Swings~
Bufniță Flămândă
 Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
|
|
Capitolul unu
Tic tac, tic tac...Sunetul asta de ceas mereu ma da peste cap. Dar oricat de enervant ar fi, e sunetul meu preferat. Trebuie sa recunosc, urasc sa-l aud dimineata. Ma obliga sa ma trezesc din somnul meu dulce. Casc zgomotos si imi intind oasele. Soarele imi batea in ochi, facandu-ma sa scancesc deoarece geamul imens si dublu era aproape de patul meu. Asa puteam sa privesc tot orasul din pat, fara sa ma ridic. Ma trantesc inapoi cu capul in perna, dorindu-mi sa fie sambata si alarma sa o fi luat razna. Sper ca afurisitul ala de ceas se opreste singur, daca nu vrea sa zboare pe geam. Ah, gata. S-a oprit. Probabil de frica ca va fi aruncat de la etajul trei. Bratele dulci ale somnului ma invaluie incet si ma las cufundat in lumea viselor. Totul era asa de bine, de cald si comfortabil. Se aude un ciocanit in usa. O fi doamna albinuta. Cineva sa-i spuna ca nu mai vreau clatite cu miere, ceai cu miere si paine cu miere. Prea multa miere. Dau in diabet. Ciocanitul insista si devine din ce in ce mai enervand. Of, cine mama naibii o fii? Ma ridic din pat, inca somnoros si nerealizand ca nu mai sunt in visul meu de adineauri si deschid usa puternic, tipand : lasa-ma sa dorm! Inchid usa la loc si vreau sa ma introc in pat. Imi frec ochii si incerc sa recapitulez, sa-mi amintesc cine m-a deranjat. Parea o persoana cunoscuta. Dau din umeri si ma intorc iar la usa. De data asta o deschid usor si scot putin capul. Un picior bate nervos in podea. Mda, si e picior de femeie, ceea ce nu e deloc bine. Ridic capul speriat si o vad pe mama cu bratele incrucisate si aruncandu-mi o privire de genul : esti mort...in trei, doi, unu. Practic, inima a ajuns in locul stomacului si stomacul in locul inimii. Nu e timp de panica, trebuie sa o imbun cumva, dar sigur nu o sa creada ca am fost adormit. M-am scarpinat in cap nervos si am privit podeaua, razand ca un copil ce vrea sa scape de vina. - Um, vezi tu mami... - Ce sa vad? Continua! Spune ea. Am inghitit in sec un nod imaginar. Ma privea furioasa, inca batand nervos din picior si stand in tocul usii. Ce pot sa-i spun? S-a zis cu mine. Imi si vad sentinta. Fara internet. Mai rau decat atat nici nu s-ar putea. Ah, ba da, fara telefon. Ma dau cativa pasi in spate, lasand dusmanul sa intre. Se aropia de mine asemeni unei feline care si-a gasit prada si acum vrea sa o sfasie. Ma uitam peste tot in camera incercand sa gasesc o iesire. Hm, dar aici nu vedeam decat lucruri care m-ar putea omori. Intorc capul dintr-o parte in alta, putin cam disperat. Mama sigur o sa vrea o explicatie buna pentru ca faptul ca am tipat la ea si i-am inchis usa in fata. Dar cum naiba sa fac sa scap? Trebuie sa gasesc o scuza. Ah, gata, stiu! - Stii, intarzii la scoala si azi am test la matematica, ii spun eu clipind dulce. Imi venea sa-mi fac cruce la ce spuneam. Urasc matematica mai mult decat visinele. Ma privea ganditor. Probabil se gandea daca sa ma creada sau nu. Apoi isi indreapta privirea spre ceasul de pe noptiera. - Azi e sambata, imi spune calma. Si de ce ti-ai pus ceasul sa sune in weekend? - Ce face? Cum sa fie sambata? Intreb uimit. Ah, stiam eu. Vreau o pusca. Ceasul trebuie sa moara! Am luat ceasul si l-am aruncat pe geam, aproape lovind pe cineva in cap, un domn mai batran care a inceput sa ma huiduie. Am lasat geamul deschis si m-am uitat la mama care ma privea amuzata. Se apropie de mine si ma trage de urechi, facandu-ma sa ma aplec putin. - Au, au, au! Ma doare! - Asa iti trebuie. Ma mai trage putin dupa care ma elibereaza, privindu-ma incruntat. Imi duc mana instinctiv la ureche, care mai mult ca sigur e rosie ca focul si scancesc. Are forta, nu gluma. Ma asez pe pat si abia apoi am realizat ca eram doar in boxeri. Grozav! Am cascat gura si am tras repede patura peste mine. Ea incepe sa rada si imi trage patura. - Nu te mai acoperi si mai bine mergi sa faci un dus. Eu plec la munca peste putin timp, dar pana atunci iti fac micul dejun. - Nu se poate sa mai dorm? Daca tot e sambata. - Nu! Nu poti sa stai toata ziua numai in pat. Spunand asta, paraseste camera si ma lasa cu gura cascata. Bun! Sa recapitulez : e sambata, ceasul suna aiurea si mama nu ma mai lasa sa dorm. Cu ce ar trebui sa-mi ocup timpul azi?
