Am plecat pana la birou . Nu-ti fa griji pentru copii, i-am luat cu mine  sa nu-i las singuri. Vorbim maine despre asta. – Itachi. “
     Multumesc fratioare! Acum sunt si mai ingrijorat! Am mototolit biletul si l-am aruncat nervos la cos. Am vrut sa ies din bucatarie, dar am fost oprit de Sakura, care statea in pragul usii.
     -    Nu am gasit pe nimeni la etaj. Ai gasit pe cineva?
Am oftat lung, si i-am zis iubitei mele de existenta biletului. Sakura imi zambi, din nou, si imi saruta obrazul. Ma linistise, spunand ca n-are cum sa le faca rau celor trei pusti. Aveam incredere in ea si in plus , doar Itachi nu avea sa faca crima , nu ? Nu ! ?
      Am oftat prelung si am renuntat la orice gand ce il includea pe fratele meu . Aveam sa ma cert maine cu el , dar acum  trebuia sa profit de faptul ca eram singur cu Sakura . Am inchis ochii , iar in minte mi-a aparut imaginea ei . Dar ce imagine ! Parul ei roz si lung ii acoperea o mica parte din corpul gol ce mi-l arata cu o tenta rosie in obrajii catifelati .
      Am zambit pervers , apoi mi-am inlaturat orice imagine indecenta cu Sakura. Ce s-a intamplat cu mine? Eram atat de disperat sa o am ?
      Am parasit bucataria indreptandu- ma spre camera mea , unde aveam sa ma schimb. Mi-am luat o pereche de boxeri negri si m-am bagat in pat stand la bustul gol si gandindu-ma la Sakura. Ce puteam sa fac ? Simteam  ca o doresc , dar fara acordul ei nu puteam face nimic.
      Am inchis din nou ochii incercand sa uit totul . Nu stiam ce trebuie sa fac ! Brusc am auzit apa de la baie curgand . M-am ridicat involuntar din pat si m-am indreptat spre sursa zgomotului .  Pasii mei ma ghidau singuri spre usa ce o tinea  “prizoniera” pe Sakura . De indata ce m-am aflat in fata  peretului ce ne despartea , am apasat clanta silentios si am pasit inauntru . Aburi de caldura se ridicau spre tavan , facand astfel ca geamurile si oglinda sa se abureasca .  Rozalia era invaluita de apa fierbinte ce o masa usor , dandu-i  senzatia de plutire . Nu o puteam vedea din cauza sticlei ce inconjura dusul , dar wow , ce mi-as dori sa o pot face . Mi-am muscat buza de jos incercand sa renunt la jocurile prostesti ce-mi invadau mintea , dar era inutil . Tentatia de a o atinge era mult prea mare . O doaream mult prea tare pentru a ma opri acum , cand am ajuns atat de departe.
       Am inaintat spre cabina de dus ce o ascudea pe fata . Cu cat paseam mai mult cu atat inima vroia sa-mi paraseasca pieptul . Mi-am intins mana pentru a deschide usa cabinei . Rozalia statea cu spatele la mine , asa ca nici nu observase ca eu eram acolo. Eram hotarat sa o fac ! Am ajuns prea departe pentru a renunta !
      Am deschis cu multa incredere usita de sticla si am pasit inauntru fara ca Sakura sa-mi simta prezenta . O priveam atat de uimit. De la spate totul parea atat de perfect. Oare in fata era la fel ? Am inchis inapoi usa , iar numai atunci fata s-a intors catre mine . Ma privea stupefiata si cauta ceva cu care sa se acopere. Era atat de rosie in obraji ! Cred ca eram primul baiat care o vedea goala. Vazand ca nu se opreste din agitatie i-am prins mainile in ale mele si am privit-o calm in ochii verzui . Puteam sa citesc teama in ei , dar cu toate acestea nu tremura . Nu misca nici un muschi , continuand sa ma examineze .
   - Nu-ti face griji , nu am sa-ti fac nimic daca tu nu vrei … , i-am soptit aceste cuvinte atat de calm , dar pe cine pacaleam ? Eram in stare sa o fac chiar si acum. De abia puteam sa ma abtin . Cu cat imi apropiam corpul de al ei cu atat simteam ca amicul din boxeri se intarea . In incercarea disperata de a ma calma  i-am captat buzele-i trandafirii intr-un sarut apasat ce devenea din ce in ce mai pasional . Mi-am strecurat nerabdator limba in gura ei jucandu-ma cu ardoarea in lacasul umed . Mainile ei le-au parasit pe ale mele , iar acum isi aveau salasul in parul meu negru . Tanara ma apropia din ce in ce mai mult de ea facandu-ma sa incep sa actionez . Am inceput sa-i  mangai sanii jucandu-ma cu sfarcurile ei  intarite . Mama, era atat de bine ! Si ce sanii mari avea … Sasuke, revino-ti !
   M-am desprins din sarut si am coborat usor cu buzele spre gatul ei , sarutandu-l in timp ce coboram mai jos la sani . Cand in sfarsit am ajuns , am inceput sa-i sug usor unul dintre sfarcuri si sa ma joc cu el ca un nebun . Sakura scotea gemete de placere , strangandu-ma de firele parului de fiecare data cand  excitatia era tot mai mare .
  Am renuntat la acest joc si mi-am ridicat din nou privirea spre rozalie . Aceasta se uita la mine parca implorandu-ma sa continui , ori era doar imaginatia mea . Am cuprins-o in brate , iesind cu ea din cabina dusului si ducand-o ca pe o mireasa spre camera mea . Am intins-o usor pe asternutul meu si am inceput din nou sa o mangai si sa o sarut . Fata nu mi se opunea deloc . Ma lasa sa fac tot ce imi poftea inima. Oare dragostea ei era atat de mare incat era gata sa faca orice pentru a ramane cu mine ?
   Am privit-o din nou , iar de data asta imi zambea . M-am ridicat usor de pe ea si am coborat spre zona intima incepand sa ma joc cu limba in acel loc . Rozalia scotea icnete de placere  si tremura la atingerile mele . Vazand ca ii place ce fac am decis sa ma mai joc putin cu ea  asa ca mi-am introdus unul din degete in interiorul ei facand-o sa-si arcuiasca spatele si sa tipe putin datorita durerii . Dupa inca cateva minute de placere pe care i le-am provocat fetei mi-am dat boxerii jos si m-am urcat din nou peste ea . Sakura pur si simplu nu spunea nimic . Ma privea cu putina teama , insa nu-si deschidea deloc buzele pentru a se opune .
    - Sakura , daca vrei ne oprim aici . Chiar nu vreau sa te pierd pentru asa ceva , asa ca daca tu doresti sa te opui eu am sa renunt .
  Imediat ce i-am soptit aceste cuvinte m-am dat la o parte pregatindu-ma sa parasesc camera , insa fata m-a prins de mana tarandu-ma inapoi .
    - Sasuke , vreau ca tu sa fi primul. Stiu ca ma va durea , insa voi suporta. Te rog, fa-o acum cat mai am curaj !  …
   Vocea ei era stinsa, dar imi dadea o nota de seriozitate. Isi dorea sa fac asta , insa ii era frica. Nu stiam ce este mai bine. Sakura inca era virgina si eu aveam sa fiu primul din viata ei . Eram constient ca trebuia sa fiu bland. Si asa durerea pe care trebuia sa o suporte era destul de mare .
    I-am spus Sakurei ca am sa o fac , iar aceasta si-a inchis ochii pregatindu-se pentru ce urma . M-am aplecat asupra ei presandu-i buzele de ale mele si jucandu-ma cu limba acesteia. Cat i-am distras atentia am patruns-o incet , incercand sa nu-i  provoc prea multa durere , dar in zadar . Rozalia s-a desprins din sarut si a tipat usor incercand sa suporte . Vazand ca nu poate am dat sa renunt , dar vocea ei m-a oprit :
  - Te rog …  Nu renunta acum… Termina ce ai inceput !
Glasul ii era stins , iar mici picaturi de transpiratie ii brazdau fata . Am privit-o atent si apoi am mai patruns-o odata continund. Faceam miscari de dute-vino in interiorul ei , cat mai usor posibil , dar ea tot mai scapa cate un icnet de durere. La un moment dat am putut simti cum ceva umed se scurge pe coapsa fetei , alunecand pana pe asternutul alb imprimandu-se acolo.
    Continuam cu acele miscari , iar Sakura gemea de placere  . Eram aproape terminat . insa nu ma opream . Fetei ii placea atat de mult ce faceam . Cum sa refuz sa o satisfac ? In camera se auzeau numai gemetele noastre , datorita efortului depus . Oficial rozalia era doar a mea si nimeni nu avea sa o mai aiba . O iubeam atat de mult , iar acum o am .
    Peste inca o ora am abandonat si am cazut frant langa iubita mea privind-o adanc . Aceasta si-a intors chipul spre mine si mi-a zambit dulce sarutandu-ma apasat pe buze . Amandoi eram transpirati  si obositi  , insa satisfacuti .
    Ma intreb cum vor decurge lucrurile de acum avand in vedere evenimentele de asta seara . Ei bine , vom vedea maine … Acum sunt atat de somnoros incat as dormi si in paie . Am mai sarutat-o o data pe Sakura apoi ne-am invelit si ne-am cufundat in lumea viselor  asteptand ziua urmatoare ...

