Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
Hei, salut! ^_^ Am venit cu un nou fic...sper ca nu e prea ciudat! Nu o sa se inteleaga prea multe, e doar o mica introducere, un prolog. Mai multe pe parcurs... P.S. Sper sa va placa ce veti citi!
Reikon no Hana ~ Kuro-Hana
*****Immaterial World*****
Parul nu foarte lung, de-o nuanta de mov-vinetiu, iar ochii mari aproape de aceeasi culoare ca parul, cu o rochie simpla si neagra din dantela... oare ar putea reprezenta o simpla fetita aceasta descriere? Stand jos pe podea, camera fiind goala, singurul lucru ce o umple e ea. Cu o papusa veche statu in mana de mult. Intr-o rochita neagra in caroruri, iar in cap o palariuta din acelasi material...asa arata papusa careia ii tot intoarce cheita sa cante si iar, si iar...si iar.... O melodie frumoasa, insa nu ti se mai pare asa cand o auzi incontinuu, fara oprire. Dupa un timp acestei papusi ii fusesera rupte ba o mana, ba suvitele negre ce candva erau intacte in capul micii jucarii, ba un ochi ii lipsea, deoarece fusese smuls brutal de catre fetita. Mica fata nu facuse altceva inafara de a tine papusa si in mana tot acest timp. Nici nu dormi, nici nu manca, doar tinu papusa in cele doua manute mici ale ei. Nu avea nevoie de mancare, nu avea nevoie nici de odihna. Avea nevoie doar de acea papusa nesemnificativa pentru oricare altcineva. Respectiva papusa o avea de multi ani, iar ea intorcea cheita imediat cum se termina melodia ce rasuna mereu acolo. Pana cand aceasta se strica. Era si timpul poate. - S-a stricat... spuse fata privind fara vreo expresie anume pe fata, papusa aproape dezmembrata de ea si de trecerea anilor. Mai incearca o data sa rasuceasca cheita, insa nu se vedeau rezultate. Ultima data cand incerca sa intoarca acea cheita, ea se rupse. Ea lasa privirea in jos dezamagita de aceasta data, bretonul umbriindu-i ochii. Aparura numaidecat in camera mii de fluturi negri ce stateau in jurul ei. Ridica o data mana, iar cativa fluturi zburara. Unul din ei se aseza usor pe degetul ce-l tinea ridicat. Un fluture atat de frumos, aproape ca ai fi crezut ca era un vis faptul ca il vedeai. Se parea ca ar fi vrut sa comunice cu mica vietate, insa nu-i era cu putinta. Fluturele zbura putin prin jurul ei. Micuta intinse palma. Vietatea ce-i statea in fata mai devreme se aseza acolo. Cand stranse fluturele in pumn, acesta parea ca s-a evaporat. In jurul pumnului se facu un praf de aceeasi culoare ca a insectei ce-o avea in mana, iar cand deschide pumnul acolo ii aparu o floare purpurie, precum fluturele ce-l avea in mana. Ochii ei incepura sa-i straluceasca. Floarea nu e nici tradafir, nici lalea, nici orhidee. Este doar...Reikon no Hana. O floare ce se intuneca tot mai mult cu cat sufletul este in pierzare. Acum fetita este pierduta, a ramas doar cu propria floare ce acum o putea zari in fata ei, dar nu-si dadu seama ca ea reprezinta cat de intunecat este al ei suflet. Cu cat ii mai cadea o lacrima din ochi ce se prelingea pe obrazul ei palid, cu atat mai cadea o petala din frumoasa floare. O privii decenii, ea nemurind. Nu avu nici de-acum nevoie de hrana sau odihna. Tot ce avea nevoie era...doar de nimicul in care se adancise de atatia ani. De-atunci in colo statu inchisa aparent intr-o camera, nemiscandu-se, desi ar fi putut. Ii luase locul papusii ei, stand nemiscata, nici macar clipind. Se rezema de un perete, cu floarea purpurie in mana ei, privind unul din pereti in gol. Trecura secole, decenii, iar ea tot singura ramasese. Doar papusa cea stricata ii mai tinea companie, desi oricum era stricata. Fata cu parul movaliu se enerva odata si-odata, rupandu-i capul jucariei ce i-a tinut de urat atata timp. Atunci ramasese complet singura, doar cu floarea ce reflecta propriul ei suflet. Dupa mult, foarte mult timp inchise ochii, obosind sa astepte pe cineva care ar putea veni sa o ajute, sa o vada. Cineva caruia i-ar pasa de ea. Nu mai avea pe nimeni de mult. Pana si papusa pe care o iubea asa mult s-a stricat, lasand-o totodata sa stea in singuratate... Micuta ramasese asa, ca si cum ar fi murit. Insa nu, este vie inca...si asa va fi mereu. Sufletul ei e deocamdata viu. Deocamdata Cu papusa putin mai incolo de ea, iar floarea in mana sa stanga statu vreme indelungata. Asta pana cand ceva o trezi. Acesta e doar inceputul, acum ca ea este complet vie si nu-si mai duce somnul la care a fost condamnata multi ani. Deschise ochii cu incetinitorul, iar in interiorul ochilor ce-i stralucesc inca de atunci se observa parca mici fluturasi care ar zbura prin irisul ei. Este totusi o iluzie. Parul ei acum foarte lung ii capata stralucire, iar ochii ei de-asemenea. A stat mult timp inchisa. Clipi de doua ori, propuntand primele ei cuvinte din atatea decenii cat nu a vorbit absolut deloc si a stat precum o papusa - nemiscata -... - Huh? Reikon no Hana?... Privi floarea care nu mai avea nicio petala. Florii ii cazusera toate petalele, una cate una...una cate una... Fiecare petala reprezenta fiecara lacrima varsata, fiecare sentiment frumos lasat in urma, fiecare urma de bucurie, speranta si fiecare urma a omului ce zace in ea. A fetitei inocente ce fusese candva. Acum floarea s-a ofilit, s-a stins din viata precum ce era mai frumos in lumea oamenilor - sentimentele. Inima ei si tot ce era firesc oamenilor s-a stins precum floarea si-a pierdut petalele, precum copacii isi pierd frunzele. Insa frunzele copacilor reapar la venirea primaverii. Singura problema este ca acolo nu exista primavara, nici iarna, nici vara si nici toamna. Atunci cale de scapare ar putea exista? Oare si inima ei ar putea sa si-o recapete candva? Da, inima ei e pierduta de-asemenea. Este inchisa, inchisa in permanenta intr-o micuta colivie precum cea pentru pasari.
Si-ar putea elibera inima doar daca si-ar recapata sentimentele, asta insemnand ca floarea sa prinda iar viata si culoare, insa...asta e imposibil ei. Asta e imposibil acum. Acum pare a fi prea tarziu. Va ramane pentru totdeauna o marioneta fara sentimente, fara remuscari si fara inima proprie daca nu-si face floarea sa infloreasca, sa prinda culoare, sa straluceasca. Doar o simpla marioneta. Dar ca un foc, odata ce e stins e greu de reaprins. Totusi este oare imposibil a face asta? Floarea cea ramasa fara nicio petala o ridica apoi la nivelul ochilor ei, iar ea capata culoarea purpurie ce-o avea odinioara, fiind mai mare si mai frumoasa ca niciodata. Ar putea parea ireala la cat de frumoasa este. Pana la urma "irealul" este doar un nimic. "Irealul" este frumusetea acelei flori, iar floarea ar fi trebuit sa nu renasca niciodata. Zambi sadic, apoi incepu sa rada fara motiv.
Ceva anume o trezise, iar ea doar atat astepta. Astepta doar ca inca un suflet sa cada in pierzare, eliberand-o pe ea. Nu, are totusi nevoie de mai mult decat atat. Are nevoie de inima sa si de tot ce a pierdut demult. Ar avea nevoie doar de inca o floare ca a ei, dar una mai stralucitoare, mai frumoasa, mai mare. Problema este ce floare alege. Flori sunt multe, insa depinde pe care o va alege. Totul depinde doar de ea. Floarea aceea este una care o va scoate din acel loc in care mersese de buna-voie. Sufletul ei intunecat o adusese acolo, desi ea nu-si daduse seama. Se opri din ras si intinse mana, aparand mii de fluturi negrii. Deschise gura si canta, avand o voce absolut angelica. Insa...nu este inger. Nici nu se stie ce-ar fi cantat, insa acel cantec ti-ar fi inghetat si sangele in vene. Oprindu-se din a canta, pronunta iarasi cuvintele Reikon no Hana.
Ea este Kuro-Hana, iar numele ei exprima insasi intunecimea din sufletul ei pierdut de mult...
Modificat de Yoyo (acum 11 ani)
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Forever Young
Critic Din: Suna
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1150
Ioana >:D< Yey, ai pus capitolul. Stii doar ca-mi place, e super, mai ales ca sunt o amatoare a povestilor de groaza Titlul este interesant, mai ales acum, ca stiu cum se traduce =)) Stiam ce e vorba despre o floare, dar... Descrierea este buna, mie mi-a captat atentia, iar ideea nu mai spun. E originala, sau cel putin eu nu am mai citit asa ceva. Ideea conteaza foarte mult, trebuie sa stii exact ce doresti sa exprimi, si unde vrei sa ajungi cu ea. Astept continuarea, sunt foarte nerabdatoare. Te pup si mult noroc cu scrisul, dar si cu scoala :*!
_______________________________________ Daya is mine! Forever! And Ever! Just mine :3 Am fost: Zuzu, Forever Young, Miss*M, IceWolf o.o
Jeff, Usagi, Pikachu, Lelouch, Natsu, Tsuna, Gaara, Sebastian and Ulquiorra ARE MINE!!! Kamelot, Slash, Adrian von Ziegler, Megadeath, Alternosfera, Raskolnikov, Yu Pheonix, SOAD, Youmeatsix, Parazitii, Carla's Dreams, Kapushon, Pierce the Veil, Iggdrasil, Veil of Maya, Kurt Cobain, Nirvana, Garcea, KoЯn, Mariyn Manson, DMC, HIM, Caragiale, Chuck Norris, Mr. Bean, Cloud, Vincet, Tarkan, Adolf Hitler and Kiro Are mine!
pus acum 11 ani
Swings~
Bufniță Flămândă Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
wow esti absolut fantastica Imi place descrierea, ideea, si mai ales povestea acelei fete Astept cu nerabdare nextu.Sincer, la fel ca si Forever nu am mai citit asa ceva, dar mi se pare interesant, si sumbru,.Iti doresc mult succes in tot ceea ce faci, adica scoala, ficuri si sper ca atunci cand o sa ai timp sa pui si urmatorul capitol.
13.5KB
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David),Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
Stalk me, bite me and kill me with your love...
pus acum 11 ani
lee
Bufniță Flămândă Din: Ploiesti
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 273
Of...descriere ai din plin,ca de obicei,si da...cum zicea cineva mai devreme,esti adepta povestilor de groaza.Astept urmatorul capitol ca din asta nu am inteles mare lucru.
_______________________________________ Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte.
pus acum 11 ani
Mizuki
Căpşună
Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
He he, am reusit cumva si-am windows-ul reinstalat, merge bine aproape totul si am intrat sa postez capitolul. Ma rog, sper ca e destul de reusit. Lectura placuta! ^_^
Reikon no Hana ~~~ Capitolul I - Floarea isi pierde din stralucire...
Chizuru P.O.V.