Capitolul doi
Era destul de devreme. Probabil nu multa lume era treaza la ora asta, cel putin nu prietenii mei. Tinand cont ca e sambata, iar de invatat nici nu se pune problema, o sa fiu nevoit sa hoinaresc pe strazile aglomerate ale New York-ului in cautarea unei ocupatii. De preferabil, una distractiva, desi nu am chef de nimic. As prefera sa ma avant in lumea viselor si sa ma trezesc abia ziua urmatoare. Trebuie sa recunosc, dorm destul de mult in ultima vreme. Scoala asta e de vina, imi spun in gand in timp ce casc cat sa inghit toata America. Daca nu as avea atatea teme si ore obositoare, as dormi mai putin si as petrece mai mult. Ma indrept spre baie, unde, imediat cum scap de boxeri, intru sub jetul de apa calda, care la inceput ma facea sa ma infior, dar dupa ce corpul s-a obisnuit cu senzatiile trimise, imi venea sa nu mai ies de acolo. Pielea imi era mangaiata de micutele picaturi de apa ce se jucau si saltau din loc in loc, iar temperatura apei ma facea sa ma inmoi si imi oferea un sentiment de relaxare totala. Totusi, nimic nu e vesnic. Ies tremurand si ma infasor repede cu prosopul. Pasesc lent, avand grija sa nu alunec pe gresie, pentru ca la cat sunt eu de impiedicat sau ghinionist, orice e posibil, si ma opresc in fata oglinzii, pentru a imi pieptena parul ud si pentru a ma privi putin. Mda, dimineata aratam ca un mort viu; unul cu ochii albastrii si parul negru ca abanosul. Ies din baie si ajung la dulap, unde insfac o pereche de jeansi albastri si un tricou gri, putin mulat. Cum am iesit din camera, am coborat in graba scarile duplexului in care locuiam, si m-am indreptat spre bucatarie cu viteza unei rachete. Am ajuns la timp ca sa-mi iau ramas bun de la mama, care tocmai pleca la munca si chiar inainte sa mi se raceasca micul dejun, ce era constituit din : oua, clatite si suc de portocale. Cum toate imi faceau cu ochiul, nu am stat mult pe ganduri si m-am pus pe infulecat. Mhm, ador mancarea. Daca as putea, as manca pana as exploda asemeni baloanelor umplute cu prea mult aer. Totusi, presimt ca o sa mi se faca rau daca ma lacomesc.
Plictisit fiind, ma jucam cu cheile, invartindu-le pana cand mi-au cazut pe podea. Nu m-am obosit sa le ridic inca. Lenea si plictiseala salasluiau peste tot in jurul meu, crescand imposibilitatea de a imi ocupa timpul cu activitatii recreative. Eram prins in ganduri si tentat sa cad din nou in lumea somnului, chiar acolo, in locul ala, pe blatul rece, dar reconfortant. Asta pana cand soneria ma trezeste din transa, iar insistenta persoanei din spatele usii nu imi permitea sa raman in acea stare molesitoare. Ma ridic de pe scaunul din bucatarie si merg cu pasi lenti spre usa, asemeni unui batran handicapat, de optzeci de ani care nu se poate deplasa nici pana la baie. Imi lipsea doar un baston si poate par facial si pielea zbarcita. Cat de pesimist pot sa fiu. Deschid usa si il vad pe David, cel mai bun prieten al meu, englez venit din Anglia, zambind strengareste, care nu a ezitat si isi facu loc sa intre. Ma uit la el ca la masini straine si ma intreb ce cauta el aici? De obicei doarme pana spre seara in zilele de weekend. Il cercetez atent, sa vad ce mai pune la cale de data asta. Ma priveste amuzat si apoi imi spune: - Nu am putut sa mai dorm, lucru foarte ciudat pentru mine, asa ca mi-am zis ca o plimbare nu ar strica. Si ghici ce? M-am intalnit cu mama ta, care mi-a spus ca esti treaz si nu ai nimic de facut, spune el. Mda, bravo mamico! Ai facut o treaba destul de bunicica. - Si astfel ai ajuns aici. Interesanta poveste! Ar trebui sa o publici in ziar, ii spun ironic. - Foarte amuzant, clovnule. Deci, ce facem azi? - Habar nu am. Vreo idee? Il intreb, dupa care casc lung, fiind inca somnoros. - Ma gandeam sa mergem in parcul de distractii, spune el, zambind gales. Ma uit la el, intrebandu-ma ce a fumat si ma invart ganditor prin incapere, cu mana sub barbie. Ceva era dubios aici. David niciodata nu se trezeste devreme si in niciun caz, nu merge in parcul de distractii. Sigur nu a fost inlocuit de un extraterestru? Sa ma uit mai atent, poate are vreo tentacula care iese la iveala, sau poate vreo buba verde. Dar, nu. Nimic ciudat la el inafara de infatisarea sa de print cu parul blond, ochii verzi maslinii si pielea alba si delicata. Pe langa asta, soarele care intra pe geamul imens, il facea sa straluceasca, ca si cand ar avea o aura. Clipeam des si il priveam putin mirat pe David, uimit de imaginatia