---------------------------------Va urma ---------------------------------------

Modificat de SasuSaku_night_rose (acum 14 ani)

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 14 ani
   
Eenie Meenie
Membru

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 71
Scz ca nu v-am mai comentat fetelor, dar eu si Asy am vrut sa pastram (pentru citit, sigur) cele mai bune nexturi de Craciun 

Comm:

Mi-au placut mult fazele din baie, in ziua in care Sasu si-a luat bataie serios :-X Deci, chestia mishto  la nextul acela a fost bataia dintre rozalie si roscovana, interventia brunetului (stai, ca m-am apucat cu culorile de la par  ), si chestia aia din baie ) NU!!! cel mai tare a fost cand a intrat Karin peste aia doi! A primit ce merita, am dreptate? )

Mi-a placut mult nextul in care Saku asculta pe la usa. E pur si simplu minunat :-X Si faptul ca in sfarsit si-au marturisit sentimentele :-X YEEY!!! Asy a si plans, nu mint  (ca tot veni vba de asatane, ea nu o sa mai comenteze o perioada ceva mai mare de timp, are nishte probleme la scoala si acum e pedepsita :P )

Dintre toate, preferatul meu e cel in care SaSuSaKu fac dragoste impreuna :-X PHAII :-X ala a fost cel mai mishto. Acum banuiesc ca Saku o sa ramana gravida sau cva...? Nu conteaza, o sa citesc si o sa aflu. Bne, in mare parte din cazui cam asta se intampla, insa pana acum, voi m-ati luat mereu prin surprindere asa ca... dc nu m-ati lua si acum? :-X

Spor la scris Saku!    Sa nu uiti de next! 

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
lexa_zuzu_anime
Greieraş

Din: bucuresti
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 120
  oaauu  
scz ca nu am apucat sa dau comm si la celelalte capitole de fic dar ultimul a fost cel mai sooper ,asa ....pasioanal nush parerea meah mar og da nextu te rog ca mor de nerabdare sa vad ce se intampla        

doua vieti, singura iubire (sasusaku +16)   oaauu   scz apucat dau comm celelalte capitole