- Chizuru! Vreau sa stii ca ma despart de tine! striga zambaret baiatul cu care am avut primul sarut - primul mea iubire si poate ca ultima - , fiind luat pe sus de prietenii lui cu gandul de a-l duce la nu stiu ce fata. El iesi din clasa, eu privesc indelung usa pe care a iesit, locul unde statea acum o secunda. - In sfarsit ai facut-o... Prostule. De ce n-ai facut-o mai devreme? spun de parca ar fi langa mine , dandu-mi lacrimile, de parca mi-ar parea rau. Nu inteleg de ce imi dau lacrimile, insa pot sa jur ca asta vroiam si eu. Din cauza lui aveam probleme cu toti si cedam nervos, din cauza lui toti imi faceau morala si alte glume proaste, iar acum, cand in sfarsit a facut ceea ce eu nu am avut curaj...eu plang? Nu inteleg. Pur si simplu nu inteleg de ce. Oricum asta vroiau toti, asta vroia si el din cate se vede. N-are rost, mai ales fiindca asta credeam ca vreau si eu. Nu mai sunt asa sigura... Incerc sa zambesc, sa scot un zambet cat de cat credibil. Nu reusesc nicidecum. Unii colegi tocmai ce-au intrat in clasa si nu vreau sa ma vada plangand. Imi las capul pe banca, incercand sa-mi acopar fata cu mainile. Ei fac glume pe seama la aproape orice si stiu sa gaseasca nod in papura. Ei barfesc cu prima ocazie ce-o gasesc. Se vor uita la mine sa vada ce fac si daca plang, ma vor intreba de ce plang si apoi vor incepe sa barfeasca, imprastiind zvonuri idioate. Cu siguranta vor raspundi zvonuri, vor face glume proaste si nici ca ma vor lasa toata viata mea de-acum incolo. Doar aflasera totul de la una cu gura sparta, totul despre mine si acela care tocmai a zis ca se desparte de mine. Si pana la urma poate sunt prea respingatoare... Imi las capul pe banca si privesc geamul. Soarele apunea. Acum era frumos sa privesti cum soarele apune. Poate impreuna cu cineva, cine stie? Raman asa cu capul pe banca, amintindu-mi ce s-a intamplat acum mult timp cand ne-am cunoscut si stateam in aceeasi banca. Nu-mi prea placea sa stau cu el in banca, insa nu am zis nimic. Chiar era destul de enervant. Am tacut din gura si nu i-am zis nimic dirigintei cum ca as vrea sa ma mut sau altceva. Nu vroiam sa creez probleme. Ce mare prostie am facut. Acum imi pare rau... ***FLASH BACK*** Stateam in banca fara niciun chef. Colegul meu de banca facea ca toate animalele prin clasa. Ba mai alerga de zici ca era la curse, ba mai statea cu baietii si facea glume proaste, spunea numai prostii. Numai la asta se gandeste si baiatul asta. Ba imi mai pune mana pe fund, iar eu il alerg pana-l prind. Si sa vezi atunci batuta!... Cred ca data trecuta s-a ales cu ambii ochi vanati si avea si mai multe "afectiuni" daca nu intervenea directoarea. Toti sunt afara, doar unii mai sunt in clasa. Unul sau doi, dintre care amandoi in prima banca si elevi silitori, nu altceva. Nici nu cutezau sa se intoarca la banca sa vada daca mai e cineva. Sa nu cumva sa incalce vreo regula! Colegul meu nebun se aseza si el in banca. Profa' pleaca sa vada unde sunt toti ceilalt ca probabil au chiulit si de la ora asta. Eu nu m-am dus fiindca oricum am trecut deja de vreo trei ori prin biroul directoare pe saptamana asta. In acest timp el imi spune sa ma aplec putin, ca sa vad nu stiu ce sub banca. Habar n-am ce papucii mei vrea asta acum. Cand sa ma las sub banca el se apropia brusc, sarutandu-ma pe buze. Tin ochii larg deschisi si ma uit ca proasta la el. Raman uimita si nu mai zic nimic pe moment. El rupe dupa aceea sarutul, lasandu-ma in aceeasi pozitie in care am stat de cand a facut acel gest. Desigur ca fiiind micuta si banca mare nu-i problema daca ma aplec asa pe sub banca. La un moment dat ma ridic de-acolo. Nu dau cu capul de banca sau altceva. Baiatul se ridicase de mult, eu am ramas un timp asa. In clasa intrara apoi si ceilalti elevi. ***END FLASH BACK*** - Il urasc... spun ultimele cuvinte cu vocea parca stinsa, aducandu-mi aminte de tot. E un prost... Imi revin si asta doar pentru cateva momente. Deodata ceva imi atrase atentia brusc. Un mic fluture purpuriu aparu acolo parca de nicaieri. Stand cu capul sprijinit de o mana ce-o am inca pe banca imi intind involuntar una din maini sa il ating. Avand si acum lacrimi in ochi, iar pe fata inca altele care nu se uscasera, dupa ce mana mea atinge fluturele bizar in fata ochilor mei incep sa vad un fel de secvente, dar nu precum acelea din film. Zaresc de nicaieri o fata cu parul mov-vinetiu ce sta in fata mea, privindu-ma cu raceala. O privesc in ochi si stau nemiscata. Nu-mi vine sa cred ca ochii ei de fapt nu exprima nimic inafara de receala, indiferenta. Intre mine si ea bag de seama ca exista ceva precum o sticla transparenta, usor cenusie. Ceva ma tenta sa o ating cu un deget, eu curioasa din nastere, insa mi-am retras mana. Dupa asta nu am putut sa vad mai mult ca totul imi dispare din fata ochilor la fel de repede cum a aparut, iar fluturele nu mai era nici el acolo. Ce-a fost asta? Imi intorc privirea si nimeni nu mai era in clasa. S-au si terminat orele? Ma ridic din banca vrand sa plec. Strang toate lucrurile ce le aveam pe acolo si pornesc spre iesirea din scoala. Mergand de parca as fi ramas fara energie ma impiedic, desi nu-mi dau seama de ce as fi putut sa ma impiedit. Zabovesc asa cateva secunde, dupa care cu greu hotarasc sa ma ridic. Ce am oare?... Continui sa merg pana cand incep sa simt un mare gol in mine. Nu mi-e foame, nu mi-e sete. Pur si simplu am senzatia asta bizara. Dupa un timp ajung acasa. Ma trantesc in pat si asa raman un timp. Cand sa ma ridic, doar ma uit in jur pierduta. Doar ma uit in gol... Incep sa caut prin camera ceva ce mi-a dat el acum foarte mult timp. Il am si acum, este din hartie, dar nu conteaza asta. Ca de exemplu, are talent la desen si incepuse intr-o ora sa faca pe un origami "inscripitii" ca "Chizuru Haruhisa+ Yuychiro Kowase" si alte chestii pe langa. De atunci l-am pastrat, chiar daca nu mai stiam de el. Tocmai ce mi-am adus aminte brusc. Il tin cateva secunde in mana dupa ce-l gasesc, apoi iau o bricheta de pe birou si ies afara pe geam fiindca oricum nu stau la bloc. Ma las pe vine si iarasi privesc indelung bucatica de hartie ce chiar poate a insemnat ceva. Dau foc la acel origami si-l privesc cu raceala, asteptand sa ramana doar cenusa din el. Cand arde in totalitate si nu mai ramane nimic din el ma intorc in casa, trantindu-ma in pat. Ore-n sir stau asa, doar uitandu-ma la tavan. Pur si simplu nu pot dormi. Aproape ca lacrimile imi curg iarasi, fara sa stiu de ce. Nu am vrut sa plang, ar putea parea ca am plans pentru cretinul ala si ca fix in momentul acesta tot pentru el plang, insa nu-i adevarat. Nu, in niciun caz. N-as plange pentru el. Ce stupid... E asa aiurea ce fac acum incat si mie mi se pare stupid. Doar ca nici eu nu mai stiu acum ce mi se intampla. E ciudat ca plang fara sa stiu pentru care motiv. De ce plang?...
Modificat de Yoyo (acum 11 ani)
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Swings~
Bufniță Flămândă Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
Prima care iti lasa comm ) Yey yey :* Hm...ce as putea sa spun...promitator, fantastic, impresionant.IL ADORR! Nu are rost sa repet acelasi lucru pe care il spun toti, si anume ,,astept nextu'' Sunt curioasa ce va urma.Ma bucur ca am apucat sa-ti las comm, nu credeam ca o sa am timp sa citesc si sa comentez>In fine, mult noroc cu scoala si te pup dulce
26.2KB
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David),Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
Stalk me, bite me and kill me with your love...
pus acum 11 ani
Mizuki
Căpşună
Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
Uitati ca am ajuns cu nextul...si Lee, daca vei citi acest capitol probabil ca te vei lamuri! Daca nu, tot se va intampla asta mai tarziu. Sper ca va v-a placea capitolul! ^_^
*****Immaterial World*****
Varsa o lacrima, si-nca una...si inca una...si inca una... Fu pe cale sa provoace intunecarea florii ei, insa asta poate ca nu va fi foarte usor.
De multe ori vointa este foarte puternica. Cei carora li se intuneca floarea vor deveni asemena unor marionete ale Kuro-Hanei. De ce? Raspunsul este simplu. Ea se va putea folosi de corpul carora li s-a intunecat floarea, carora au ramas fara urma de speranta. Se va putea folosi intr-un fel de trupurile lor pentru a reusi sa gaseasca o floare pura, una frumoasa si stralucitoare, una ce-i va elibera inima si-i va face floarea sa prinda culoare. O floare ce ii va reda viata. Insa intrebarea este cine poate fi? Poate fi oricine, asa ca in cine poti avea incredere? Ar merita sa te izolezi de lume pentru a pastra propria siguranta? Iar daca a risca este singura optiune, atunci consecintele pot fi asa grave? Prea multe intrebari, prea putine raspunsuri. Asta e cel mai rau lucru. Multi isi pun o infinitate de intrebari - toti ne punem- si totusi nu avem raspuns pentru majoritatea lor. Ciudat... Trebuie sa se mentioneze: "viata" insemnand sentimentele - nu numai cele frumoase si inocente - , amintirile frumoase care ar fi putut exista sau chiar cele terifiante. In doar cateva cuvinte ar fi: o floare ce-i va elibera inima. Toate acestea suna frumos, nu? Numai ca ea nu mai poate sa-si recupereze inima de una singura. Mai demult ar fi putut sa-si elibereze inima si sa-si faca floarea sa prinda culoare doar daca si-ar fi recapatat unele din frumoasele sentimente omenesti: iubirea, compasiunea, fericirea, chiar si entuziasmul poate, mentionand desigur si alt fel de sentimente mai putin frumoase. Acum nu e doar atat. Acum are nevoie de corpul altcuiva, deoarece pe-al ei nu-l mai poate folosi. Se zice ca un om nu mai e om daca nu are sentimente. Ea tot om ramane intr-o oarecare masura, desi a uitat de orice sentiment frumos. Daca nu e om, atunci nu e vie in intregime, iar daca nu e vie in intregime, atunci nu-si poate misca trupul si-n Lumea Materiala. Daca nu-si poate misca nici macar un pic corpul, atunci inseamna ca nu si-l poate folosi. Cu alte cuvinte corpul si-l poate folosi doar atunci cand recapata sentimentele. Momentan Sticla trebuie sparta, sufletul ei astfel reusind sa evadeze din camaruta alba, atat de alba ca ar fi putut parea un abis. Ea nu a murit, insa sufletul ei ar putea calatori prin lumea materiala fara ajutorul corpului daca ar sparge "Sticla". Ea nu exista in Lumea Materiala. Corpul ii e inutil, deci doar sufletul ei trebuie sa poata calatori prin lumea materiala. Desi ar putea calatori prin lumea materiala, n-ar putea atinge absolut nimic din ea, ar fi doar ca un nor trecator de fum. Nimic mai mult. Nu ar putea atinge nimic, dar ar putea manipula mintea celei care a trezit-o, cauzandu-i viziuni mult mai intense decat erau inainte, facand-o sa caute o Reikon no Hana. Kuro-Hana s-a trezit. Intrebare: De ce? Din cauza cuiva. Se zice ca sentimentelor unora dezamagire, de remuscare si de tristete care rezulta din sentimentele de dragoste sunt la fel de intense ca sentimentele de dragoste ce nu realizase ca le are. Daca o iubire este foarte puternica, iar acele sentimente se transforma in ura, tristete, remuscare si dezamagire ele vor fi atat de puternice cat erau cele de dragoste. Acele sentimente au facut-o sa deschida ochii. Daca acel cineva spargea Sticla ar fi fost de fapt al doilea pas, ea ar fi avut acces la Lumea Materiala.Inutil, a esuat. Doar daca ar fi atins chiar si cu un singur deget sticla, ea s-ar fi crapat toata.. Daca Sticla s-ar fi crapat, sufletul ei ar fi reusit sa ajunga in Lumea Materiala. Si mai avea doar putin, atat de putin...