mea bogata care nu avea limite. Ma uitam apoi la jeansii negrii cu care era imbracat, iar privirea mea se muta tot mai sus spre camasa roz, desfacuta la aproape toti nasturi, astfel incat sa ii se observe pieptul si pandantivul Aqua pe care il purta. Nu, nu te uita. Imi scutur capul si inchid ochii pentru cateva secunde. - Hei, Axel! Ce e cu tine? Te simti bine? Intreaba el, venid la mine si scuturandu-ma. - Aa, nimic. Ma duc sa-mi iau cheile si mergem. M-am intors in bucatarie mormaind si uitandu-ma unde am scapat afurisitele alea de chei. Asa, uite-le! Cand sa le ridic de jos, simt pe cineva rasufandu-mi in ceafa si tresar ca ars. Imi duc instinctiv mana in acel loc si frec, in incercarea de a scapa de senzatia aceea ce imi provoca furnicaturi. - Ha ha ha, ce usor te sperii. Hm, stii, nu ar trebui sa iti expui asa posteriorul, spune David cu o voce perversa. - Iar tu nu ar trebui sa apari asa. Bagi oamenii in spital! Picioarele aproape ca ma lasau si a trebuit sa ma sprijin de blatul de bucatarie, ca sa nu ma prabusesc. Inima imi batea ca o toba si singurul gand care imi trecea prin cap era ca trebuie sa-l omor pe David intr-o zi si ziua aia e din ce in ce mai aproape. Imi incrucisez bratele la piept si il privesc bosumflat, iar el nu face altceva decat sa rada in continuare, de parca as fii un actor de comedie, iar el spectatorul din primul rand. Isi drese glasul si apoi afiseaza privirea de om serios. Asa e mai bine. - Scuze, dar nu m-am putut abtine, spune el, luandu-ma de dupa cap. - Te iert si de data asta, ii spun. De cate ori nu l-am iertat, imi spun in gand, oftand cu voce tare. Hai sa mergem, continui eu. . Ma plictisisem de locul asta care ma facea sa ma simt ca o pasare inchisa in colivie, si care cu fiecare zi, isi pierdea pana cu pana din cauza tristetii coplesitoare ca nu mai poate zburda din nou pe cerul albastru si senin.
Capitolul trei
David casca plictisit cat eu ma incaltam si imi repeta intr-una ca ma misc mai incet decat un mos. Mda, poate ar trebui sa-i reamintesc cate ore ii ia lui sa se imbrace, dar atunci mai mult ca sigur am isca o cearta. Dupa ce mi-am luat pantofii in picioare, am iesit si am incuiat bine usa dupa noi. Ma intreb de ce e asa de grabit? Daca el nu pune ceva la cale, atunci eu sunt Albinel. Pe cand eu coboram lent scarile, aproape impiedicandu-ma de cateva ori, David, in mod neobisnuit parea ca se pregateste sa faca intrecere cu cainele vecinului. Ma intreb ce e a mai facut acum? Sigur o prostie mare cat casa. - Ai de gand sa ma astepti? Sau pleci fara mine? Ii reprosez gesticuland. - Scuze, dar abia te misti. - Oh, imi pare rau, Superman. As vrea sa am si eu ,,abilitatile'' tale, ii replic ironic. Isi da ochii peste cap si asteapta pana cand am ajuns in dreptul lui. - Acum puteam pleca? Intreaba el. - Da, da. Agitatia orasului se facea simtita inca de la ora asta, strazile fiind deja in plin trafic, iar fumul provenit de la autovechicule era vizibil in aer si crestea imposibilitatea de a mai respira. Cateodata ma gandesc ca as putea sa-mi iau o masca de gaze cu mine, pentru orice eventualitate. Doar blondul nu parea sa observe asta. Era atat de aerian incat aproape a fost calcat de o bunicuta cu un Porche. Noroc ca l-am tras eu in ultima secunda. - Amice, imi esti dator, ii spun. - Baba aia e nebuna? - De fapt, e mai mult vina ta decat a ei. - Nu e vina mea ca era sa fiu calcat, se apara blondul. De ce ar vrea cineva sa loveasca o frumusete ca mine? Intreaba el, trecandu-si mainile prin par, incercand sa para fermecator. Ce-i drept ii iesea, dar nu aveam sa recunosc asta in fata lui. Privind in directia batranei, am putut sa observ ca era nervoasa din cale afara si mai mult decat probabil avea sa se dea jos din vehicul si sa-l pocneasca pe idiot. L-am luat de mana fara sa-i mai ascult comentariile enervante si am fugit pana in dreptul unei cafenele. Sper doar sa nu vina dupa noi, desi dupa expresia ei sigur abia a fost eliberata de la inchisoare. - Tie iti trebuie o lesa si o botnita cand iesi in oras cu cineva. Cum te-a suportat Amy pana acum? Il intreb. - Datorita farmecului meu, spune el. - Huh? Care farmec? - Cand ai sa recunosti ca sunt dragut? Intreba el lipindu-ma de trupul sau . - Nu in viata asta, ii zic impingandu-l. Face o fata de catelus bosumflat si apoi mi-o ia inainte, privind cu coada ochiului in spate. Sigur o sa dau de necaz, imi spun in gand, iar mama o sa ma trimita la academia militara.