61.7KB

_______________________________________
Viata merge inainte,daca nu razi in ea tot degeaba
pus acum 14 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Sakura:
     Eram rapusa de oboseala, insa cu toate astea eram multumita. De fapt, multumita era prea putin spus. Eram fericita, bucuroasa! Chiar mai mult. Reusisem in sfarsit sa duc pana la capat acele dati cand mereu ne intrerupea cineva. Recunosc, nu era chiar in planificarile mele dar... Asta mi-a dovedit, inca odata, iubirea lui fata de mine.
     De dimineata, mi-am deschis lenesa ochiii, parca fara niciun chef sa ma trezesc. L-am zarit pe Sasuke, printre ochii mei intredeschisi, cum imi zambea si ma privea profund. Am ranjit si eu, inca buimaca si somnoroasa. Brunetul imi mangaia corpul si se juca cu parul meu, in timp ce ochii lui sclipeau de bucurie.
     Mi-am apropiat chipul de al sau, in timp ce el imi mangaia privirea. Baiatul mi-a cuprins buzele intr-un sarut tandru, lent, care imi delecta simturile. Sarutul sau a continuat, pana pe gat, apoi s-a oprit. Ma privea atent, cercetandu-mi reactiile.
- Cum ai dormit, pisicuto? ma intreaba el pe un ton bland.
  M-am tras in spre pieptul sau, cuibarindu-ma acolo. Mi-am dat o mana de dupa bustu-i gol si i-am raspuns.
- Mai bine ca niciodata! Multumesc mult, Sasuke...
     Brunetul mi-a raspuns la imbratisare, tinandu-ma strans la pieptul sau. Mi-a sarutat usor fruntea, apoi a inceput sa se joace din nou cu parul meu.
- Ma duc sa iti aduc niste haine din camera ta, imi spune el. Vin imediat.
- Dar tu nu esti... am incercat eu sa spun, insa brunetul mi-a taiat propozitia.
- Am avut o discutie cu frate-miu de dimineata. Deci nu sunt „gol”. vorbele i-au iesit printr-un zambet.
  Eu m-am inrosit toata, afland chestia asta. Oare Itachi a intrat la noi in camera? Brunetul a inceput sa chicoteasca, dandu-si seama la ce ma gandesc.
- Stai linistita. Nu puteam sa dorm, in dimineata asta, asa ca am dat o tura prin bucatarie, si l-am gasit pe frate-miu acolo.
     Vorbele sale m-au mai linistit putin dar... Noaptea trecuta, Sasuke si Itachi s-au certat in privinta sederii mele si a fratiorilor mei mai mici... imi era frica sa intreb despre ce au vorbit asa ca... Printre buzele mele trandafirii, am reusit sa soptesc un "S-a rezolvat?" stins de tonurile mele joase. Brunetul s-a aplecat din nou deasupra buzelor mele, cuprinzandu-le intr-un sarut scurt.
- Se pare ca micutii i-au intrat si lui la inima.
     Am inceput sa zambesc, ca dintr-o data, facandu-l pe baiat sa zambeasca si el. L-am intrebat unde e fratele sau acum, iar acesta a spus ceva de gen "La plimbare cu baietii". Dupa alte cateva minute de vorbit, in care Sasuke m-a amuzat copios, s-a dat jos din pat si mi-a adus unele din hainele mele preferate: un tricou siclam, cu Minnie Mouse, si o pereche de blugi. Mi-am luat hainele si m-am refugiat in baie, ca sa termin ce nu am terminat aseara: dusul.
     Picaturile calcute de apa se crapau pe corpul meu dezvoltat. Mirosul imbietor al samponului imi mangaia narile firave. Totul era atat de linistit si pasnic... Nu vroiam sa se mai termine, dar orice are un sfarsit. Mai putin relatia mea cu Sasuke, care am incredere cu adevarat ca va rezista la infinit.
     Am iesit din cabina de dus, mi-am sters bine partile corpului, apoi mi-am pus de jur imprejur un prosop alb. Dupa ce m-am uscat bine la par, mi-am luat pe mine hainele date de Sasuke. Am iesit afara din baie, cautandu-l cu privirea pe Sasuke. Am cautat la parter, dar nimeni nu era acolo. M-am decis sa urc scarile la etajul trei al vilei, poate, poate dau de el. Si am dat. Era in una din camere, arajandu-si putin parul. Abea se imbracase cu un tricou negru si o preche de blugi albastri. Am pasit silentios pana la el, apoi i-am atras atentia, punandu-i mana pe umar.
- Hm? S-a intamplat ceva?
- Nu... Ma gandesc la Karin... Adica, ce crezi ca o sa ne mai faca daca o sa afle ca suntem impreuna?
- Pentru mine nu imi fac griji. Si nici tu nu ar trebui sa iti faci griji pentru tine. Nu imi e frica de Karin si fratele ei.
- Da, dar eu... Nici mie nu imi e frica de Karin. In niciun caz de Karin. Dar fratele ei... de el imi e putin fri...
- Nu ar trebui, imi spune el taios. Uite, Sakura, as face absolut orice pentru tine, si cu siguranta nu te-as lasa pe mainile unor maniaci. Nu vreau sa te pierd.
     Nu stiu ce m-a apucat sa spun ceva de Karin... Aveam o presimtire ciudata... Brunetul m-a imbratisat, soptindu-mi ca ma iubeste. Am renuntat la orice gand negativist, sau care o includea pe roscata. Trebuia sa mergem la scoala. Cel mai mare noroc al meu: pentru astazi nu aveam teme. Cred ca va dati seama ca nu aveam cand sa le fac avand in vedere seara trecuta. Si ca tot vorbim de seara trecuta... Am inceput sa-mi amintesc franturi din ceea ce se intamplase in acea noapte magica, in timp ce ma rezemam de perete. Mi-am indoit unul din picioare, atingand peretele cu talpa. Am inceput sa zambesc, uitandu-ma in gol si inca imaginandu-mi chestii intamplate aseara.
     Brunetul s-a apropiat de mine, apoi si-a lipit mainile de perete. M-a "inchis" la perete, fara sa-mi dea ocazia sa scap. Ranjea si ma privea profund cu ochiii sai mari si negri.
-Esti gata sa mergem? ma intreaba el. Azi ne asculta.
-Oh, mai taci, spun, zambind si dandu-mi ochiii peste cap in acelasi timp.
Brunetul ma privi putin confuz.
-Dar nu am facut decat sa...
     Bine, gata! Nu imi pasa de scoala, imi pasa numai de noi doi. I-am taiat propozitia in momentul in care i-am prins obrajii in maini si mi-am apropiat buzele. L-am sarutat apasat, amintindu-i care era prioritatea numarul unu pentru mine acum. Sasuke mi-a raspuns sarutului. Am incercat sa imi strecor limbta in gura lui, dar se pare ca tot el e stapanul peste aceste jocuri nebunesti. Si-a introdus silentios limba in salasul meu ud, jucandu-se de-a prinselea cu limba mea. Brunetul si-a mutat mainile de pe perete pe picioarele mele, ridicandu-le in sus. Stiam ca deja mergea prea departe. Nu o mai facusem odata? Nu il condamn, totusi. Amandoi ne-am simtit excelent, asa ca de ce sa nu o mai facem odata? M-am lasat purtata de val, incercand sa accentuez sarutul pana la extrem.Si am reusit. Mi-am incovoiat picioarele in jurul lui Sasuke, lasandu-l sa faca magie cu corpul meu. Mi-am introdus, ca de obicei, mana in parul sau negru. Vroiam si mai mult. Vroiam mai mult decat un sarut extrem de pasional. L-am tras putin de par, in incercarea de al impinge mai mult spre buzele mele. Cand mainile sale si-au asezat degetele pe fermoarul meu de la blugi, telefonul baiatului a inceput sa vibreze. Niciunul din noi nu l-a bagat in seama. Vazand ca acesta continua insistent sa sune, Sasuke, m-a lasat jos, pe picioarele mele. Si-a despartit usor buzele de ale mele, apoi mi-a spus sa astept putin. In sfarsit! In sfarsit nu auzeam niciun "Iarta-ma", "Scuza-ma" sau "Imi pare rau". Doar "Asteapta putin".
     Am asteptat cumintica la locul meu, asteptand sa termine ce avea de terminat cu telefonul. Dupa cinci minute de vorbit, brunteul inchise si se uita la ceas. Apoi, se intoarse spre mine.
-Nu mai avem timp. Mai vorbim despre asta cand ne intoarcem acasa, bine?
-Sigur.
     Sasuke mi-a mai sarutat odata buzele, scurt, apoi m-a prins de mana.

~~~ La scoala ~~~
     Acum se stia. Toti stiau ca eu si Sasuke erau impreuna. Nu isi mai bateau joc de noi.