Capitolul II - Experiment esuat
Chizuru P.O.V.
Ma uit la tavan in gol inca de aseara. E prea alb. Pe fata de perna inca se pot zari lacrimile ce par mai mult niste picaturi de apa mai mari decat ar fi normale. De ce naiba imi curg lacrimi?! Incepe sa devina stupid asta... - Cum n-am dormit toata noaptea? murmur nervoasa, apoi ma ridic din pat si ma pregatesc de scoala. In cateva minute imi suna si alarma. Mda, e 6 fix. Cum de m-am trezit eu inainte sa sune alarma? Mai grav, cum de m-am trezit inainte de 7?! Oricum intru la 8 la scoala, dar fac cam o jumatate de ora pe drum, asa ca plec de la 7 jumate. Si culmea, de-abia ma pregatesc intr-o ora intreaga! Zau asa! Mi-e frig. Fac un dus fierbinte, asta rapid, iar apoi incep sa-mi caut hainele. Le pun langa mine in pat, imi pun patura in cap - ma rog, ma invelesc toata - si asa incep sa ma imbrac. Asta e rutina de dimineata si lasand asta deoparte, am si zis ca mi-e frig! Dupa aceea, ce sa vezi! Ca mie seara nu-mi arde de facut ghiozdanul, imi caut toate cartile dimineata. Numai ca stau mult pana gasesc orarul... Nu gasesc orarul, asa ca incep sa rasfoiesc prin toate foile pe care le am si cred ca daca le-as pune la un loc pe toate ar face cat trei copaci mari. Printre toate hartiile astea, unde mi-oi fi pus orarul? Ma mai uit o vreme - vreo zece minute - dupa care observ ca orarul e lipit cu scotch pe usa camerei. Apropiindu-ma ma chiorasc mai ceva ca la ora de romana - profa aia scrie minuscul - si ma chinui sa inteleg ce mi-a scris mama acolo. Cred ca era sigura ca o sa pierd pentru a zecea oara orarul in aceasta luna. Acum ca am gasit orarul mai trebuie doar sa gasesc cartile. Si culmea, prima ora am chimie si tocmai cartea aia n-o gasesc! - Grozav! Unde am mai pus acum cartea de chimie?! In baie nu e, pe jos nu e, sub pat nu e, iar in pat nici atat!... Incep sa alerg spre usa, calcand pe toate hartiile de pe jos - care acum formeaza un covor - dar pana sa ajung la usa alunec pe ele. Ma duc asa...VRUUUM VRUUUM pana la usa, unde ma opresc, ciocnindu-ma de usa, desigur. Usurel, usurel, revin pe picioare si in acelasi mod pornesc spre camera bunicii. Trantesc nervoasa usa la ce cazatura am tras. - Bunica ar putea stii unde mi-am pus cartea de chimie, murmur suspicioasa. De regula bunica e acasa mereu si vede pe unde-mi mai pun cartile. Intru valvartej in camera si constat ca ea e treaza. - Mamaieee!! Mi-ai vazut cumva cartea de chimie? - Draga, ai cautat in dulapul cu cartile pentru scoala? - Avem un astfel de dulap? Adica...revin imediat! raspund lamurita si merg inapoi in camera mea unde incep sa caut prin toate dulapurile. Care mama ma-sii e dulapul cu carti?! Nu stiam ca exista un dulap pentru carti. Ha! Si ma miram eu unde dispar cartile de sub pat! Caut ce caut si gasesc intr-un final cartea de chimie. Imi pun toate in ghiozdan si asa am si plecat la scoala!
*** Dupa 20 de minute ***
- Domnisioara, de ce ai intarziat? ma intreba profesorul de chimie. - Domnu' , pai nu a venit tramvaiul si a trebuit s-o iau pe jos! Iar de dimineata... spun facand pe victima, desi oricum eu sunt aia inceata. Eh, habar n-am ce sa zic acum! "Iar de dimineata a trebuit sa caut cartile si orarul ca mi le pierd in fiecare zi"! Doar n-as fi proasta sa zic asta. M-ar da in suturi afara din clasa. - Pai, vedeti dumneavoastra, a trebuit sa plimb cainele unei vecine care e paralizata la pat! trantesc o scuza cu un zambet fals pe fata, apoi inghit in sec. - Da, da, da! Cum sa nu! Afara o sa stai toata ora! Si ma trimise profesorul afara din laborator, spunandu-mi sa ies, dar ca vrea sa vada la sfarsitul orei nu stiu ce experiment care trebuia facut acasa. Amestecam sare cu apa pana se dizolva, apoi lasam apa sa se evaporeze si raman doar cristalele de sare? Huh? Prea multe...chestii. Am uitat. Asta e! Mai uita omul! Ma rog, eu oricum uit mereu cate ceva. Daca tot mai e o groaza pana se termina ora, voi trece pe-acasa sa iau niste sare si ceva in care s-o pun.
** Dupa ce ajunse din nou la scoala si o chema profesorul in clasa **
- Ai facut experimentul? - Da, profu' ! spun convinsa si-i arat micul vas din plastic plin cu sare. - Tu ai pus sare in sticla asta si ai adus-o la scoala, asa-i? - Nu!... Dar...eh, ati zis sa o aduc astazi cand s-ar fi evaporat apa si ar fi ramas doar sarea, dar ca sa va scutesc de asteptarea pana saptamana viitoare probabil, am adus direct sare! Nu-i mai bine asa? ii explic convinsa ca merge si "experimentul" pe care l-am facut eu zambesc victorios. Domnul profesor se enerveaza si-mi zice apoi ca eu nu i-am facut experimentul, ci i-am adus doar sare grunjoasa la scoala. Eh, pai m-am scutit si eu de-o munca in plus. E ilegal cumva?
Modificat de Yoyo (acum 11 ani)
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Swings~
Bufniță Flămândă Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
vrum vrum ))) hai ca asta a fost amuzant ) fata aia e mai dezordonata decat mine, cel putin eu imi gasesc cartile.Sincer si eu am un bilion de hartii in camera.Mama se ia cu mainile de par cand vede.N-am ce-i face)) capitolul a fost grozav, teribil de haios ) Nu am ce sa mai spun, cred ca stii ca stai excelent cu descrierea, nu? Astept nextu ) Pup si pa !!
21.4KB
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David),Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
Stalk me, bite me and kill me with your love...
pus acum 11 ani
iAlexi
Membru Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 27
Bun sper ca te apuci mai repede de next pentru ca nu mai pot astepta~ Ador aceasta poveste!~
_______________________________________ The sinking scenery, is wiped by this sleeve. Following the voice, I start walking.
pus acum 11 ani
Mizuki
Căpşună
Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
Konichiwa! Am adus si capitolul III, dupa ce o zi intreaga am stat sa caut poze! Capitolul il aveam scris de ieri... Sper ca nu e asa ciudat si ca va v-a placea! Va multumesc mult de comentarii! Chiar ma bucur sa vad ca...stiti, cineva citeste acest fic. :o3 Alexi, Daya-chan, Medeea si Lee...va multumesc la toate!