Cand am ajuns in parc, David era tot agitat si m-a tarat dupa el fara sa spuna prea multe. - Hai sa luam macar ceva de mancare, ii spun. - Nu, mai tarziu. - Bine, dar imi spui unde mergem? - Nu. Acum pune-ti asta la ochi si nu incerca sa trisezi, spune pe un ton serios dandu-mi o esarfa in mana. Desi tot el a fost cel care mi-a legat-o si pot spune ca a blocat tot oxigenul si circulatia sanguina. Doamne, ce copil. Nici macar nu am apucat sa vad ce e prin jur. Ma prinde de mana si ma duce spre un fel de cabina, puteam spune, ghidandu-ma sa ma asez. Imediat am simtit cum ne miscam, pamantul parand departe de noi, iar dupa cateva secunde David mi-a sugerat sa imi dau jos esarfa de pe ochi. Privind inca buimac am realizat ca suntem intr-un Ferris Wheel. Fiori pe sina spinarii si-au facut aparitia doar gandindu-ma la ce e sub noi, insa am incercat sa imi imaginez ca sunt in Empire State Building. Singura diferenta e ca acolo ma simt in siguranta, dar aici am impresia ca pot cadea in orice moment. - Asadar, ce planuiesti? Il intreb cu o voce calma, incercand sa nu ma uit in jos si sa nu ma panichez. Nu ma puteam uita decat in ochii lui ce straluceau, semn ca a intrat in ceva murdar. - Ah, deci ti-ai dat seama, spune el. Vreau sa-ti cer o favoare. - Doar sa nu ma epilez, ii replic, iar el incepe sa rada aproape dandu-si cu capul de geam. - Usurel, nu vreau sa creada lumea ca eu te-am omorat. - S-ar putea sa omori pana la urma, spune el cu un zambet nevinovat pe fata. - Ce naiba ai facut? Te-ai incurcat cu Mafia sau ce? Il intreb pe un ton apasat. - Mai rau! - Huh? - Vreau sa mergi cu mine la o petrecere si sa te prefaci ca suntem iubiti. La auzul acelor cuvinte am ramas cu gura cascata. Deci de asta m-a adus aici. Stia ca daca o sa fiu izolat intr-un loc inalt, nu o sa-l pot refuza. -Oh, haide. Nu trebuie decat sa ma saruti de cateva ori. Bem un pahar si plecam. Am facut un pariu cu un tip si trebuie neaparat sa-l castig. - Nici nu ceri mult, ii spun sarcastic. Nu vrei sa-ti dau si Luna? Si apoi...Ai vorbit cu Amy? - Da, ca veni vorba de asta, as prefera sa nu-i spui. Deci accepti? - Da-ma jos de aici si mai vorbim, altfel ajung sa te strangulez. Idiotule, ai uitat ca am frica de inaltimi? - Nu, pana nu accepti. - David! - Dar esti singurul caruia ii pot cere asta. Suntem cei mai buni prieteni, spune el vrand sa para dulce si nevinovat. Cred ca o sa vomit. - De ce nu o pui pe Amy sa se deghizeze in baiat? - Pentru ca m-ar ucide daca ii cer asta, replica el. - O sa o fac eu inaintea ei, ii spun privindu-l amenintator. - Te rog! Oricum stiu ca ma consideri dragut. - In visele tale, pervers incurabil, ii spun. - Ce te costa? Intreaba el gesticuland din maini. - Mandria? Deminitatea? Reputatia? Vrei sa-ti mai enumar? - Nu ca ai avea asa ceva, dar in cazul in care parem credibili, te premiez cu o seara fierbinte, spune zambind pervers. Fara sa iau in seama comentariul lui la care ma asteptam, imi venea sa-mi trag mie una. - Si ce e cu pariul ala despre care vorbeai?Il intreb, iar el se face alb la fata. - Aaa.... - Acum ce-ai mai facut? Am tipat exasperat, incat sa ma auda toata America. - Nimic...prea grav.