     Tocmai se sunase de intrare pentru ora de biologie. Eu si colegii mei ne-am dat jos de pe banci si am mers fiecare la locul nostru. Din pacate, in ora de biologie, Sasuke nu statea langa mine. El statea cu Kiba, un coleg simpatic si mereu amuzant. Eu inca nu am aflat cu cine stau in banca. Imi stiam decat locul. M-am asezat, si am asteptat sa vad cine se aseaza langa mine.
     Cand am vazut-o pe Karin cum se aseaza in locul de langa mine, am incremenit. De ce eu? Am pufnit dispretuitor, cat sa o fac sa isi indrepte privirea spre mine. Imi venea sa o injur si sa o paruiesc chiar in momentul asta. Dar Sasuke ma privea insistent, dand din cap, ca si cum ar zice "Nici sa nu te gandesti!". Asta e... Daca nu pot sta calma pentru mine macar sa stau pentru Sasuke.
     Am simtit cum o mana calda imi atinge umarul. Karin. Oricat de mult as incerca sa o evit, tot se intorcea la mine. Urasc asta!
-Sakura... incearca aceasta sa spuna.
-Lasa-ma. Nu am absolut niciun chef de tine.
-Macar lasa-ma sa...
-Nu, Karin. Vezi-ti de treaba ta, si eu de a mea. Asta daca nu vrei sa ne intoarcem la stadiul de bataie. Inca tin sa ma razbun pentru rana de pe gat. Daca vrei sa nu o fac, ocoleste-ma. Si pe mine si pe...
-Imi pare rau, spuse aceasta repede, ca sa nu i-o mai pot taia.
Am ramas pur si simplu... WOW... Karin a incercat sa imi explice cum ca stie ca nu mai poate face nimic, asa ca macar sa ramana prietena mea si a lui. Am vrut sa ii spun un "NU" tare si raspicat, dar acesta nu imi iesea pe gura. Poate ca acum eram fata de oras, si poate ca locuiam intr-o vila de lux, dar am ramas aceeasi persoana. La cat de multa suferinta am trait, nu puteam, pur si simplu, sa nu iert.  Stiam cat de rau este sa fi refuzat cand iti ceri scuze. Mereu incercam sa ii cer iertare mamei mele, cand eram mai mica, pentru ca am dormit prea mult si nu am facut nimic prin casa. Dar ei nu ii pasa. Cand auzea asta, ma punea sa fac de doua ori mai mult. Ma chinuia... Pana cand a sosit solutia salvatoare: bunica.
     Mi-am intredeschis buzele, si am spus un "Te iert" ceva mai slabut. Roscata mi-a zambit, apoi m-a privit prietenos.
-Am o idee! Dupa scoala, vrei sa vi la mine?
Am dat din cap aprobator, in speranta ca o sa taca. Nu imi placea ideea ca sunt prietena cu Karin, dar... Trebuia sa ma obisnuiesc. Insa pana atunci, vroiam decat sa ma lase in pace.
     Cand profesoara a ajuns in clasa, ne-am ridicat in picioare. Hei, imi intrase si mie in cap miscarea asta! Insa dupa ce a inceput sa ne predea, toata lumea era cu totul in alta parte a lumii. Toti vorbeau intre ei fara nicio jena. Mi-ar fi placut si mie sa am cu cine. Dar cu Karin? Serios acum! Dar chiar daca as fi avut, nu as fi vorbit. Macar mai am o boaba de respect in mine. Nici Sasuke nu facea nimic. Macar din simpla politete. Sunt sigura ca amandurora ne-ar fi placut sa vorbim dar...
Profesoara observa ca din toti elevii, noi eram cei mai linistiti.
-Off... Mi-ar fi placut sa am niste elevi mai experimentati ca voi! Asa cum sunt Sakura si Sasuke!
     Amandoi am ramas pur si simplu inlemniti. Experimentati? Ne nimerise la fix! Cum naiba... Toata clasa a izbucnit in ras, mai putin Karin care fierbea. S-a ridicat din banca si a strigat la profesoara.
-Ce?! Sunteti sanatoasa?!
Kiba o opri spunand:
-Ho, tampito! Zbieri de parca Sasuke si-a tras-o cu tine!
Sasuke il impinse pe Kiba astfel incat acesta cazu pe jos. A gemut odata, apoi s-a ridicat in picioare, aratand cu degetul spre brunet.
-Vezi ce patesc din cauza ta, roscato?! Stai naibi in banca ta! Se referea la cat de atenti sunt Sakura si Sasuke la ora! Si au si de ce, avand in vedere ca in curand o sa-i vedem imbarligandu-se!
-Kiba, inceteaza! spune Sasuke in timp ce se ridica din banca lui. Deja ai intins coarda la maxim! Nu o mai intinde ca se rupe!
Kiba isi pitigai vocea, apoi spuse:
-Doar glumeam, tigrule!
     Gata, nu mai suport! Mi-a ajuns! Fara sa mai stau o clipa pe ganduri, am batut cu palmele de banca, apoi m-am ridicat si am iesit pe usa, rapid. Am inceput sa alerg, cu lacrimi in ochi, pe holurile scolii. Poate ca erau doar glume, si sunt sigura ca ei nu stiau intr-adevar de ce am facut eu cu Sasuke, dar ma durea batjocura lor. Am intrat cat se poate de repede in baia fetelor, si m-am incuiat acolo. M-am trantit cu spatele de usa, apoi am inceput sa alunec, incetul cu incetul. Lacrimile imi umpleau chipul. Tremuram toata si plangeam. Avusesem o cadere nervoasa... iar acum am incurcart-o. Eram constineta ca daca ma intorc, o sa rada din nou. Lor nu le pasa... Nimanui nu ii pasa.
     Mi-am sters lacrimile si am incercat sa nu ma mai gandesc la asta. M-am ridicat de jos si m-am indreptat cat se poate de incet spre chiuvete. M-am aplecat, sprivinindu-ma in maini, si mi-am privit chipul in oglinda.aveam ochii rosi, de la plans. Mi-am dat cu putina apa pe fata, in speranta ca voi indrepta ceva.
     Am vazut cum cineva de dinafara apasa pe clanta. Vazand ca nu reuseste, a batut in usa. Nu am raspuns.
-Stiu ca esti aici, Sakura... Te-am cautat peste tot... spuse o voce ce mi se parea familiara.
Era Sasuke. Numai el stia sa imi vorbeasca bland si calm, pe un ton rezonabil. Am descuiat usa si am deschiso cu incetinitorul. Chiar nu vroiam sa ma vada asa... Dar trebuia. Nu mi-am mai scos privirea din pamant. Imi era frica sa-l privesc in ochi, ca nu cumva sa imi ceara socoteala pentru ce am facut. Dar nu mi-a cerut. Nici nu a mai stat pe ganduri. S-a impins in mine in timp ce ma imbratisa strans, intrand astfel in baie.
-Linisteste-te, imi spuse el. Sunt aici. Nu o sa-i mai las vreodata sa isi bata joc de tine. Data viitoare cel care face asta nu mai scapa din mana mea. Iti promit!
I-am raspuns imbratisarii, la fel de strans, si am inceput sa ii raspund.
-Imi pare rau... Doar ca... m-am speriat. La inceput chiar am crezut ca ei stiau despre noaptea trecuta. Te rog, iarta-ma. Nu am vrut...
-Nu trebuie sa te scuzi. Tu nu ai fost vinovata cu nimic. Daca vrei, vorbesc eu cu diriginta si mergem acasa. O sa te ajut sa treci peste asta.
     De asta il iubeam pe Sasuke. Era mereu langa mine cand aveam nevoie de el. Era mereu atent si constient, si niciodata nu ma lasa balta. Vroia doar ce e mai bine pentru mine, cand nimeni altcineva nu ar fi vruto. Doar el... Il iubeam pentru ca dintre toti, lui ii pasa cel mai mult de mine. El era singurul care imi putea intelegea viata... Singurul care ma putea intelegea pe mine.
     As fi vrut sa spun „da” insa i-am spus lui Karin ca vin la ea acasa dupa scoala. Am fost asa fraiera... Nu vroiam sa nu merg insa... mereu ma tin de cuvant. Cand spun sau promit ceva ma tin bine pana o si fac. I-am zis lui Sasuke ca dupa scoala urma sa merg la o prietena. Nu i-am zis ca merg la Karin... Probabil si-ar fi facut griji pentru mine. Sasuke a dat aprobator din cap, zambindu-mi, apoi si-a lipit buzele de ale mele.
     Sarutul devenea accentuat, iar mainile lui Sasuke isi faceau din nou de cap pe trupul meu. Mi-am strecurat degetele in parul sau intunecat. Buzele noastre se framantau unele de celelalte in timp ce limbile se jucau in voie, fara nici tragere de inima. Simteam cum ma tinea lipita de corpul sau, iar cand ma indepartam, chiar si doi milimetri, el ma impingea cu bratele la loc.
     Cand clopotelul a sunat de iesire, brunetul si-a departat buzele de ale mele. M-a apucat de mana si am iesit impreuna afara cat de repede posibil. Cam ce ar spune cineva care ar vedea doi tineri de sex opus in aceasi baie? Exact! Acesta este motivul pentru care practic am fugit de acolo. Nu vroiam alta scena in care toata clasa sa rada de noi. Asta era ultimul lucru de care as avea nevoie.