Capitolul III - Sticla este sparta
Dupa ce s-a terminat prostia aia de ora de chimie m-am dus inapoi in clasa, la fel ca toata lumea si ne-am lasat cartile in banca. Baietii s-au dus afara sa joace fotbal, iar fetele stateau pe holul scolii sau chiar in curtea scolii, pe undeva pe-acolo. De fapt, putin imi pasa de unele din ele, fiindca mai mult n-aveau ce face decat sa comenteze despre mine sau despre altii. Si nici bine nu ma gandesc la asta ca vine una...cred ca de vrei trei-patru ori cat mine si nu exagerez absolut deloc, de asemenea nu vreau sa jignesc. Trece ca proasta si se inghesuie sa treaca, fiindca nu e loc prea mult...cica. Da peste mine cu mainile acelea mari, impingandu-ma intentionat. Alta colega care n-are ce face... Ce-i drept, de cand eram micute a avut ceva cu mine, deci nu ma mira. Oricum, gandesc prea mult... - Da-te! se rasti ea la mine, lovindu-ma in timp ce vroia sa treaca, dar se pare ca "o incomodam prea tare". Nu de alta, dar se oprise in loc sa priveasca...stiu eu, stele verzi. Nu vede stele verzi, dar o sa vada in curand daca mai face asa. Ma ridic din banca si ies din clasa, desi stiu ca pe hol ma asteapta mai multi colegi. Din nou, putin imi pasa. Merg ce merg pana ajung afara, unde Yuychiro o alerga pe viitoarea lui iubita, din cate se pare. Hmm, nu-mi pare rau ca ne-am despartit. Chiar deloc! Cel putin asa cred. Inca nu am explicatie pentru faptul ca am plans. Cred ca a fost doar...de fericire. Eu sunt fericita, el e fericit. Totul e bine. In plus, cred ca totul a fost doar o mare prostie, fiindca nah...asta e a doua oara cand ne despartim si nu voi mai face prostia sa ma mai impac. Gata, am pus punct. Sa nu cumva sa-l vad ca mai face ca data trecuta ca-l pocnesc, nu altceva! - Chizu-chan, de ce esti asa linistita? ma intreba o fata mai retrasa si cateodata cam prostuta. - Chizuuu-chan! ma mai striga ea odata. - Da, Asumi! Am auzit de prima data! Si pentru a mia oara, taci in pana mea din gura si nu-mi mai zice Chizu-chan! Ma cheama Chizuru, nu Chizu si in niciun Chizu-chan. - Chiuu! Haide, Chizu-chan! Mie imi place sa-ti spun asa! Ea este o fata blonda si destul de frumoasa, cu ochii micuti si caprui, fata care este abordata de toti. Devine odata si-odata enervant sa fi abordata de toti, dar cu mine oricum nimeni n-are nimic. Eu n-am nimic cu nimeni, ei n-au nimic cu mine. Simplu. Si ma rog...mai patesc si eu tampenii cu baietii, iar ei se pomenesc cu vreo palma, dar asta-i alta treaba deja! Imi dau ochii peste cap si spun doar "ma rog". Si-asa nu am ce-i face daca tot asa are chef sa-mi spuna. Cu toate ca e prostuta, daca e fixata pe un lucru nu renunta pana nu se face ca ea. De aceea nici nu-i mai zic nimic cand vad ca imi racesc gura degeaba. Oricat i-as zice...no, ea cu "Chizu-chan"! Asumi ramane in spate, vorbind cu vreo doua colege, iar eu continui sa merg pana cand incep sa vad ceva ciudat in fata ochilor. Vad neclar dupa un fel de ceata negricioasa nu foarte densa o colivie asemanatoare cu cea pentru pasari, dar parca mai mare. O colivie atat de veche ca ar putea parea antica, dar probabil ca nu s-ar fi pastrat atat de mult timp. Betele rezistente ce alcatuiesc intreaga colivie sunt puse intr-un mod ciudat, dar nu asta imi atrase atentia. Privesc in continuare pana disting ceva rosu inauntru. In mintea mea sau poate chiar langa mine chiar auzeam niste batai asemanatoare cu cele ale unei inimi, dar nu stiam. Totul dispare brusc din fata mea, iar eu clipesc de cateva ori ca sa fiu sigura ca sunt bine si nu-i adevarat ce-am vazut. Ma uit mai bine si vad ca eu in tot acest timp am privit...un simplu perete. Imi frec cu podul palmei ochii pe rand in timp ce merg, fara sa-mi pese daca ma lovesc de cineva. Treaba incepe sa devina tot mai ciudata, iar daca o tin tot asa o sa innebunesc, ce naiba! Pe drum unii colegi ma intreaba daca mi-am luat bataie de la cineva de sunt asa...moale, dar le raspund ca nu. De la care sa iau bataie? Nu-mi place sa ma bat, dar daca astia or sa minta pe la unul si pe la altul cred ca se ajunge si la vreo bataie. Incerc pe cat pot sa evit chestii de genul, dar se pare ca baietilor le place atat de mult sa provoace fetele. Bun, or sa ma tina minte data viitoare cand vor face asta. - Vrajitoareo, inca mai visezi cu ochii deschisi? imi atrase atentia un coleg "mult-iubit". Auzi la el, "vrajitoare"... - Huh? Ce tot faci acolo? Iar iti spui monologul de la pranz si te crezi fata? Sau ai gresit cum se spune in limba noastra la "vrajitor", eventual "cretin" pentru tine. intreb ridicand o spranceana. Ma apropii de el mai mult vrand sa ma duc mai departe si ii pun o mana pe umar zicand "ne mai vedem". Inainte sa plec il bat usor pe umar. Ghinionul meu este ca fix dupa ce m-am indepartat cu cativa centimetri s-a sunat de intrare. - Ah, la naiba. mormai in timp ce fac dreapta imprejur si ma indrept spre clasa mea. Oare ce ora am din nou? N-am nicio idee, dar voi afla. Cand intru in clasa toata lumea se uita la mine de parca as fi ultima intarziata, iar atunci ar fi jumatatea orei. Ingan un "buna ziua" si ma asez in banca, desi n-am intrebat cum cica e normal...”pot sa ma asez in banca?” . Hmpf, stupida regula. Nu-mi plac deloc regulile! In tentativa mea de a ma aseza in banca de ce dau, eh? De perete, care m-a redirectionat cu o forta egala cu care am actionat eu si m-a impins catre scaun. - Esti bine, Haruhisa-san? adresa profesoare o intrebare pentru mine si se opreste din ce se pare ca scria. - Ah? Eu? Da, dumneavoastra? spun plictisita. Profa se intoarce cu spatele fara sa mai zica altceva si incepe sa scrie toata lectia pe care o avem...si din carte pe deasupra. Si nu pe idei sau ceva, toata lectia in toata splendoarea ei nestralucitoare! O ditamai lectia pe care d*acu’ o s-o invete. Cred ca are vreo trei-patru pagini A4. Care mama ciocolatii milka poate invata asa lectie? Aia face cat vreo doua sau trei lectii! Intr-un final preda toata lectia si iese din clasa. Sper ca asta sa fie toata lectia si sa nu o continuam si la ora viitoare ca innebunesc! - Copii, dirginta voastra, Tatsufumi-san a vrut sa va anunte ca astazi este consiliu profesoral, deci va trebui sa plecati acasa! zise o femeie cu parul brunet ajungandu-i cam pana la umeri, cu pielea usor inchisa la culoare, cu suvite reflexe de albastru inchis si ochii caprui. Cand aud ma ridic din banca, iar colega mea care era la geam scapa ghiozdanul inainte de “termen”, amandoua ne ridicam mainile-n aer si strigam in gura mare: - URA! WEEKEND PRELUNGIT! Toata clasa se uita la noi, iar eu ma las sa alunec pe podea, cu genunchii acolo si mainile in sus. Secretara fiind respectiva femeie bruneta, pleca. Colega mea de banca era gata sa chiuleasca la urmatoarea ora, ba chiar era hotarata sa-si arunce ghiozdanul pe geam, cu toate ca suntem cam pe la etajul trei in scoala asta. Stiu, ciudat, scoala cu trei etaje. Se pare ca va trebui oricum sa se duca dupa ghiozdan. Trebuia sa vin si eu cu ea, deci sper ca pe-al ei l-a aruncat! O vad pe colega mea de banca numaidecat cum isi ia ghiozdanul din banca si fu gata sa plece pe usa. - Karin, unde e ghiozdanul meu?! urlu la ea de ma aude toata scoala. - Umm...pe undeva pe-aici! L-am vazut cum a prins aripioare si a zburat tip-til, tip-til pe geam cand nu erai atenta! imi raspunde fata zambind fals. - Si nu cumva tu i-ai dat aripi, huh?! Sau a venit Duhul Sfant care i-a dat si viata si aripi? o intreb iar, mai nervoasa de aceasta data. - Noo, cum poti sa zici ceva atat de pueril? A venit barza! zise zbughind-o pe usa si nici inapoi nu s-a mai uitat. Imi iau haina din banca si strig catre colegi in timp ce ies pe usa: - Sayonaraaaa lumeee!!! Cand ajung pe holurile scolii nu o zaresc, dar nu ma las! Fug si fug pana ajung la scari! Si badabing badabum...am luat-o la vale pe scari. Bum bum bum bum...de cateva ori pe scari, apoi buf inca o data pana cand am ajuns la “destinatie”. - Au, fundul meu! Fir-ai tu sa fi, Karin! Esti ca si moarta daca te prind! strig iar de ma aude toata scoala, dar putin imi pasa. Daca o prind pe Karin e ca si moarta, sa se stie! Si-asa cu chiu-cu vai m-am dus de mi-am luat ghiozdanul, in aplauzele catorva din alte clase si cu apa in cap de la altii mai dobitoci. Cateva injuraturi chiar mi-au scapat pe gura, dar nu mai conta oricum pentru mine. Unul din ei mai arunca inca apa de la geam, insa se opri cand ma intorc si strig la el: - Bah, te bat! Care-i ala care arunca de la geam cu apa?! Si la geam...no boys, no girls. No people. Nimeni, absolut nimeni. Au fugit, au sters-o! Au spalat putina! Si nici eu nu mai aveam mult pana faceam asta! Sa ajung si eu mai repede acasa! - Chizuru-san, asteapta-ma! striga dupa mine o fata cu parul saten ce trece putin de umar, iar ochii de culoarea macilor.
Incep sa merg mai incet, iar ea ma ajunge din urma in cele din urma. - Hei, ce s-a intamplat? Pari suparata. S-a luat cineva de tine? imi adresa ea o intrebare, ingrijorata de starea in care sunt. - Ce? Nu am patit nimic, sunt bine. ii raspund la intrebari plictisita, apoi niciuna din noi nu mai zice nimic pana acasa. Ma rog, ea s-a dus pe o alta strada, iar eu m-am dus drept inainte, fiindca doar nu aveam sa merg cu ea acasa. Cerul are o culoare fumurie si nu se vede nici urma de soare. Nu a fost soare toata ziua... Cred ca va ploua in curand. Asa ajung sa merg aproape singura pe strada, iar o pisica se opreste langa mine. Stai, pisica?... De cand pisicile se au ceva cu mine? Continui sa merg dupa ce ma oprisem o secunda. Orasul asta e asa vechi.
In timp ce merg o picatura de ploaie imi ajunge pe obraz si il strabate. Uitandu-ma la asfalt observ cum este udat in portiuni mici de catre picaturile ce se loveau de el. Apar pe beton incredibil de repede, intr-un final starnindu-se o ploaie care nu dureaza mult. Incepu sa tune de cateva ori, zgomotul fiind asurzitor. Ma opresc la o gura de metrou si cobor scarile usor, in ciuda faptului ca este ud pe jos si pot oricand sa alunec.
Vazand cate scari sunt si nu aveam rabdare sa le cobor pe toate, fac un salt inalt pentru a castiga timp.
Brusc observ ca nu aterizez cum planuisem, pe o scara, ci pe muchia uneia din scari - daca pot zice asa - , dezechilibrandu-ma. Pana jos nu mai e asa mult... Cad. Ma rostogolesc pana ajung unde nu mai sunt scari, unde nu ajunge ploaia si-mi pierd cunostiinta. Desi realizez ca am ramas inconstienta, parca nu mai sunt unde eram atunci: la metrou. Sunt intinsa pe jos, in jurul meu fiind bezna. Ma intorc pe spate - deoarece stateam pe o parte - si ma ridic in capul oaselor pana la urma. Privesc putin in jur si nu vad mai nimic. Un fel de sticla de culoare albastra vad in fata mea si putin mai departe de mine, dar nu stiu ce este. Din curiozitate ma ridic usor de pe jos si pasesc fara sa fac vreun zgomot. La un moment dat observ faptul ca eu cu cat ma apropii mai mult de sticla, cu atat este mai lumina. Sticla aceea emana o lumina ciudata. Am mai vazut-o o data. Cu ocazia asta observ si faptul ca sunt imbracata cu o rochita simpla si lunga de culoare alba, iar in rest nimic. In picioare nu am nimic, iar parul imi cade usor pe umeri. Ceva ma indeamna parca sa ating acea sticla. Oh, stai, stiu ce anume: curiozitatea. Pot zari in urmatoarele momente cum spre mine parca vine cineva, insa nu am nicio idee cine ar putea fi aici.
Nu apuc sa privesc mai mult, deoarece in fata mea, de partea cealalta a sticlei apare o fata cu parul movaliu care pune o mana pe sticla albastruie. Intr-un fel parca ma indeamna sa pun si eu mana, dar nu stiu ce sa fac. Fata cu parul movaliu isi lua mana la o parte, iar pe fata ei se putea observa ca nu exista nicio expresie. Ar parea ca nu are niciun sentiment.
Fara sa stiu ce s-ar putea intampla, imi apropii un deget de acea sticla, dar nu o ating inca. Vad un zambet foarte ciudat si totusi subtil pe fata fetei inainte sa ating sticla aceea si ma opresc, ezit. Ma mai uit o data si se pare ca nu avea nicio expresie pe fata. Crezand ca poate doar n-am vazut bine si totul o sa fie in regula oricum...ma aplec usor in fata si ating cu un singur deget sticla. In urmatoarea secunda se facu o crapatura in ea, ca mai apoi sa se crape toata. Culoarea albastruie pierea treptat, sticla devenind incolora. Fata cu parul movaliu se repezi la sticla care ne despartea si puse ambele maini pe ea. Incepu sa zambeasca intr-un fel ciudat, iar acest lucru ma facu sa-mi treaca un fior rece prin tot corpul. Zambeste...zambeste ca data trecuta. Deci pana la urma nu incep sa am vedenii... Fata asta incepe sa ma sperie.