Capitolul patru
Coborasem din Ferris Wheel, abia tinandu-ma pe picioare deoarece tremuram necontrolabil din cauza fricii mele de inaltime, iar idiotul asta blond nu facea decat sa rada. - Sa te iau in brate, printesa? Intreaba el, aplecandu-se galant cu o mana dusa la piept si cealalata intinsa spre mine, precum printii din povesti sau din romantele proaste. - Te-as lovi, spun eu tinandu-ma de burta, dat fiind faptul ca imi venea si sa vomit, dar imi e prea rau ca sa o fac, mai continui eu, tragand puternic aer in piept. - Atunci permite-mi, spune el cu o voce joasa si senzuala, facandu-ma sa ma intreb despre ce vorbeste. Brusc ma trezesc ca sunt luat in brate de catre aiurit, ca o mireasa, iar toata lumea se holba la noi. Unele dintre fete incepeau sa chicoteasca si sa ne numeasca porumbei. - Porumbei iti dau eu tie, ii spun pe un ton nervos si apasat, aproape sugrumandu-l. Numai pasarele si stele ai sa vezi! Ma priveste putin speriat si apoi ma pune pe o banca din apropiere. Cum eram prea obosit sa-mi bat capul cu prostiile lui, am inchis ochii si m-am lasat pe spate, lasand razele de soare sa-mi mangaie pleoapele pana cand incepeau sa arda. In scurt timp, simt ceva rece, iar cand deschid ochii, il vad pe David cu o doza de racoritoare in mana, presata firm de fruntea mea. O iau fara sa comentez si o deschid doar ca mai apoi sa o las sa zaca negustata pe banca, in dreapta mea. - Deci, incep eu, ce e cu pariul ala idiot? Il intreb din nou, iar el intoarce capul ca nu dea ochii cu mine. - Ma omori, spune el oftand usor. Vezi tu, in serile de vineri exista un concurs pentru cel mai votat cuplu al serii, iar castigatorii primesc o mie de dolari. Am facut pariu cu Ryan ca daca eu si partenerul meu vom castiga, o sa ma lase in pace, spune el dintr-o rasuflare si apoi expira usurat. - Si ce motiv ar avea Ryan asta sa-ti dea batai de cap? Il intreb, inca nelamurit de situatie. - Vrea sa ma implice in noua lui afacere cu narcotice, spune el, la care eu mi-am tras o palma peste frunte. - Asa se explica, spun eu. - Dar hei, o sa castigam cu siguranta daca nu ma lovesti cand... - Cand ce? Il intreb nervos. - Nimic, nimic, spune el zambind prosteste. Oftez si ma las cu capul pe umarul lui, luand doza de suc si sorbind cate o gura. De ce presimt ca o sa intru in bucluc? - Si cand e petrecerea aia? Il intreb plictisit. - Maine seara, spune el. Oh, vai. De ce am impresia ca o sa regret? Si mai bine saream din cabina inainte sa se departeze de sol. - Hai sa mergeam acasa, spune David. Trebuie sa facem repetitii. - Ce avem de repetat? Il intreb, stiind ca o sa imi musc limba la auzul raspunsului. - Saruturile, atingerile, gemetele, enumera blondul. - Sigur! Dar mai intai hai sa-ti exersam moartea, ii spun eu pe un ton agresiv, la care el da sa fuga. - Sa nu ne grabim, spune el zambind fals, dar oarecum speriat. Doar stia ca sunt in stare de orice. - Oh, dar nu ma grabesc. O sa mori incet si dureros. - Nu multumesc. Mama a spus ca nu am voie sa mor macar pana la patruzeci de ani, spune el, facandu-mi semn cu mana sa ma departez. - Mai vedem noi. Accidentele se intampla, ii spun cu subinteles. Capitolul 5
Incercam sa-mi controlez nervii si sa nu-l pocnesc pe blond, desi zambetul lui idiot cam o cerea. Eh, o vanataie sau doua, ce mai conteaza? In lumea asta exista tot felul de machiaje pentru camuflaj si nici naiba nu si-ar da seama. Ajunsi in fata usei apartamentului lui David, ma tot gandeam daca sa intru sau nu si in cazul asta, cine stie ce o sa patesc. Mintea lui era ca un carusel cu clowni, spiridusi si porumbei in culorile curcubeului. Cu alte cuvinte, tampita si imprevizibila. Am inaintat si m-am descalatat, asteptandu-l pe Dave cu ceva de baut sau de mancat, fiindca dupa ce mi-a venit sa vomit si dupa migrena pe care am avut-o, brusc mi se facuse foame. O fi de la caldura. Asta sau stomacul prefera sa arda calorii, decat pe David. Nu cred ca e comestibil, totusi. - Ce vrei bun ? Ma intreaba. - Orice