     Restul orelor, Sasuke a fost foarte apropiat de mine. Se invinovatea singur, desi eu stiam ca nu era vina lui. I-am spus asta de vreo cateva ori, mai incet ca sa nu auda ceilalti, insa el isi sustinea parerea sa. De aceea s-a si apropiat atat de mult de mine astazi, la scoala. Nu mai vroia sa fiu victima unei glume rautacioase, asa ca era acolo ca sa ma apere, in cazul in care cineva isi mai bate joc.
     Il apreciam pe baiat. Stia cum sa se poarte cu o fata mai bine ca oricine! In plus, ma proteja fara nicio remuscare si nu ii era rusine sa fie vazut cu mine, cum ar face alti baieti. El era altfel. El ma iubea cu adevarat. Si eu il iubeam, poate peste limitele extremului si de aceea faceam orice imi statea in putere sa il fac sa se simta bine alaturi de mine. Sa-l fac sa nu regrete alegerea facuta.
     La sfarsitul orelor, am iesit impreuna cu brunetul din scoala, tinandu-ne de mana. L-am sarutat pe brunet pe obraz in curtea scolii si mi-am luat la revedere de la el. Abea daca m-am putut desparti de el. Ochiii sai ma priveau profund facandu-ma sa ma pierd prin ei. Nu as fi renuntat la asta, mai ales in favoarea lui Karin, dar trebuia. M-am despartit cu greu sde Sasuke si m-am indreptat spre poarta din fata a liceului, unde ma astepta roscata.
     Am plecat impreuna la casuta ei. Pe drum nu am vorbit deloc cu ea. Isi tinea telefonul la ureche si vorbea la el fara incetare, razand ca la nebuni. Am incercat sa o ignor, si cum asta nu se putea, mi-am scos telefonul si m-am apucat de altceva. Am intrat pe internet si am vorbit putin cu Sasuke.
     Cand am ajuns la ea, primul lucru pe care ma asteptam sa-l vad era o bruta de cinci metri perimetru care sa ma sacaie la cap cu glume proaste si sa devina violent in cazul in care nu rad. Dar se pare ca frasu, ca despre el era vorba, era in camera lui, pedepsit. Parintii roscovanei nu erau acasa. Se explica de ce ma invitase. Ne-am asezat sa bem un suc, in timp ce ea inca vorbea la telefon. Nu am bagat-o in seama si mi-am terminat sucul. M-a dus, mai mult cu forta, sa ii vad camera idioata. Incepea sa ma enerveze, si sincer i-as fi trantit cateva vorbe, dar incepuse sa ma ia ametelile.
     In cateva secunde, am cazut inconstienta pe asternutul alb si pufos al patului. Nu imi amintesc nimic de atunci. Stiu decat ca m-am trezit in acelasi pat, peste vreo doua sau trei ore, imbracata cu hainele mele... Doar ca nu stiu... Era altfel. Erau sifonate, ca si cum le-ar fi aruncat cineva si dupa, m-ar fi imbracat cu ele.
     Ce se intamplase...?

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 14 ani
   
lexa_zuzu_anime
Greieraş

Din: bucuresti
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 120
dne                  cum a putut sa se intample asta stiu ca tu nu ai scris dar cred ca stiu exact ce sa intamplat               dne t***a de karin          
ork dne.........
    astept nextul si te rog spunemi ca nu este ceea ce cred eu te rog muuuuuuuult           
ork in afara de ultima parte kare ma intristat rawwww de tot            in rest totul a fost sooooper sooooper mijto        
  astept nextul  
    wow ...prima        

doua vieti, singura iubire (sasusaku +16) dne               

6KB

_______________________________________
Viata merge inainte,daca nu razi in ea tot degeaba
pus acum 14 ani
   
TheWhiteRose
Membru

Din: Somewhere in the world..
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 38
wow     
  Ce tare.. ce suspans...  

VREAU next!!!  

_______________________________________
I want to see your beautiful  and shiny eyes ... to feel your sweet and annoying  perfume…. to feel your body heat… and to watch you…to watch you..cause boy you’re amazing,just the way you are…
pus acum 14 ani
   
Madasakura
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 22
nextul plizz    

doua vieti, singura iubire (sasusaku +16) nextul plizz    

24.4KB

_______________________________________
Si printre o mie de cuvinte
Care zac acum prin mari
Am si mi de sentimente
Si un lan de intrebari

Si printre miile de pietre
Ce stralucesc in vant
Eu asist la caderea
Unui inger pe pamant
pus acum 14 ani
   
alina45
Greieraş

Din: Fantasy
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 120
superrr ficu il adorrr vreau sa vi cu nextttttttt cat mai repede si bafta la scris    

doua vieti, singura iubire (sasusaku +16) superrr ficu adorrr vreau cat mai repede bafta scris

40.6KB
pus acum 14 ani
   
Sakura14
Greieraş

Din: Mangalia
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 227
nextu plzzzzzzzzzz.

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
SasuSaku_night_rose
Bufniță Flămândă

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 358
Sasuke’s P.O.V :

    Nu imi venea  sa cred ! Cum a putut Sakura sa imi faca asta ? Dupa tot ce s-a intamplat intre noi , dupa ce am ajutat-o cu familia ei , dupa ce am salvat-o de la un viol ,ea … m-a inselat !
   Aveam inima sfarmata in mii de bucatele , iar daca as fi fost mai slab de inger cred ca as fi tipat . Eram terminat . Fiecare secunda care trecea ma facea sa inebunesc . Nu pricepeam de ce rozalia nu ajungea mai repede acasa . Aveam de cand sa-i cer socoteala si asta cat mai repede . Daca in zece minute nu intra pe usa aveam sa merg sa o caut .
   Si chiar atunci cand ma lasau puterile am auzit usa de la intrare inchizandu-se cu un zgomot asurzitor. Am parasit camera si am inceput sa fug spre scari dorind sa vorbesc cat de repede posibil cu Sakura . Imediat ce am intrat in bucatarie am putut sa o vad stand acolo pe un scaun si aproape lesinata. Nu steam ce se petrecea cu ea , insa tot aveam sa isc o cearta .
     - Poti sa-mi explici ce inseamna toate astea ? Cum ai putut ?! Tocmai tu , ceea care spuneai ca ma iubesti enorm ? Ai uitat cat te-am ajutat ? Ai uitat ce s-a intamplat intre noi noaptea trecuta ?! Spune-mi ! Mi-ai zis ca iti doreai sa fiu eu primul din viata ta si acum primesc poze cu tine in bratele altui baiat ? Si inca ce poze , Sakura !
    Rozalia nu schita nici un gest . Pur si simplu statea pe scaun cu capul sprijinit de una din maini , privindu-ma confuza . I-am aruncat telefonul pe masuta astfel incat sa se convinga singura ca am aflat adevarul , apoi a urmat un moment de liniste .
   - Sasuke … eu chiar nu stiu ce este cu pozele astea . Nu am facut nimic iti jur ! Am fost la Karin acasa , ea mi-a dat un pahar de suc , apoi m-am trezit la ea in camera cu hainele de pe mine sifonate. Asta e tot ce stiu . Iti jur,  Sasuke  , crede-ma !
   - As vrea sa te pot crede , dar nu pot . Uita-te si tu la pozele astea . Cum ai putut? Si tocmai fratele lui Karin ? De asta te-ai dus la ea nu ?! Vroiai sa te intalnesti cu el. Ce ti-ai zis; stai ca am intalnit un prost care sa ma intretina si imediat ce il fac sa aiba incredere in mine il insel cu primul sosit . Ei bine , nu Sakura . Nu sunt prostul tau !
  - Sasuke… te rog !
- Uite cum o sa facem . Vreau sa pleci din casa mea . Unde o sa te duci nu ma intereseaza , dar eu nu vreau sa te mai vad ! Si ca sa-ti arat ca am inima  fratiorii tai pot locui in continuare aici . Sincer … Imi pare rau de tine . Pareai o fata atat de buna si acum … Itachi avea dreptate in privinta ta . Nu pot sa pricep cumde m-am indragostit de tine si am facut atat de multe impreuna . Ne cunoastem doar de o saptamana … Trebuia sa ma astept la asta . Am fost un fraier.