Ma dau cativa pasi in spate, speriata. In jurul meu nu mai vad nimic, iar sticla care se crapase mai devreme...pur si simplu era pe jos, nu mai forma un fel de zid. Nu mai avea stralucire, era fada. Ma mai dau un pas in spate si cad in gol parca... Toate astea pana cand ma trezesc. Eram intinsa pe jos, iar afara inca mai ploua. Stand pe o parte, asa cum am facut atunci: facuta ghem. Nimeni...nimeni nu m-a observat, toti au ramas nepasatori? Hmm, ciudat, dar poate mai bine asa. Am o vaga senzatie ca poate a fost doar un vis...dar eu chiar am simtit cand am atins sticla aceea si acel fior de atunci. Ma ridic de pe jos, mai inceata ca de obicei si privesc cum stropii de ploaie se lovesc de asfalt. Uh, nici acum nu s-a oprit ploaia... Pornesc prin ploaie, nepasandu-mi ca ma voi uda. Si-asa nu are cine sa ma certe daca ma ud. Mama m-ar certa, dar nah...din pacate nu locuieste cu mine, iar bunicul...nu mai am unul, tata este cel mai bun om din lume cand vrea, iar bunica tot asa, chiar daca uneori este stricta. Odata ce ploaia imi atinge trupul care ma durea ingrozitor pe jos se scurge apa de ploaie, care mi-a spalat intr-un fel rana ce se pare ca o am la frunte. Imi pun mana acolo si chiar aveam sange. Nu stiu cum n-am observat pana acum, insa rana ar parea ca s-a inchegat putin. Poate de aceea nu am observat. Cu toate acestea, ma doare tot corpul, mai ales la frunte...cum nu am bagat de seama ca am o rana la frunte? Culmea. Sunt chiar culmea! Continui sa merg si ajung acasa. Cum ajung tata incepe cu interogatoriul: - Chizuru, ce ai patit de ai rana aceea? Si de ce esti uda leoarca? Nu te-ai adapostit si tu? - Ba da, dar la ce adapost am gasit si eu... Apoi se gasi si bunica sa ma ia la intrebari: - Draga, de ce ai intarziat? - Draga...mamaie, tu ai vazut cum ploua afara...?! Bunica nu mai zice nimic despre asta, doar mai zice sa ma schimb de haine si ca imi va pregati masa. Tata se intoarce in camera lui si continua sa se uite la Dumnezeu mai stie ce emisiune. Zis si facut: m-am schimbat si am venit la masa, chiar daca nu am mancat si m-am intors in camera mea.
***Immaterial World***
O greseala costa, intr-adevar, dar daca acea greseala ajunge sa te coste libertatea? Ciudata intrebare. Sticla ce candva era intacta...acum este sparta, in mii de bucatele, precum inima unei persoane poate fi sfasiata tot de atatea ori de catre o persoana draga. Dar nu, Sticla este singura bariera care a existat pana in prezent. Acum...s-a dus, nu mai e. Sticla nu reprezinta un anumit lucru, este doar ea in sine. Cu ochii aceia purpurii ce-i stralucesc in intunericul total, cu parul acela lung si movaliu, cu pielea aceea alba si corpul fragil...Kuro-Hana. Luand cu acele maini subtiri unul din cioburi, il stranse cat putu de tare, iar acesta se fragmenta mai mult, pana cand a ramas doar praful din el. In urmatoarele momente se indeparta de-acolo si trecu singura bariera care a existat intre Material World si Immaterial World. Oamenii nu pot trece presupusa bariera, doar cei prinsi in Immaterial World pot. Ea continua sa mearga incet, zambind. Intinse o mana, iar mii de fluturi negri dadura navala acolo, parca parand ca se contopesc cu intunericul ce a dominat mereu acel loc, dar ei..chiar exista. In bezna aceea doar miile de fluturi mai stiau de fata, iar ca sa scape din intuneric trebuia sa gaseasca iesirea. In camaruta de odinioara nu se poate intoarce, acolo unde este acum nu poate ramane. Imposibil de ales. Intr-un final gasi o portita de scapare. Acum Sticla este sparta, iar Sticla nu mai poate fi reparata. Se spune ca o oglinda sparta se poate repara, dar tot mai raman acele semne ca a fost sparta. Asa este si aici. Chiar daca ar putea fi reparata, Kuro-Hana oricum ar putea iesi. Odata ce exista pana si o micuta crapatura in Sticla...totul s-a dus pe apa sambetei. Gasi o portita de scapare, insa avea de asteptat pentru asta... Avea o vreme de asteptat.
Modificat de Yoyo (acum 11 ani)
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Swings~
Bufniță Flămândă Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
wow...superb.....partea cu imaterial world. Cat despre partea normala...ciudata o.O eu as luat-o la fuga daca as fi vazut pe cineva zambind asa la mine, nici daca l-as fi vazut pe Ruki nu as atins sticla aia. Sau ma rog...daca ar fi fost Ruki acolo as fi luat un baros sa sparg sticla <3 ) hehe Mi-a placut foarte mult, asa ca nu stiu ce as putea sa comentez. Multumesc din suflet ca m-ai anuntat, chiar eram foarte curioasa. Cred ca ti-am mai spus ca de obicei nu citesc ficuri din astea, dar al tau e bestial . Gambate si kissu :*
33.9KB
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David),Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
Stalk me, bite me and kill me with your love...
pus acum 11 ani
iAlexi
Membru Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 27
Abea astept urmatorul capitol.SUnt curioasa daca Kuro-hana va scapa din aceea lume si ce va face in Material World
_______________________________________ The sinking scenery, is wiped by this sleeve. Following the voice, I start walking.
pus acum 11 ani
Forever Young
Critic Din: Suna
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1150
Ma vei ierta vrodata ca am lasat comentariu asa de tarziu? =)) No, pe bune, scuze ca DEABEA acuma m-am trezit sa-ti scriu si eu ceva, dar chiar nu am avut cand. Mai ales ca am avut si probleme cu calculatorul, dar au venit si sarbatorile, incheierea mediilor si nu prea am avut cand trece. Dar acum e vacanta! Sarbatori fericite! Ca veni vorba de sarbatori, ai fost cu colindu? In fine, sa vorbim despre capitol. Imi place super-duper mult! Chiar e o idee geniala chestia cu floarea si cu lumea materiala siimateriala. Imi place de Chizuru, e mai tot timpul plictisita si foarte amuzanta ^^ Cred ca Kuro-Hana ii va lua ei floarea, dar poate pe parcurs intervin si alte personaje. Nu cred ca Kuro-Hana era singura din Immaterial World. Oricum, tu trebuie sa stii, dar s-ar putea sa nu ne spui =)) Descoperim noi in capitole. Pe scurt, astept nextu :x Spor la scris si sarbatori fericite :* P.S. L-ai furat pe Strify, ha? Asta e, oricum imi place mai mult Kiro *nuuu, de ce l-ai luat pe Strify? de ce?* Nu ma baga in seama, aberez =))
_______________________________________ Daya is mine! Forever! And Ever! Just mine :3 Am fost: Zuzu, Forever Young, Miss*M, IceWolf o.o
Jeff, Usagi, Pikachu, Lelouch, Natsu, Tsuna, Gaara, Sebastian and Ulquiorra ARE MINE!!! Kamelot, Slash, Adrian von Ziegler, Megadeath, Alternosfera, Raskolnikov, Yu Pheonix, SOAD, Youmeatsix, Parazitii, Carla's Dreams, Kapushon, Pierce the Veil, Iggdrasil, Veil of Maya, Kurt Cobain, Nirvana, Garcea, KoЯn, Mariyn Manson, DMC, HIM, Caragiale, Chuck Norris, Mr. Bean, Cloud, Vincet, Tarkan, Adolf Hitler and Kiro Are mine!
pus acum 11 ani
Monet
Moderator Din: Seoul
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1740
Critică doreşi, critică vei primi. Sper că vei avea tăria de caracter să o accepţi...
Titlul: Titlul este forate bine ales, sugetiv, exprimând subiectul fic-ului destul de bine. Este foarte bine că în prefaţă ne-ai oferit şi traducerea acestui titlul, pentru că după cum bine şti, nu toţi de pe forum sunt iubitori de japoneză. Este destul de bine pentru început şi atrage atenţia...
Story: Povestea m-a captivat încă din primul capitol cu toate că ai foarte multe lipsuri la exprimare, lipsuri de care o să vorbesc mai târziu. Ideea este cu adevărat originală. Nu am mai întâlnit niciun fic, până acum, care să dezbată această problemă. Oricum ador Immaterial Word şi trecerea în această lume. Este destul de fascinant şi impresionant. Fata prinsă acolo, Kuro-Hana, este o victimă a propriei ei greşeli vanitoase şi umane, greşeală ce a costat-o libertatea. Floarea, care este obiectul central al acţiunii, are un rol foarte important, prin posibilitatea ei de a se schimba în concordanţă cu sentimentele victimei. Eu, ca şi simplu cititor, apreciez ideea însă am rămas cu nişte lucruri neclare, pe care sper să le aduci în poveste cât mai repede. Îmi place cum ai prezentat-o pe Kuro-Hana în prefaţă, stând în aceea cameră goală cu unica sa plăcere, unica sa relaţie cu Material Word, jucăria copilăriei ei. A fost foarte dramatic momentul în care şi jucăria, în cauză o păpuşă, a încetat să mai funcţioneze, lăsându-şi prietena singură în infinit. De aici a început totul...apariţia fluturilor ce i-au adus în mâini pe Reikon no Hana – floarea ce se întuneca tot mai mult cu cât sufletul este în pierzare. După o lungă perioadă în care ne-ai descris infernul Kuro-Hanei, a venit clipa adevărului, clipa când a fost trezită. De aici începe toată povestea, trezirea ei avea un motiv iar motivul avea să ne fie dezvăluit odată cu trecerea capitolelor. După această prefaţă destul de înfricoşătoare, ne arunci în mijlocul unei despărţiri dramatice şi foarte rapidă. Chizuru, personajul care după părerea mea îţi reflectă personalitatea şi viaţa în cele mai mici detalii, este cea care o va salva pe Kuro-Hana. După ce ne prezinţi puţin din viaţa ei şi felul de a gândi foarte ciudat, ne arăţi legătura dintre cele două prin acea Stilcă ce trebuie spartă. Kuro-Hana nu reuseşte de prima dată să iasă, prima tentativă fiind eşuată, iar bariera dintre cele două lumi fiind încă intactă, fapt pentru care ne mai laşi un capitol să trăim viaţa salvatoarei cu sulfet inocent. După o evadare ca în filme de la şcoală, începe ploaia iar Chizuru ajunge să o întâlnească din nou pe Kuro-Hana. Sticla este spartă iar viziunea se termină. Kuro-Hana scapă din Immaterial Word iar Chizuru ajunge acasă unde este certată de părinţii săi... Închei cel de-al treilea capitol cu o secvenţă foarte bine scrisă despre Immaterial Word, secvenţă ce mi-a plăcut foarte mult...