nu e gatit de tine, ii raspund, trantindu-ma pe canapea si dand drumul la tv. Sa vedem ce mai spun mondenitatile Americii. Iar a picat cineva si si-a rupt chilotii? Oamenii astia sunt din ce in ce mai retardati. Am inchis ochii pentru o secunda, iar cand i-am deschis, m-am trezit cu capul blondului in poala mea , oferindu-mi o tava cu gustari, pe care nu am refuzat-o. - Ax, esti suparat pe mine? Ma intreaba, cu o voce joasa si copilaroasa, incercand sa para ca il mustra constiinta. - De ce as fi suparat? Nu e ca si cum am fost inscris la un concurs pentru cupluri cu cel mai bun prieten din copilarie. Daca tot ai inceput, saptamana viitoare se fac selectii pentru Miss America. Vrei sa participam si acolo? Il intreb sarcastic. - Iti trece daca te sarut? Intreaba pe un ton jucaus, dar seductiv in acelasi timp. - Sigur, dupa ce ti se termina vizita la dentist, ii replic, molfaind din chipsurile cu sos pe care le-a adus. Ma asteptam ca acest comentariu sa-i inchida gura, dar brusc am fost luat prin suprindere cand buzele lui le-au cuprins pe ale mele, facandu-ma sa-mi mijesc ochii de uimire. Erau calde si moi, iar sentimentul era destul de placut, nu puteam nega. Nu stiam daca sa-l lovesc sau sa raman asa pana cand imi da drumul. Pur si simplu, am incremenit. - Ma duc sa o sun pe Amy, ii spun, incercand sa par indiferent, dar inima imi batea putin cam tare, desi stiam ca e unul din jocurile lui. - Uita de ea, acum sunteam doar noi, spune el pe un ton rece, dovada ca vorbea serios. El chiar a luat-o razna?Si ce e cu comportamentul asta schimbat care imi dadea fiori? M-am inrosit putin la fata si m-am departat de el. - Daca esti in calduri, nu te pot ajuta, i-am spus, plecandu-mi capul in jos. El m-a privit putin indiferent, dar apoi a zambit pervers si s-a apropiat de urechea mea. - Haide, Axel, mi-a soptit. Putina distractie nu strica, spuse el si ma trantise pe spate, urcand deasupra mea. Mi-a prins incheieturile cu o mana, iar cu cealalta m-a prins de talie. S-a aplecat usor si a inceput sa imi linga gatul, sugand din loc in loc. Senzatia de arsura provocata de gestul lui imi facea inima sa explodeze. Stiam ca facea fel si fel de glume perverse, dar niciodata nu a intrecut masura in asa fel. - David, ce faci? Da-te jos! Poti sa-ti pastrezi ideile perverse pentru competie, ii spun, zbatandu-ma sa-l dau jos de pe mine, dar efectul era contrar, nu am facut decat sa-l provoc mai tare, astfel el si-a lasat toata greutatea pe mine, partile noastre intime ajungand sa se atinga si sa se simta. - Nu, inca putin, spuse el si m-a prins de buza inferioara, muscand si sugand din ea, la care eu am scos un oftat scurt de placere, realizand apoi ce am facut si venindu-mi sa-mi dau cu capul de pereti. - Nu te mai prosti si ridica-te, esti greu, ii spun, incercand sa nu rosesc din cauza sunetului scos mai devreme. - Vrei doar sa ma ridic sau doar sa nu te mai tachinez? Intreaba el, zambind pervers. - Ugh, prima varianta, cred, spun eu, constatand ca iar am scos o prostie pe gura. Ce naiba e cu mine? Am licurici in cap? - Ah, deci putem sa ne jucam si dupa ma ridic? Intreaba el, simtindu-se victorios. - Sigur ca nu, i-am taiat-o scurt, scuturand din cap. - Fie, murmura el. Imi strici toata distractia, spune, lasandu-se cu capul pe pieptul meu, dar inca tinandu-ma de inchieturi si talie. Eram nebun daca consideram asta un gest romantic? Pe de alta parte, schimbarea lui brusca de comportament imi da de gandit. Tin minte ca si iubita lui se plangea de asta, dar stiindu-l pe blond, nici o luam in seama. Am ofat, oarecum usurat deoarece consideram acestea ca fiind jocuri, dar eram ingrijorat pentru ce o sa trebuiasca sa fac la concurs, daca doar in privat imi bate inima ca nebuna si incep sa rosesc si sa ma simt jenat. Imi venea sa-i trag un sut in gura lui David pentru asta, dar daca il bag in spital acum, slabe sanse avem sa mai castigam premiul si sa scapam de gura lui Ryan. - Auzi, spune blondul deodata...Crezi