   Dupa ce am spus toate astea mi-am luat telefonul si am iesit din bucatarie indreptandu-ma spre camera mea cu speranta de a ma linisti . Chiar nu-mi pasa ca am lasat-o pe Sakura astfel acolo . Era ceea ce merita . M-am uitat din nou la pozele de pe telefon primate de la  Karin de aproximativ o ora  si cu fiecare privire ce o aruncam parka respiratia mi se ingreuna . Rozalia mea statea in bratele acelui roscat si il saruta . Dar nu asta era cel mai important ci faptul ca amandoi erau dezbracati . Nu-mi venea a crede. Sufletul imi era sfarmat in mii de bucatele si brusc din ochii mei negri ca noaptea au inceput sa curga firicele umede de lacrimi. Plangeam … Varsam lacrimi amare pentru o fata care nici macar nu merita . De ce am patit tocmai eu asta ? M-am indragostit de o fata cu doua fete . Parea atat de inocenta la suprafata , dar inauntru nu era decat o stricata . Fratele meu avea dreptate . Sakura mi-a adus numai necazuri si in continuare imi va aduce . Nu inteleg cumde am fost in stare sa ii vorbesc in felul acesta . Sa o gonesc din casa mea , insa pozele pe care le-am vazut m-au cutremurat . Este adevarat puteau sa fie si inscenate din moment ce nu se vedea deloc chipul rozaliei in ele , dar toate acele pozitii , toate detaliile … felul in care Sakura il tinea in brate pe fratele lui Karin nu-mi prea pareau prefacatorii.
   Prins in ganduri nu mi-am dat seama ca Sakura a intrat in camera ei pentru a-si face bagajele . Imediat ce am realizat acest lucru am parasit camera si m-am dus la rozalie pentru a fi sigur ca ceea ce face este ceea ce i-am spus  si intr-adevar ! Ea chiar isi facea bagajele . Isi muta hainele din dulap in valiza varzand lacrimi amare , umezind tesaturile. Ma durea faptul ca am gonit-o , insa asa trebuia sa fac . A profitat de mine … de faptul ca o iubesc .
    Am intrat in camera , iar imediat ce am facut un pas glasul rozaliei m-a oprit:
      - Daca ai venit sa te asiguri ca imi fac bagajele , atunci poti pleca linistit . Nu am de gand sa stau langa o persoana care nu are incredere in mine si ii crede pe altii care ii sunt si dusmani . Iti multumesc pentru faptul ca m-ai lasat sa locuiesc cu tine , insa acum trebuie sa ne adio .
    Si spunandu-mi asta a parasit incaperea ca un fulger , lasand in urma ei lacrimile si amintirile ce le-am trait impreuna pana acum …

_______________________________________
Forumul meu : are nevoie de membri care sa voteze mascota lui.Va rug sa va logati am nevoie de voi ,si eu si ceilalti membri ai siteului.:o3
pus acum 14 ani
   
Sakura14
Greieraş

Din: Mangalia
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 227
next plzzzzzzzzzzzzz

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
°o.O Skittles O.o°
Membru

Din: Ia ghiceste...
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1645
imi place fffffffoooooooaarte  muuuuuuuult ficul     
adu nextul te roooog
cum poate sa faca asa ceva Sasuke sa o alunge pe Sakura?nu merita asta biata de ea 

_______________________________________
~Kanon,Damon,Miku and Francisco Lachowski are MINE!Capish?~  *click*

Revenge is sweet...
pus acum 14 ani
   
Rina Takemitsu
Membru

Din: Death City
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 59
imi place foarte muuuult 
nu-mi vine sa cred ca Sasuke a dat-o afara pe Sakura...saraca Saku...
astept nextul 

_______________________________________
"When people hurt you over and over, think of them like sandpaper. They may scratch and hurt you a bit but in the end, you end up polished and they end up useless."



pus acum 14 ani
   
Sakura14
Greieraş

Din: Mangalia
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 227
nu-mi vine sa cred ca biata Saku a fost data afara.Sasuke e un mare fraier pentru ca a crezut-o pe Karin.

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Sakura’s P.O.V :

     Am iesit din casa, si am inceput sa merg, singura, cu bagajul in mana. N-ar fi trebuit niciodata sa am incredere in Karin. Si poate ca aici fusese vina mea. Dar Sasuke stia cum sunt, stia ca nu pot omori nici o musca, fara sa ma speriii macar un pic. Sasuke ma cunostea, si cu toate astea, cu toate ca probabil stia ca nu i-as face niciodata asa ceva, m-a gonit. M-a dat afara. M-a folosit.
     Nu ma mai iubea. Oricat de mult mi-ar fi spus acum ca ma iubeste, el chiar nu ma mai iubea. A facut ceea ce ma durea cel mai tare: A crezut dusmanul, si nu in fata sa, in fata pe care si-o alesese. Nu aveam nevoie de banii lui. Nu aveam nevoie de casele lui. Nu aveam nevoie decat de iubirea lui. Asa cum au avut nevoie si fratiorii mei... fratiorii pe care mi i-a luat. M-a lasat fara nimic: m-a lasat fara iubirea lui, fara fratii mei, fara Rose si bunica, pentru ca cele doua, probabil, deja erau prea preocupate ca sa-mi mai asculte si povestea mea jalnica. Tata... Tata! Eram in sfarsit bucuroasa ca micutii mei fratiori au, in sfarsit cui sa-i spuna tata. Eram cea mai fericita! Si nu ma suparasem ca, in ciuda faptului ca eu avusesem grija de ei de cand se nascusera, nu mi-au zis mie mama. Si nu ii condamn nici acum. Pentru ei, mama e un lucru groaznic. Mama e ceva nemaipomenit de rau. Decat sa-mi fi spus asa, mai bine imi spuneau sora lor, surioara lor, Sakura.
     Mergeam prin ploaie, indepartandu-ma de vila, intorcandu-mi privirea din cand in cand. Ce asteptam eu de fapt? Sa vina alergand spre mine, sa ma imbratiseze, sa ma sarute si sa-mi spuna ca ii pare rau? Asta asteptam? Era o proasta. Stiam eu! Stiam ca in viata nu e bine sa ai incredere in nimeni! In absolut nimeni! Nici macar in cei pe care ii iubesti... Nici macar in cei pe care inca ii mai iubesti nebuneste si simti ca fara de ei nu mai ai niciun rost in lume, chiar si dupa ce te-au facut sa suferi amarnic. Plangeam pentru ca il iubesc. Pentru ca a fost singura persoana in care am reusit sa-mi pun increderea. Singura persoana care mi-a luat vreodata apararea, singura care a avut vreodata cu adevarat grija de mine! Si asta m-a facut sa-l iubesc... Si-l iubesc in continuare, si-l voi iubi indiferent de cat de rau ma va uri. Indiferent de cat de mult ma va face sa sufar. Mi-a oferit mai mult decat as fi putut vreodata sa cer. Mi-a oferit tot. Mi-a dat iubirea lui si a impartit-o cu fratiorii mei. Mi-a daruit o parte din sufletul lui, chiar daca acum mi l-a calcat in pcioare pe al meu. Inca il simt in mine, inca simt ca ii port iubirea in inima, ca il iubesc... Desi stiu ca pe usa aia nu va iesi niciodata Sasuke sa imi spuna ca ii pare rau. Trebuia sa accept asta.
     Dar iti jur, Sasuke, iti jur ca daca tu nu ma poti avea pe mine, atunci nimeni n-o sa ma aiba! Absolut nimeni.
     Cautam in lista telefonului meu cineva care ma poate ajuta. O lista scurta, cinci persoane: Rose, Sasuke, Hinata, numar pe care abea il obtinusem, Karin... cea pe care ma gandeam din ce in ce mai mult cum as putea sa o ucid, sa o bag doi metri sub pamant pentru ceea ce mi-a facut! Pentru tot ceea ce a vrut sa-mi faca! Si ultima persoana... ultima... care... mama... Cu ochii plini de lacrimi pentru Sasuke, am resusit sa vars una si pentru persoana de dinainte pe care puteam sa o numesc "mama". Mama mea... mama care imi daduse viata, dar care ma lasase. Oare sa o su... NU! In niciun caz! Nu ea! Dar... Daca nu mama mea, atunci cine? Daca nu acea maniaca dupa barbati, atunci cine? Mi-am rotit ochii putin mai sus, si am dat de numele lui Rose. Dar era apartamentul lui Sasuke, nu al meu sau al lui Rose. Hm... vechiul apartament? Suna bine... Sunt sigura ca mama deja si-a gasit alt cuibusor de nebunii, iar acum acolo este liber. Sper...