Aprecieri pozitive: Sunt lucruri care m-au imresionat şi aş vrea să le evidenţiez:
“Nu avea nevoie de mancare, nu avea nevoie nici de odihna. Avea nevoie doar de acea papusa nesemnificativa pentru oricare altcineva.” – Îmi place cum ţi-ai ales cuvintele şi ideea pe care ai pus-o în evidenţă, comunitatea acelei păpuşi.
”- S-a stricat...spuse fata privind fara vreo expresie anume pe fata papusa aproape dezmembrata de ea si de trecerea anilor.” – Şi acestă secvenţă este destul de bună, având un impact foarte mare asupra cititorului. Aş vrea totuşi să îţi atrag atenţia asupra unei virgule ce trebuia pusă între cuvintele faţa şi păpuşa. Ajută la înţelegerea mai uşoară a mesajului de către cititor.
”Nu avu nici de-acum nevoie de hrana sau odihna. Tot ce avea nevoie era...doar de nimicul in care se adancise de atatia ani.” – Genial din punctul meu de vedere
”Dupa mult, foarte mult timp inchise ochii, obosind sa astepte pe cineva care ar putea veni sa o ajute, sa o vada. Cineva caruia i-ar pasa de ea. Nu mai avea pe nimeni de mult. Pana si papusa pe care o iubea asa mult s-a stricat, lasand-o totodata sa stea in singuratate, precum o fantoma... – Îmi place cum ai surprins sentimentul de disparare, de nebunie, dar ai stricat totul cu fantoma ta. Ideea de fantoma nu prea se potrivea. Puteai să foloseşti alt cuvânt sau să renunţi la toată fraza. Nu mi-a plăcut estetica pe care a dat-o ideea ta întregii poveşti. M-am simţit părăsită în mijlocul poveştii...
”Si-ar putea elibera inima doar daca si-ar recapata sentimentele, asta insemnand ca floarea sa prinda iar viata si culoare, insa...asta e imposibil ei. Asta e imposibil acum. Acum pare a fi prea tarziu. Va ramane pentru totdeauna o marioneta fara sentimente, fara remuscari si fara inima proprie daca nu-si face floarea sa infloreasca, sa prinda culoare, sa straluceasca. Doar o simpla marioneta. Dar ca un foc, odata ce e stins e greu de reaprins. Totusi este oare imposibil a face asta? – Foarte bine spus totul! Doar câteva repetiţii încurcă peisajul [culoare] şi faza de final stă cam prost. În rest e superb descris! Brava!
”Pana la urma "irealul" este doar un nimic. "Irealul" este frumusetea acelei flori, iar floarea ar fi trebuit sa nu renasca niciodata. – Ai un 10+ de la mine pentru aceste propoziţii!
”De multe ori vointa este foarte puternica. Cei carora li se intuneca floarea vor deveni asemena unor marionete ale Kuro-Hanei. De ce? Raspunsul este simplu. Ea se va putea folosi de corpul carora li s-a intunecat floarea, carora au ramas fara urma de speranta. Se va putea folosi intr-un fel de trupurile lor pentru a reusi sa gaseasca o floare pura, una frumoasa si stralucitoare, una ce-i va elibera inima si-i va face floarea sa prinda culoare. O floare ce ii va reda viata. Insa intrebarea este cine poate fi? Poate fi oricine, asa ca in cine poti avea incredere? Ar merita sa te izolezi de lume pentru a pastra propria siguranta? Iar daca a risca este singura optiune, atunci consecintele pot fi asa grave? Prea multe intrebari, prea putine raspunsuri. Asta e cel mai rau lucru. Multi isi pun o infinitate de intrebari - toti ne punem- si totusi nu avem raspuns pentru majoritatea lor. Ciudat... – Totul este superb draga mea aici! Nu ai nicio greşeală gramaticală sau de puctuaţie iar ordinea cuvintelor şi înţelesul ce i-l dau este foarte bine ales. Felicitări! Şi ideea exprimată este foarte bună deasemenea!
”Kuro-Hana s-a trezit. Intrebare: De ce? Din cauza cuiva. Se zice ca sentimentelor unora dezamagire, de remuscare si de tristete care rezulta din sentimentele de dragoste sunt la fel de intense ca sentimentele de dragoste ce nu realizase ca le are. Daca o iubire este foarte puternica, iar acele sentimente se transforma in ura, tristete, remuscare si dezamagire ele vor fi atat de puternice cat erau cele de dragoste. Acele sentimente au facut-o sa deschida ochii. Daca acel cineva spargea Sticla ar fi fost de fapt al doilea pas, ea ar fi avut acces la Lumea Materiala.Inutil, a esuat. Doar daca ar fi atins chiar si cu un singur deget sticla, ea s-ar fi crapat toata.. Daca Sticla s-ar fi crapat, sufletul ei ar fi reusit sa ajunga in Lumea Materiala. Si mai avea doar putin, atat de putin... – Goodness, ideea e atât de bună şi tu ai reuşit să o faci să pară atât de indescifrabilă! Mi-au trebuit cinci minute să îmi dau seama ce ai vrut să scri. Întâi sentimentelor din prima propoziţie trebuia să fie obligatoriu ca să aibă sens sentimente. Posibil să fie o greşeală de tastatură sau neatenţie. Apoi...ai repetat de atâtea ori cuvântul „sentimente” încât eu m-am pierdut! Îl repeţi o data, de două ori, maxim de trei ori dar tu l-ai folosit de cinci ori în câteva rânduri! Devine foarte greu de înţeles, foarte greoaie citirea şi mesajul este perceput greşit... Repetarea cuvintelor este principala ta greşeală!
”- Ai facut experimentul? - Da, profu' ! spun convinsa si-i arat micul vas din plastic plin cu sare. - Tu ai pus sare in sticla asta si ai adus-o la scoala, asa-i? - Nu!... Dar...eh, ati zis sa o aduc astazi cand s-ar fi evaporat apa si ar fi ramas doar sarea, dar ca sa va scutesc de asteptarea pana saptamana viitoare probabil, am adus direct sare! Nu-i mai bine asa? ii explic convinsa ca merge si "experimentul" pe care l-am facut eu sambesc victorios. Domnul profesor se enerveaza si-mi zice apoi ca eu nu i-am facut experimentul, ci i-am adus doar sare grunjoasa la scoala. Eh, pai m-am scutit si eu de-o munca in plus. E ilegal cumva?” – Foarte frumos, foarte interesant, foarte amuzant...dar avem ca de obicei probleme. Sambesc e defapt Zâmbesc, doar dacă nu cumva nu mai văd eu bine, iar cuvântul victorios ar trebui acordat la genul feminin, pentru că din câte am înţeles eu, Chizuru este o fată ce nu poate fi „victorios”. ”O greseala costa, intr-adevar, dar daca acea greseala ajunge sa te coste libertatea? Ciudata intrebare. Sticla ce candva era intacta...acum este sparta, in mii de bucatele, precum inima unei persoane poate fi sfasiata tot de atatea ori de catre o persoana draga. Dar nu, Sticla este singura bariera exista care a fost pana in prezent. Acum...s-a dus, nu mai e. Sticla nu reprezinta un anumit lucru, este doar ea in sine. Cu ochii aceia purpurii ce-i stralucesc in intunericul total, cu parul acela lung si movaliu, cu pielea aceea alba si corpul fragil...Kuro-Hana. Luand cu acele maini subtiri unul din cioburi, il stranse cat putu de tare, iar acesta se fragmenta mai mult, pana cand a ramas doar praful din el. In urmatoarele momente se indeparta de-acolo si trecu singura bariera care a existat intre Material World si Immaterial World. Oamenii nu pot trece presupusa bariera, doar cei prinsi in Immaterial World pot. Ea continua sa mearga incet, zambind. Intinse o mana, iar mii de fluturi negri dadura navala acolo, parca parand ca se contopesc cu intunericul ce a dominat mereu acel loc, dar ei..chiar exista. In bezna aceea doar miile de fluturi mai stiau de fata, iar ca sa scape din intuneric trebuia sa gaseasca iesirea. In camaruta de odinioara nu se poate intoarce, acolo unde este acum nu poate ramane. Imposibil de ales. Intr-un final gasi o portita de scapare. Acum Sticla este sparta, iar Sticla nu mai poate fi reparata. Se spune ca o oglinda sparta se poate repara, dar tot mai raman acele semne ca a fost sparta. Asa este si aici. Daca ar putea fi reparata, Kuro-Hana tot ar putea iesi. Odata ce exista pana si o micuta crapatura in Sticla...totul s-a dus pe apa sambetei. Gasi o portita de scapare, insa avea de asteptat pentru asta... Avea o vreme de asteptat." – Cea mai genială parte, după părerea mea, din toate capitolele de până acum! Foarte bine scris, cuvintele foarte bine alese, fără copilării, fără repetări inutile, doar povestea în sine. Îmi place cum ai evidenţiat cuvântul sticla pe parcursul poveştii. Ai făcut un lucru foarte bun...
Cam asta ar fi în materie de lucruri ce mi-au plăcut. Evident că mai există şi altele dar nu le-am mai scos pentru exemplificare.
Wrong things: Dacă este să privesc textul în asamblu remarc repetiţii inconştiente ale unor cuvinte ce nu au un rol prea important pentru a fi evidenţiate, lipsa unor virgule care să fragmenteze fraza în propoziţii pentru a fi mai uşoară înţelegerea ei şi folosirea unor cuvinte prea copilăreşti în nişte contexte ce cereau seriozitate. Estetica textului a fost afectată iar unele pasaje au fost distruse de unul dintre aceşti factori amintiţi mai sus. Cât despre cuvintele prea imature, nu vreau să te superi pe mine, dar, în unele cazuri nu eraun necesare, pe mine una deranjându-mă.
”Dupa un timp acestei papusi ii fusesera rupte ba o mana, ba suvitele negre ce candva erau intacte in capul micii jucarii, ba un ochi ii lipsea, deoarece fusese smuls brutal de catre fetita. Mica fata nu facuse altceva inafara de a tine papusa si in mana tot acest timp. Nici nu dormi, nici nu manca, doar tinu papusa in cele doua manute mici ale ei. Nu avea nevoie de mancare, nu avea nevoie nici de odihna. Avea nevoie doar de acea papusa nesemnificativa pentru oricare altcineva. Respectiva papusa o avea de multi ani, iar ea intorcea cheita imediat cum se termina melodia ce rasuna mereu acolo.” – Încă de la început ai pornit cu stângul. În fiecare propoziţie din acestă secvenţă ai folosit cuvântul ”păpusa” într-un mod atât de obsesiv încât îmi doream cu disperare să termini odată cu ea. Puteai foarte simplu să înlocuieşti cuvântul cu pronumele personal „ea” sau cu orice alt substantiv ce putea avea acelaşi înţeles. Păpuşa aceea a devenit principalul obiect de referinţă şi nu rolul ei în viaţa fetei izolate în Immaterial Word.
”O privii decenii, ea nu murind.” – Sună foarte prost. Puteai să înlocuieşti construcţia „nu murind”, ce cred că nu se foloseşte în limba română, cu ”nemurind”. Este mult mai bine după părerea mea...
”Deschise ochii cu incetinitorul, iar in interiorul ochilor ce-i stralucesc inca de atunci se observa parca mici fluturasi care ar zbura prin irisul ei.” – În fraza asta ai două greşeli fatale: prima constă în repetarea cuvântului „ochii” iar cea de-a doua este reprezentată de un dezacord ”se observa parcă mici fluturaşi”.