ca Ryan o sa participe cu Dallas? - E foarte posibil, dar Ryan are o intreaga lista de iubiti si iubite. Nici nu stiu cum isi face timp pentru toti. - Isi face, am auzit ca merge cu cate sapte baieti si fete pe noapte, spune el, dandu-mi drumul la maini. - Cum de nu ii se epuizeaza ? Il intreb curios. - Ti-as spune eu ceva, zise el, privindu-ma iritat, dar apoi o sa ma bati. N-aveam habar la ce se referea, dar nici nu aveam de gand sa intreb. L-am impins putin, ca sa pot sa ma ridic in sezut si am schimbat canalul televizorului, luand in acelasi timp din gustari. I-am bagat una in gura si blondului care se uita la mine, gest pe care el l-a considerat romantic si a inceput sa rada. - Oh, deja incepem sa ne purtam ca un cuplu. Ce dulce! Exclama el, luandu-ma de dupa cap. - Mi se pare mie sau tu esti bipolar? Il intreb, iar el se holbeaza la mine ca boul la poarta noua. - Nu, inafara de dragostea imensa ce ti-o port, spune el, gesticuland ca Romeo, asteptand-o pe Julieta sa sara din pod si sa-si rupa gatul, sunt perfect normal. - Ce mai dragoste, ii raspund sarcastic. Tot ce vrei tu e o partida buna, de care nu o sa ai parte, ii raspund. - Prima parte e adevarata, a doua nu, imi replica el, zambind rautacios. - Doar nu ai de gand sa ma violezi? Il intreb, ridicand sceptic o spranceana. - Depinde, daca nu am de ales, spuse el pe un ton cat se poate de serios. O sa o iau ca pe o gluma si o sa consider ca Amy i-a taiat portia de distractie.
Dupa ce am plecat din apartamentul blondului , care in ultima vreme ma face sa ma simt ciudat si sa ma intreb ce o fi in neregula cu el, m-am intors acasa, unde mama ma astepta nervoasa. Inghit in sec si pasesc in bucatarie, sperand sa nu atrag vreun obiect taios spre mine. - M-a sunat profesorul tau de istorie, incepe ea. - Ah, l-ai salutat din partea mea? Intreb eu, incercand sa parasesc tiptil bucataria si sa ajung la scari, fara ca ea sa observe. - Stai pe loc, domnisorule, zice ea cu un zambet prefecut de : daca mai faci un pas, te trimit in Alaksa. La care eu, am incremenit pe loc, ducand o mana in spatele capului si scarpinandu-mi ceafa. - Si ce spunea proful? O intreb eu, razand nervos. - Ca ieri era sedinta cu parintii, iar tu nu mi-ai spus nimic, replica ea, nu prea incantata. -Ah, uitasem de asta. Greseala mea, data viitoare o sa-mi notez, ii spun, facand un pas in spate. - Nu asa de repede, nu am terminat. Mi-a explicat si motivul pentru care tu ai ascuns asta, si anume ca i-ai pus piedica profesoarei de chimie, sa pice in tomberon.
Capitolul sase ~
Hopa, imi spuneam in gand. Am dat de naiba! - Dar mami, a fost un accident. Ea s-a impiedicat de picioarele mele si a cazut. Eu ce sa-i fac daca e indragostita lulea de mosul de mate...asta, proful de mate, ii spun, afisand un zambet inocent. Sunt foarte sigur ca i-ar putea fi strabunic, murmur incet, ca ea sa nu ma auda, schimbandu-mi de asemenea si expresia faciala. - Aha, sigur. Daca ala a fost un accident, atunci eu sunt Rihanna, zice ea sarcastica. - Semeni cu ea, ii spun eu. Doar culoarea pielii difera, comentez eu. Presimt ca o sa arunce cu ceva in mine. Sau o sa ma pasaporteze pe geam, imi zic in gand, incercand sa imi dau seama de ce nu pot sa tac din gura, in loc sa inrautatesc situatia. Imi arunca o privire fulgeratoare, apoi brusc afiseaza un zambet fericit. Ce ? Cum? Ma intreb in gand, facand ochii cat cepele si clipind des. Zambeste? Zambeste! Asta inseamna ca trebuie sa ies de aici. Dar cum? Sigurele mele iesiri sunt usa care da spre hol, si atunci ar trebui sa fug pe scari pana in camera mea, si geamul, dar noi suntem la etajul zece. Pana jos e mult si eu nu am parasuta. Incep sa rad nervos si fac cativa pasi inapoi, insa, din nefericire, ea se apropia de mine, zambetul ei infricosator largindu-se din ce in ce mai mult. - Ah hahaha, uite cat e ceasul. Trebuie sa-mi fac temele, ii spun eu, ducandu-mi mana stanga in spatele capului si scarpinandu-ma incet, incercand sa ma apropii