     Mi-am sters lacrimile, cu speranta ca in momentul in care o sa fiu in stare sa vorbesc normal, cand o sa fiu ceva mai calma, o sa-l sun si o sa-i spun totul. Pentru ca poate ca si el se va mai calma si va intelege, ma va intelege ca n-a fost cu voia mea, ca am fost doar o jucarie in planul lor si atat. Si am incercat-o, imediat ce am ajuns la apartamentul unde ma hotarasem sa merg, in locul celui vechi. Dar telefonul sau era inchis. Le-am povestit bunicii si Rosemariei ce s-a intamplat de am venit aici, uda, plangand. O luna de zile m-au adapostit, o luna de zile au stat alaturi de mine, o luna de zile au incercat sa-mi stearga amintirile cu Sasuke. Dar n-au reusit. Zi de zi priveam cum ploua si de fiecare data imi aminteam de el. De ziua aceea ploioasa. Iar, stand aici, in locul in care mi-a marturisit prima oara ca ma iubeste, in locul in care m-a luat in brate fara sa spuna „imi pare rau” pentru prima oara, locul in care m-a sarutat fara sa regrete pentru prima oara... Imi facea si mai rau. Desi trecuse o luna de atunci. N-am vrut sa le mai necajesc pe bunica si pe Rose cu necazul meu, asa ca, intr-o zi, cand cele doua iesisera la o plimbare, m-am hotarat sa plec. Si am plecat. La vechiul apartament, cu aceasi speranta in gand ca, probabil, nimeni nu mai locuieste acolo. Dar tot drumul m-am gandit la Sasuke, la fratiorii mei care mi-au fost luati... Dar a avut dreptate sa-i tina la el. Nu as fi suportat sa-i vad plangand pentru ca „tatal” lor ii lasase, pentru ca aveau sa faca aceleasi drumuri pe care le fac si eu. Am inceput din nou sa vars lacrimi, intr-o zi la fel de innorata si ploioasa ca prima. In zilele astea, Rose si bunica nu aveau sa stea la plimbare mai mult de 5 minute, asa ca a trebuit sa o sterg repede... Dar amintirile inca ma dureau, si ma faceau sa ma gandesc tot mai mult sa ma intorc acasa la Sasuke, sa-i sar in brate si sa-i spun, chiar daca nu ma va crede ce se intamplase de fap, cum ca roscata trebuia sa-mi fii pus ceva in suc...Dar nu. Eu trebuia sa-mi continui drumul, indiferent de cat de rau ma durea inima, chiar si acum, dupa atata timp, intrebandu-ma daca fratiorii mei isi mai amintesc de mine... Daca Sasuke isi mai aminteste de mine.
     Am ajuns, intr-un final, uda leoarca in fost casa. Am bagat cheia in usa, si, surprinzator, inca se potrivea. Am deschis-o. Am intrat. Am privit in jur si am incercat sa ma asigur ca nu se afla nimeni aici. Am inchis-o cu grija, apoi mi-am dat jos de pe mine haina uda, ramanand decat in sutien si blugi. Parul meu era ud leoarca si el, si aveam sa-l usuc, insa nu acum. Mi-am scos din picioare adidasii albi, patati acum de noroiul negru.
     Dar cand am vrut sa intru in camera, sa imi caut ceva sa-mi iau pe mine in locul bluzei ude si sa-mi schimb pantalonii patati de picaturile de ploaie, ghici-ti peste cine am dat. Rowan. Rowan Haruno. Mama.  Avea pe ea doar un halat de baie negru si lenjeria intima neagra. Am inlemnit in tocul usii uitandu-ma la ea, cum statea acolo, parca asteptandu-ma sa vin inapoi, acasa, in acest apartament. Si, cand m-a vazut, ochii ei s-au umezit, s-au umplut de lacrimi, apoi, ca o disperata, mi-a strigat numele, imbratisandu-ma strans. Asta ce mai era? O alta tactica de a ei de a ma tine pana cand avea sa-si faca aparitia tipul dubios sau doar o reactie secundara a drogurilor pe care le lua?
     Am impins-o, insa ea doar statea acolo, in locul unde o imbrancisem eu, ca un copil cuminte, privindu-ma fericita cu ochii ei caprui, asemeni ochilor Rosemariei si asemeni ochilor micutului Justin. Si toate aceste ganduri ma faceau sa-mi reamintesc de Sasuke si sa-mi umezeasca ochii, cu sau fara voia mea.
-Sakura... sopteste ea, mai apoi. Hai in bucatarie. Ma impinge usurel, inchizand usa in urma ei. Prima reactia la care m-am gandit a fost, simplu, fuga. Dar, vazandu-i parul negru, cu cateva suvite roze, vopsite, si cu cateva suvite blonde rasarite din parul ei natural, o amestecatura de culori care o facea sa para si mai frumoasa, mi-am reamintit de Sasuke, de parul sau negru si de mainile sale fine care imi atingea cu blandete firele de par rozalii in momentul cand ma saruta. Totul imi amintea de Sasuke. Iar aceste amintiri ma induiosau, ma faceau sa stau locului chiar daca nu vroiam, chiar daca abea asteptam sa plec. Pentru ca toate imi faceam ochii sa lacrimeze. Toate imi zgariau sufletul si inima si lasau in urma aceste dureri pe care nu le pot indeparta, desi vreau... Dar nu se poate.
     Asa ca am stat locului, chiar si acolo, plangand, dar totusi, am incercat sa o ascult pe mama. Aveam cel mai bun motiv fals din lume pe care puteam sa-l marturisesc mamei: pentru ca o vad din nou aici. Dar de fapt, inima mea plangea pentru altceva. Dar nu aveam sa ii spun de ce.
     Am intrat in bucatarie si m-am asezat cuminte pe scaun. Am privit-o pret de cateva secunde, apoi mi-am facut curaj sa o intreb mai in soapta ce vrea de la mine. Dar ea s-a asezat pe scaunul din cealalta parte a mesei, si mi-a prins mainile intr-ale ei, cat de repede posibil. M-a privit scurt, apoi a dat drumul cuvintelor, cat mai repede si cat mai in soapta.
-Sakura, asculta-ma, te rog. Tu si Rosemaria sunteti mari ca sa intelegeti ce vreau sa va zic acum. Te rog, doar asculta-ma, si spune-i si Rosemariei ce ti-am zis eu acum.
-Rose! O corectez eu cu voce putin mai tare, neintelegand de ce vorbim in soapta. Rose! Spun din nou, desi pana si eu preferam varianta „Rosemaria”. Mi-am retras rapid mainile dintr-ale sale, si am privit-o sfruntator. Am continuat: Si ce ar trebui sa stim noi din partea ta, mai ma rog? Care este ultima ta achizitie in materie de puscariasi?
-Ssst! Imi spune ea, punandu-si degetul la gura. Mai incet, Sakura. Te implor, asculta-ma! Pentru ca n-o sa mai am niciodata ocazia sa va spun ce am sa iti zic acum...
     M-am ridicat de pe scaun, gata sa plec, dar, privindu-mi bustul aproape gol, m-am asezat la loc, pe scaunul meu. Unde aveam sa plec? Si in plus, nu as fi putut sa-mi trag repede pe mine un tricou, in ciuda vremii de afara, cu bruta aia pe dincolo. Mama imi cuprinse din nou mainile.
-Sakura, asculta-ma... Ma vezi cum sunt acum? Ma vezi? Dar eu doar mi-am lasat privirea in jos, evitand sa-i privesc ochii umezi. Era prima oara cand o priveam plangand, prima oara cand stiam ca ea poate plange... Dar ea doar a ridicat putin tonul vocii spunand: Sakura, te rog, uita-te la mine. Nu am fost din totdeauna asa cum ma vezi acum, Sakura. Nu am fost din totdeauna un monstru.
     Brusc, mi-am ridicat privirea, in timp ce lacrimile pentru mama, pentru Sasuke, pentru tot ceea ce avea sa-mi spuna au inceput sa se scurga, incetul cu incetul. Nu puteam sa cred ca se auto-numea monstru. Cum isi daduse seama de asta? Cum isi daduse ea singura seama ca pentru noi a fost un adevarat monstru, a fost un adevarat chin...  Da am tacut, dand aprobator din cap mai apoi, in semn ca ascult continuarea.
-L-am intalnit pe tatal Rosemari... Pe tatl lui Rose. Am fost fericiti, o simpla iubire la 19 ani. A urmat o logodna, la 20 de ani, si mai apoi o nunta.
     Nunta? Dar apoi, cand m-am uitat pe mana ei, mana care imi tinea presata mana mea dreapta, am observat tot ce aveam nevoie sa observ: inel de logodna, verigheta, un alt incel albastru cu argintiu, cadoul din luna de miere. Nu as fi putut sa cred una ca asta. Casatorita?! Mama?! Rowan Haruno?!