”Parul ei acum foarte lung ii capata stralucire precum ochii ei eu inceput a straluci.” – Alte erori: repetarea cuvântului „strălucire” şi greşeala de tastatură eu în loc de au. Sincer, nu prea sunt de-acord cu folosirea acestui tip de propoziţie. Inversiunile folosite de tine sunt caracteristice poeziei şi nu dau prea bine în genul de text abordat de tine...
Stateam in banca fara niciun chef. Colegul meu de banca facea ca toate animalele prin clasa. Ba mai alerga de zici ca era la curse, ba mai statea cu baietii si facea glume proaste, spunea numai prostii. Numai la asta se gandeste si baiatul asta. Ba imi mai pune mana pe fund, iar eu il alerg pana-l prind. Si sa vezi atunci batuta!... Cred ca data trecuta s-a ales cu ambii ochi vanati si avea si mai multe "afectiuni" daca nu intervenea directoarea. Toti sunt afara, doar unii mai sunt in clasa. Unul sau doi, dintre care amandoi in prima banca si elevi silitori, nu altceva. Nici nu cutezau sa se intoarca la banca sa vada daca mai e cineva. Sa nu cumva sa incalce vreo regula! Colegul meu nebun se aseza si el in banca. Profa' pleaca sa vada unde sunt toti ceilalt ca probabil au chiulit si de la ora asta. Eu nu m-am dus fiindca oricum am trecut deja de vreo trei ori prin biroul directoare pe saptamana asta. In acest timp el imi spune sa ma aplec putin, ca sa vad nu stiu ce sub banca. Habar n-am ce papucii mei vrea asta acum. Cand sa ma las sub banca el se apropia brusc, sarutandu-ma pe buze. Tin ochii larg deschisi si ma uit ca proasta la el. Raman uimita si nu mai zic nimic pe moment. El rupe dupa aceea sarutul, lasandu-ma in aceeasi pozitie in care am stat de cand a facut acel gest. Desigur ca fiiind micuta si banca mare nu-i problema daca ma aplec asa pe sub banca. La un moment dat ma ridic de-acolo. Nu dau cu capul de banca sau altceva. Baiatul se ridicase de mult, eu am ramas un timp asa. In clasa intrara apoi si ceilalti elevi.” – Este foarte amuzant şi interesant dar aici apar acele cuvinte „imature” de care îţi vorbeam. O să le descoperi şi singură. Nu ţi le interzic, dar consider că atmosfera nu era potrivită pentru ele. Chizuru tocmai suferea o despărţire şi plângea iar tu îi aduci îm memorie tocmai acel moment al sărutului, sacrcastic şi penibil? Aduci cititorul în două parţi opuse ale creierului uman, fără nicio trecere trepatată, brusc şi la obicet.
Ar mai fi lucruri de spus aici dar cred că te-ai prins de idee. Sper să o să văd îmbunătăţiri. Ceea ce vreu să îţi mai reproşez este adresarea directă cititorului, implicându-l direct la acţiune. Aceaşi greşeală o fac şi eu. Încearcă să reunuţi la construcţiile interogative ce nu au un adresant în lumea fic-ului tău. Lasă-ne să descoperim singuri ce se întâmplă, să ne punem singuri întrebări.
Părere personală: Este foare interesant şi frumos! Îl ador şi aştept cu nerăbdare să văd ce o să facă Kuro-Hana pentru a fi liberă. Este o idee originală ce merită continuată şi corectată. Greşelile tale nu sunt prea grave dar produc dificultăţi la citire. Exprimarea este destul de bună şi ai o grămadă de ideei bune pe care le aştept cu nerăbdare. Sper că nu o să te demoralizeze critica mea, dar astea sunt principalele tale minusuri. Trebuie să fi puţin mai atentă.
Asta a fost tot! Te aştept cu capitolul următor! See ya!
P.S. În cazul în care membrii staff-ului consideră că opinia mea este greşită şi irelevantă sau că nu aveam voie să postez această critică fără rangul de Critic la care am renunţat, îi rog să îmi şteargă acest post! Mulţumesc pentru înţelegere!
Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
Antonia, iti multumesc mult pentru critica! Nu ma supar eu de la critici, fiindca ma ajuta. De aceea vreau sa-ti multumesc! ^.^ Si de asemenea, sper ca va v-a placea acest capitol. Acest capitol nu este corectat, din pacate. Sper ca am fost destul de atenta macar! Multumesc mult pentru comm-uri! Acesta este nextul, fara alte introduceri!
Capitolul IV - Revenire: Stralucire si culoare! Un gol poate fi acoperit.
***Immaterial World***
Pasi usor, in jurul sau fiind o liniste totala, iar intunericul nu cuteza sa dispara. Acelasi intuneric nesfarsit. - Pi-cu-ra... Pi-cu-ra... rosti ea fara pic de vlaga in voce, in timp ce in jurul sau se puteau auzi cum stropi de apa se scurgeau dintr-un loc inca necunoscut. Nu, nu erau stropi de apa. Nici lacrimile pe care le varsase, insa nici stropi de ploaie. Pur si simplu se auzeau scurgandu-se, dar nu era ceva neobisnuit. Pe jos nu era ud, ci doar se auzea... Atat. Acele sunete enervante pentru urechile sale, acei stropi inexistanti. Atat de iritant ca ar fi vrut sa incerce ceva nou, atat de monoton ca ar fi vrut sa auda ceva nou. Ar fi vrut macar pentru ultima oara sa auda melodia mult iubitei sale papusi, ce a lasat-o in urma, impreuna cu tot ce avea. Nici nu realizase asta. Intr-un final, a facut-o, dar era prea tarziu deja. S-a dus... In acele momante doar se afla intre cele doua lumi: Material World si Immaterial World. Nu este un loc umed, nu este un loc rece, dar nici cald. In componenta sa are doua lucruri: lucruri materiale si lucruri imateriale. Kuro-Hana este unul din lucrurile imateriale, de aceea neputand sa atinga nimic din Material World. Dar Kuro-Hana nu este un lucru. Ce tine de Immaterial World este ceea ce nu este palpabil, asemenea locului in care se afla. Lucrul ce face ca locul dintre cele doua lumi sa nu apartina Lumii Imateriale sunt stropii, care in mod normal sunt inexistenti... pentru Kuro-Hana. La fel ca orice lucru din Material World... Fata considera urmatoarele: "Ceea ce nu pot atinge, este inexistent. Ceea ce nu este palpabil, tine de Immaterial World. Ceea ce nu vad, nu exista.". Dar a omis un lucru: Ea insasi este ceva ce tine de Immaterial World acum. Pentru a redeveni o parte din Material World, are nevoie de un corp, dar sacrificiul va fi imens. Insa pentru ea, va fi minuscul. Kuro-Hana nu a fost complet singura, doar ca nu a observat ca mai exista o persoana care nu a uitat-o. Nici asta nu realizase. S-a afundat atat de mult in intunericul propriu... De asemenea, persoana care, desi nu a stiut nimic de ea, i-a pasat, asta pana cand a obosit sa se mai intrebe unde s-ar putea afla. Ea ar putea fi dispusa sa-si dea oricand corpul Kuro-Hanei, sa-l lase in voia fetitei aceleia cu par mov, doar pentru a o ajuta. Nu-si dadu seama nici macar ca legaturile de sange nu mai contau pentru cineva care isi pierduse orice sentiment. Kuro-Hana a gasit un trup pe care il poate manipula usor, dar depinde in ce scop va face asta si cum va actiona. Inconstient, oricand totul poate deveni un joc de logica foarte complicat. ***
Stateam frumos asezata in banca, avand ursuletul in brate. Priveam inocenta inainte, spre un punct necunoscut mie. N-am idee ce caut cu privirea... Strangeam in brate ursuletul acela alb si pufos, cu o fundita rosie la gat, iar urechile, nasul si labutele de aceeasi culoare. Si tot asa tinand ursuletul strans in brate, o colega de clasa se apropia de mine. - Da-l! striga ea, tragand de al meu Chisu, obiectul in cauza. Da, corect, era baiat in cele din urma! Nu ursoaica, ci urs! - E a meu, e a meu! ii zic acesteia, facand o fata de catelus, fara sa dau drumul jucariei. Trageam astfel din rasputeri de nefericitul Chisu, dar...POC! M-am trezit... Stai, dormeam?! - Domnisioara, cum iti permiti sa dormi la ora mea?! zbiara profesorul de educatie tehnologica, el fiind cel care tocmai imi daduse cu ditamai catalogul in cap. Imi ridic capul de pe banca si imi pun mainile in cap, nestiind ce se intampla in jurul meu. Stiu doar ca am auzit un "BUM", iar apoi s-a auzit in ecou in capul meu...si durere de cap si...si... - Nenea, iti arat eu tie... mormai nervoasa si totusi somnoroasa, dar ma opresc cand ma uit mai bine si-l vad pe profesor. Umm...stiti dumneavoastra, exercitiile de dimineata! Exercitii de dictie! El ofta, apoi se intoarse la catedra cu tot cu catalog. Pe de alta parte, eu inca incercam sa-mi revin de la lovitura foarte karatista a profului, ce-i drept mai degraba mosului. Dupa ce ajunge in fata clasei si se aseaza pe scaun, pun iar capul pe banca. Trebuia sa nu ma trezeasca, eu trebuia sa stiu ce i se intampla lui Chisu! O aud apoi pe colega mea de banca, Yuya, cum ma intreaba ceva: - Chizuru, ce ziceai sa-ti dea inapoi Saito? - Pai... ce ziceam? - Nu mai conteaza...! - Daca zici tu... In urmatorul moment primesc o palma la ceafa din partea enervantei mele colege din spate, care imi zicea sa tac, ca se uita proful la noi de cateva minute in sir. Asa, si? - Nu mai da! strig la ea oarecum nervoasa si ii dau si eu o palma. Dupa asta ea imi mai da o palma, iar eu ma intorc la ea si ii mai dau o palma peste fata. - Iesi afara din clasa! imi zise profesorul. El zice, el aude. Eu stau in banca. O problema: proful vine sa ma ia din banca. Imi zice sa ma ridic, dar eu nicio reactie la inceput. Intr-un final ma ridic din banca de una singura, cascand. Plec de langa Domnul-Problema-Cu-Chizuru si astfel ies din clasa, in atentia tuturor. Cu o secunda inainte sa ies, am zambit si am spus: - Bye bye... - Lasa, treci la loc in banca, spuse profesorul, chiar cand am apucat sa pun mana pe clanta.
Nu-i mai spun nimc, dar ma intorc plictisita in banca si iar intru intr-un somn adanc. Dupa cateva minute aud cateva batai in usa si cum se deschide usa, chiar si asa neridicandu-mi capul sa vad cine e. Yuya imi da un cot, iar eu tresar si ma ridic, stand dreapta. - Sunt treaza! exclam somnoroasa, apoi aproximativ jumatate din clasa se uita la mine. Nu? Bine atunci. Sunt perfect treaza! Nu stau mult sa ma justific, ca vad o fata imbracata intr-o rochie neagra, parand ca pe dedesupt are o camasa alba. Fata aceea palida, ochii purpurii de o nuanta inchisa, iar parul de un mov intens... toate imi aduceau aminte de cineva, numai ca nu stiam de cine. Ea avea parul prins in doua codite cu niste elastice negre. Dupa cateva secunde observ ca privirea i se fixase pe mine, din nou nestiind de unde am mai vazut-o. Stiu ca am mai vazut-o undeva, dar nu am nicio idee unde anume! - Aceasta este noua voastra colega, Ai.