cat de mult posibil de iesirea din bucatarie, dar mama continua sa se apropie de mine, mentinandu-si expresia neschimbata. - Care teme? Azi e sambata! Ai uitat? Intreaba ea. Si tu nu iti faci temele niciodata, continua ea. - Nu-i adevarat! Am facut un proiect saptamana trecuta si am luat zece, ii spun eu, incrucisandu-mi mainile la piept. - Si pentru ce ora era proiectul ala? Intreaba ea, ridicand sceptic o spranceana. - S-se...sexologie, spun eu, oftand. - Ma gandeam eu. Singurul lucru la care poti sa iei zece e perversitatea, spune ea, ranjind din nou. - Multumesc, ii replic sarcastic. Acum ma simt ca un obsedat sexual. - Nu esti departe, replica ea, apropiindu-se si mai mult de mine, facandu-ma sa inghit in sec. Dau sa ma strecor si sa ajung in hol, dar ea ma prinde de guler, inainte ca eu sa pot face ceva. Fir-ar ea sa fie de educatie fizica. Acum regret ca am chiluit de la sport. Ma trage dupa ea pana la blatul de la bucatarie, aproape de chiuveta si de un morman de vase, care mai mult ca sigur imi apartineau mie si imi da in mana un burete si detergent, gest pentru care eu o priveam nedumerit. Ce sa fac eu cu astea? - O luna fara televizor, telefon si in timpul asta, o sa faci curat in casa si o sa speli toate vasele din casa. Si ah, da. De acum inainte o sa te supraveghez la teme, sa fiu sigura ca ti le faci si ca nu mai stai treaz noaptea ca sa joci jocuri sau sa vorbesti cu iubirile tale interzise. - Care iubiri interzise? Intreb eu, total revoltat de pedeapsa mea si de ultima parte mentionata. - Vecina de douazeci si cinci de ani de la etajul unsprezece care face yoga dezbracata, spune ea, facandu-ma sa vreau sa ma pitesc si sa ma bag intr-o gaura din care sa nu mai ies vreodata. - De unde stii tu despre asta? Murmur eu. - Ea mi-a spus, replica ea. De asemenea, mi-a aratat si mesajele fierbinti pe care i le-ai trimis. - Ma duc sa-mi fac curat in camera, spun eu, incercand sa fug si sa scap, inainte sa mai mentioneze si alta boacana. Parca ar fi spion antrenat special de fortele speciale. Nu poti sa scapi de ea nici in gand, imi spun eu, luand-o la fuga pe scari, aruncand buretele si sticla de detergent la intamplare, fara sa ma uit ce s-a intamplat cu ele.
Ajuns in camera mea, pe care nu aveam de gand sa o curat prea curand, m-am asezat pe pat si mi-am luat mp3-ul, selectand melodia mea preferata, Boa- Elephant, dand volumul la maxim, lasand soarele amiezii trecute sa-si reverse comorile luminoase peste mine. Ce zi aiurita, imi spun in gand. Posibil cea mai rea dintre toate. Mi-am pus mainile sub cap si am inchis ochii, gandindu-ma la ce s-a intamplat azi, toata agitatia cu pariul si cu jocul de a cuplul si comportamentul ciudat al blondului. Nu parea deloc in apele lui, in special cum s-a puratat cu mine la sfarsit. Poate ca o sa-si revina dupa ce se termina nebunia aia. Oftez obosit si imi duc mana la frunte, acoperindu-mi ochii cu ea ca pleoapele sa nu-mi fie afectate de caldura daruita de astrul galbui si luminos. Poate ar trebui sa dorm putin, sa imi odihnesc trupul si mintea. O sa gandesc mai limpede dupa un somn bun.
Aparent, somnul meu a durat mai mult decat ma asteptam, dat fiind ca atunci cand am deschis ochii, am constatat ca e ora doispreze noaptea. M-am ridicat in capul oaselor, pasind usor pana spre geamul imens al camerei, care era luminata slab doar de luminile orasului care nu doarme niciodata. Am oftat, lasandu-mi fruntea sa se lipeasca de suprafata rece de sticla, simtind cum senzatia de raceala imi alina posibila durerea de cap. Prevedeam ca o sa am una, la cat am dormit de mult. Ar trebui sa ma duc sa iau o pastila...dar dintr-un anumit motiv, nu-mi pot lua ochii de la luminitele colorate ale masinilor ce zguduiau soselele, fara nicio directie anume, in cautarea unui scop....sau a mortii.
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David) ,Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
 Stalk me, bite me and kill me with your love...
|
|