-5 ani mai tarziu am avut primul nostru copil. Am numit-o Rosemaria. Peste alti 2 ani, in viata noastra ai aparut tu, Sakura. Si poate ca o sa ti se para absurd, de vreme ce tu ai crezut toata viata ca toti aveti un tata diferit. Dar nu e adevarat, Sakura. Nu e adevarat. Tu si cu Rose sunteti surori bune. Dar, atunci cand mi-a fost lumea mai draga, un fost coleg de facultate m-a rapit. Tocmai intrase la inchisoare pentru tentativa de omor. Incercase sa ma omoare cu ani in urma pentru ca nu i-am acceptat dragostea fata de el...
     Cand am vazut cum isi lasa privirea in pamant, cum toate aceste adevaruri sunt dezvaluite, mi-am eliberat mainile si i-am cuprins obrajii, indemnand-o sa nu mai planga. Putea sa ma minta, dar la ce bun? La ce i-ar fi pasat de mine? Dupa cateva clipe, timp in care si-a revenit, a continuat.
-Il chema Greg Tilton. In noaptea aceea ma violase. Fusese cel mai tulburator moment al vietii mele. Dar mai apoi, din neglijenta, am ramas insarcinata cu fratele tau, cu Justin. Tatal tau m-a parasit doar din simplul fapt ca am avut inima mare. Ca nu am vrut sa-l omor. In timp, am cunoscut o alta persoana, una care m-a ajutat sa-l nasc pe Justin. Apoi, acea persoana mi-a daruit cel mai frumos cadou, din fructul iubirii noastre. De aici s-a nascut Mark. Dar Greg ma supraveghia de departe. Si nu avea de gand sa ma lase in pace, pana ce nu aveam sa fiu cu el si numai cu el. Istoria cu violul s-a repetat, tipul pe care il cunoscusem m-a parasit din acelasi motiv, iar eu, ei bine, am ramas singura, Sa-l nasc pe Brad.
-Vrei sa spui ca eu si Rose suntem surori bune, iar Justin cu Brad frati buni? Si Mark? Bietul de el? El e...
-Sakura, el e fratele vostru, indiferent ce se va intampla. Imi sterse o lacrima de pe fata. Si vreau sa aveti grija de el chiar si acum, dupa ce aflati asta. Este fratele vostru.
     Mi-am sters restul lacrimilor de pe fata si am privit-o iar.
-Si Greg?...
-N-am mai suportat. Nu mai vroiam ca istoria sa se repete. Asa ca mi-am sacrificat dragostea, m-am sacrificat pe mine, si am ramas cu Greg. Tipul care a incercat si pe tine sa te violeze?  Tipul din dormitorul celalalt? Greg Tilton. Motociclist, cu cazier. El m-a drogat, mi-a dat bani sa fac contrabanda. Iar eu trebuia sa ma supun. Sakura, acum ca sti, vreau ca macar tu sa ma ierti pentru toate datile in care v-am ranit. Asta este povestea mea, viata mea care nu merita traita.
     Si, cand m-am intors spre ea, am luat-o in brate, tinand-o strans, spunandu-i ca o iert. Acum era momentul cand aveam cea mai mare nevoie de ea, de sprijinul ei. Acum era momentul sa-i povestesc si eu despre mine.
-Mama...
     Am continuat, povestindu-i ce s-a intamplat, inca de la ultima noastra intalnire, inca de cand ne-am mutat. Amanunt cu amanunt, ii povestisem totul. Absolut totul. Insa ea doar s-a uitat in ochii mei, si mi-a spus ca ea nu e mama. Ca nu stie ce sa-mi faca, nu stie ce sfat sa-mi dea. Dar doar simpla sa privire de mama ingrijorata m-a linistit. Pentru ca se ingrijora pentru mine. Si, cand am vrut sa o imbratisez, din nou, s-a auzit usa din partea cealalta a apartamentului deschizandu-se.
-Sakura, vine Greg. Fugi! Acum!
     Si am dat sa fug, da n-am mai avut timp. Bruta aceea fusese prea rapida. Ma prinsese... Si mai apoi ma azvarlise in dormitorul lui... In patul lui, cu toate lacrimile care mi se scurgeau. Ma prinsese, iar acum, cand Sasuke nu mai era pe aproape ca sa ma salveze si sa-mi arate ca ii pasa, ca ma iubeste, eram mai speriata ca oricand...

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 14 ani
   
°o.O Skittles O.o°
Membru

Din: Ia ghiceste...
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1645
imi place ataaaaat de muuult
imi pare rau de mama Sakurei a avut o poveste trista...
adu next plzzzzzzzz vreau sa vad ce se intampla cu Sakura  

_______________________________________
~Kanon,Damon,Miku and Francisco Lachowski are MINE!Capish?~  *click*

Revenge is sweet...
pus acum 14 ani
   
alina45
Greieraş

Din: Fantasy
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 120
imi placeeeeeeeee  vreau sa vad ce se intampla cu Sakura  sa pui nextuuuuuuuuuuuuu . bafta la scris

pus acum 14 ani
   
Sakura14
Greieraş

Din: Mangalia
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 227
Hristos a Inviat!si app vreau nextu.

_______________________________________
pus acum 14 ani
   
Rina Takemitsu
Membru

Din: Death City
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 59
ce trista e povestea mamei Sakurei 
saraca Saku...ce vrea sa-i faca monstrul ala 
Sasuke ,vino mai repede si salveaz-o
Astept nextul 

Modificat de Rina Takemitsu (acum 14 ani)

_______________________________________
"When people hurt you over and over, think of them like sandpaper. They may scratch and hurt you a bit but in the end, you end up polished and they end up useless."



pus acum 14 ani
   
ella ella
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 3
foarte frumos ficul.imi place foarte mult si sper sa pui continuarea cat mai repede, astept cu nerabdare. bafta
pus acum 14 ani
   
dydi
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 47
Saracuta sakura!
Pune continuarea
pus acum 14 ani
   
ella ella
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 3
cand pui continuarea?
pus acum 14 ani
   
kimy-chan
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 34
Te omor daca se atinge Greg de Sakura. Macar putin. Imi pare rau de mama ei si vreau sa vina Sasuke sa o salveze. Sa le salveze.

Cand pui continuarea? Ca aproape mi-au dat lacrimile la capitolul asta.

pus acum 14 ani
   
Saku
Membru

Din: World Of Dreams
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 566
Hey
Am vazut ca mai nou Iloveanime4ever este condus de un nou "Admin" ca sa spun asa, iar pe langa asta vad ca s-a format Dropped si Complete. Vreau sa anunt ca acest fic NU este lasat de izbeliste, ci este continuat, dar din lipsa inspiratiei si chefului de scris capitolele sunt postate la un interval destul de mare.

Vreau sa rog pe oricine vede acest mesaj (dintre Admini si Modzi) sa nu treaca tocpicul cu ficul la Dropped, pentru ca acest fic SE CONTINUA

Modificat de Saku (acum 14 ani)

_______________________________________
Please, SUBSCRIBE :*:*:*
pus acum 14 ani
   
mihaela_vampire knight
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 6
da cand il puneti pe urmatorul...... ......oricum dak il puneti sa ma anuntati  

doua vieti, singura iubire (sasusaku +16) cand puneti dak puneti anuntati  

44.5KB
pus acum 14 ani
   
lee
Bufniță Flămândă

Din: Ploiesti
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 273
ma bucur k nu inchizi ficul dar te rog pune next ca e foarte frumoasa povestea si suntem toti nerabdatori sa vedem ce se intampla cu Sakura

_______________________________________
Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte.
pus acum 14 ani
   
ღ♥ღ ♪ SaYuMi ♪ღ♥ღ
Membru

Din: Tokyo :D
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 505
Cea mai interesanta , frumoasa , si incitanta poveste pe care am citito pana acum despre anime ador povestea si mor de nerabdara sa vad si continuarea , te rog sa postezi cat mai repede si urmatoarea parte, te rog =D  =D  =D  =D  =D  =D  =D     

_______________________________________
如果你想要去的...
停下来，思考了片刻
                   也许你想要的方式去......不会找到我

    ஐღ♥•º°”˜¨ ☆  ஐღ♥•º°”˜¨ ☆   ஐღ♥•º°”˜¨ ☆   ஐღ♥•º°”˜¨ ☆    ஐღ♥•º°”˜¨ ☆   ஐღ♥•º°”˜¨ ☆
     
     ☆ ¨˜”°º•♥ღஐ   ☆ ¨˜”°º•♥ღஐ   ☆ ¨˜”°º•♥ღஐ  ☆ ¨˜”°º•♥ღஐ  ☆ ¨˜”°º•♥ღஐ  ☆ ¨˜”°º•♥ღஐ

      If you want to go ...
stop, think for a moment
            Maybe the way you want to go ...... will not find me
pus acum 14 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la