Privirile noastre se intalnesc, ea privindu-ma in acel mod... cu raceala. Ai, huh? Parea ca ar cauta ceva la mine, insa poate ca asta e doar impresia mea. Simplul motiv pentru care nu incetam sa o privesc era faptul ca sunt intrigata. Stiu ca am mai vazut-o, stiu sigur asta. Insa... am uitat unde anume. Nu, poate ca doar mi se pare. Se poate ca mai multi oameni sa semene cu ea, nu e ceva neobisnuit. Chiar si asa, am o senzatie ciudata. - Ai, ia un loc, o indemna profesorul pe nou venita. Nici nu apuca sa mai scoata el o vorba, ca se suna de iesire. Mai urma doar ora de franceza si puteam pleca acasa. Ma intreb de ce a venit tocmai la ultimele doua ore... Putea foarte bine sa vina de la inceputul programului. Ciudat, dar nu cred ca am de ce sa-mi bat capul. Cateodata poate ca doar gandesc prea mult!
***Dupa orele de curs***
S-a sunat, am plecat. Simplu, chiar foarte simplu. Astazi mai este si vineri, ultima zi din saptamana... E numai bine. Cu toate astea, eu tot ma gandesc la acea fata. A stat retrasa si tacuta intreaga ora, iar uneori chiar ma privea, iar eu ma purtam de parca nu observ pana cand mi-am intors privirea spre ea. Era destul de ciudata, dar poate ca nu ar trebui sa iau asta in seama. - Hei, Chizuru! - Huh? mormai in timp ce ma uit cine ma striga. - Buna! zise ea ajungand langa mine. - Buna, Ai. Ce este? - Umm... Pai... Sunt noua aici, ma gandeam daca... - Daca...ce? devin eu curioasa. Fata se opri din mers, iar eu care facusem cativa pasi in plus, ma opresc, intorcandu-ma cu fata spre ea. Ma apuca de maini si apoi isi facu intr-un final curaj: - Chizuru... vrei sa fim prietene? De pe fata sa se putea observa acea usoara teama de a nu fii respinsa, insa nu inteleg de ce se poarta asa. Un zambet micut isi mai facu aparitia apoi, ce-i drept, unul plin de speranta. - Desigur, Ai! ii raspund zambitoare, inchizand ochii in momentele in care am rostit cuvintele acelea. Dupa ce i-am deschis am vazut cum fata radia de fericire. Mi-a dat drumul la mana, apoi am inceput amandoua sa mergem in directia spre care la inceput ma indreptam eu. Oare sta prin apropiere? - Umm...eu o voi lua pe acolo! Ne vedem luni la scoala! Ma imbratisa, apoi disparu din peisaj la fel de repede cum a aparut. Asta a fost cam...ciudat... In scurt timp ajung acasa, fiindca nu stau departe de scoala. Totusi inca ma intreb ce a fost cu aceasta colega noua.
Modificat de Yoyo (acum 11 ani)
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Forever Young
Critic Din: Suna
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1150
Ta-dah, Kuro-Hana isi face aparitia in Matterial World. Nu ma insel, nu? Si daca Ai nu e Kuro-Hana? o.o Partea cu ursuletul a fost visul tau? =)) Super tare, parca ar fi o scena dintr-un anime/film. Proful ala, tssk, ar trebui spanzurat. Si se razgandeste asa repede, ba iesi, ba intra. Unde e toporul?! Si oare de unde o cunoaste Chizuru pe Ai? Oare de unde? Poate sunt rude o.o In orice caz, astept urmatorul capitol aici si la celelalte ficuri. Vreau sa ma lamuresc :nod:
_______________________________________ Daya is mine! Forever! And Ever! Just mine :3 Am fost: Zuzu, Forever Young, Miss*M, IceWolf o.o
Jeff, Usagi, Pikachu, Lelouch, Natsu, Tsuna, Gaara, Sebastian and Ulquiorra ARE MINE!!! Kamelot, Slash, Adrian von Ziegler, Megadeath, Alternosfera, Raskolnikov, Yu Pheonix, SOAD, Youmeatsix, Parazitii, Carla's Dreams, Kapushon, Pierce the Veil, Iggdrasil, Veil of Maya, Kurt Cobain, Nirvana, Garcea, KoЯn, Mariyn Manson, DMC, HIM, Caragiale, Chuck Norris, Mr. Bean, Cloud, Vincet, Tarkan, Adolf Hitler and Kiro Are mine!
pus acum 11 ani
Aiko-chan
Bufniță Flămândă Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 329
yoyo! ti-am citit si eu ficul si imi place mult. povestea e foarte interesanta si m-a captivat ca sa spun asa. Chizuru pare foarte de treaba, iar Ai, oare e fata din spatele geamului pe care o vedea chizuru-chan. Deci imi place mult si astept next! Ja ne!
39.8KB
_______________________________________ I hate everything about you! Why do i love you! You hate everything about me! Why do you love me? by three days grace JRock is my new religion!
NU MA SUPARATI CA VA ZGARIE MAMI!♪♪♪♪(￣ー￣
TOTI PITICII DIN LUME+AURUL LOR SUNT AI MEEEI!
P.S!!!!LOLITA23q(toti membrii),AN CAFE(toti membrii),Matenrou Opera, U-KISS(Donghoo,Soohyun,Eli,Kevin,Alexander,Kibum,AJ, Hoon),JJ Project, M.I.B, Dalmatian, Tritops , Song Chan Ho,Lee Chi Hoon,Gwak Min Jun,Won Jong Jin,Yamor,Park Jae Hyun,Jung Joon Young,Ryosuke Yamada, Jang Woo Young,T.O.P(Choi Seung Hyun), Kim Bo Kyung, SMTown, ZE:A, X-5, N.Sonic, AA, TAKEN, Song Joong Ki (Kang Ma Ru) aceeasi persoana! , Sistar, Girl's Day, G.E.M, LC9, Aaron Yan, A-Jax, Panda Yang, Park Ji Ho, Shinhwa ^^ <33 PROPRIETATE PRIVATA O_____O JOS LABA CA VA MUSC! X_____X Yoshida Yuzan,Alvaro Garay,Tsutsugami Gai, Syo Kurusu,Yuushin, Kou-kun, Hyorin, Ri-chan are MINE MINE MINE! JUST MINE O_O... STAY AWAY Yuuki-neechan, Daya-chan, Yoyo-neechan,Dedu, nepoata mea (Sura),mihai1213,Kitsune-kun, Mady are MINE!!! so STAY AWAY!
pus acum 11 ani
Swings~
Bufniță Flămândă Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
Deci deci....incep si eu ca si Aiko-chan, deci deci...mi-a placuttt mullllttt....cum pot sa exprim asta? sa desenez o inima pe cer? Multumesc mult ca m-ai anuntat de fic. Ti-am mai spus ca e cel mai bun fic nonyaoi pe care l-am citit pana acum, nu as fi citit alte ficuri decat yaoi...a ba da...am citit unul cu extraterestri, tot pe forumul asta. In orice caz al tau e suppperrr duppeerrr minunat. Sunt si eu la fel de curioasa ca si Forever, dar nu te mai plictisesc cu intrebarile mele. Desi mi-am dat seama deja, daca e cum cred eu. Acum ramane sa ne lamuresti tu. Te astept cu mult drag si te pup dulce. APROPO....AIKO_CHAN si eu te iubesc mult. Si ms mult. Abia astept.
33.9KB
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David),Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
Stalk me, bite me and kill me with your love...
pus acum 11 ani
Monet
Moderator Din: Seoul
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1740
@Daya ~ Fic non-yaoi? Ce mi-a placut exprimarea ta!
Să trecem la un comentariu... Draga mea Ioana, sunt destul de mândră de progresele tale. Se pare că te-ai mobilizat destul de bine, după critica pe care ţi-am lăsat-o anterior. Ai venit cu forţe proaspete şi un capitol genial şi bine redactat. Ce ciudat sună... Se pare că acţiunea noastră se mută acum în Material Word, huh? Superb! Ai şi Chizuru, colege! Sunt sigură că m-ai devreme sau mai târziu, Chizuru, îşi va aduce aminte de Ai şi de locul unde a cunoascut-o prima dată. Probabil că lucrul acesta se va întâmpla în capitolele următoare. Mi-a plăcut extrem de mult ora de tehnologie, cu profesorul nehotărât şi frustat de soartă! Chizuru îşi făcea somnul de frumuseţe, iar el îndrăzneşte să o deranjeze! Nemernicul! Şi tocmai când Chizuru visa ursuleţi! Îmi aduce aminte de ce am vorbit noi în seara aia la telefon, despre lumea secretă a ursuleţilor de pluş! Într-o zi o să ajung/ ajungem şi acolo! Probabil cu Dr. Sherlock! În fine...te felicit pentru acest capitol superb şi te aştept cu următorul, care sper eu să îl depăşească pe predecesorul lui. Despre micuţele tale greşeli obligatorii [repetiţii], ţi-am vorbit pe mess, deci nu te mai stresez!
O ultim lucru aş vrea să spun : Ador chestia asta : "Inconstient, oricand totul poate deveni un joc de logica foarte complicat."
Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
Ohayo! Am terminat intr-un final nextul si...uitati-l! Ei bine, mentionez inca de acum ca nu stiu cat de bine am putut gandi limpede acum si sa corectez eventualele greseli, dar am incercat! Imi pare rau daca are greseli de ortografie...
Prima parte a capitolului V – Realitatea transcede in fantezie. Iluziile nu se mai pot distinge de realitate...
Chizuru P.O.V.
Fiind la scoala de la prima ora, fara macar sa intarzii vreun pic, chiar ajunsa mai devreme, stateam frumos asezata. Iar prin frumos ma refer: pe scaun, cu capul pe banca si cu ochii deschisi totusi. Acum colega mea era mutata de mult, mult timp...sau asa am inteles eu, ca am cam dormit pana s-a auzit clopotelul acum cateva momente, cum ca se incep orele de curs. Da, exact, ajunsesem devreme azi! Ai... Hmm, ea inca nu venise... Poate ca doar intarzie! Ma intreb daca sta departe de scoala... - Buna ziua, copii. Astazi veti face ora de dirigentie cu Tomoko-san, consiliera scolii. Veti vorbi despre un aspect foarte important al vietii. Si nici nu termina bine propozitia ca o femeie blonda, imbracata elegant si la prima vedere vesela intra in clasa. Avea niste ochelari de vedere, de dupa care se puteau observa vag ochii sai de-un caprui deschis. Ne ureaza buna ziua, apoi ne spuse ca aceasta va fi o ora interesanta, in care sa ne lamureasca despre anumite lucruri. Doamna diriginta iese din clasa, iar consiliera se aseaza pe scaunul de la catedra dupa cateva momente. Si-a pus geanta pe masa si si-a scos tot ce vroia ea de-acolo. - Astazi vreau sa va propun o tema destul de interesanta si sper ca veti lua in serios ceea ce vom vorbi, spuse luand de pe catedra ceva. Va voi inmana niste foi, pe care vreau sa scrieti parerea voastra despre ce vom discuta si raspunsurile la ce va voi intreba. Dupa ce fiecare primeste ce trebuie, consiliera scolii incepe sa ne vorbeasca: - Pentru inceput va propun o tema destul de interesanta! Imaginati-va ca voi ati fi parintii, iar parintii vostri ar fi copii. Ce ati face in situatia asta? Cum ati reactiona? Cum v-ati descurca? Scrieti pe foaie, iar dupa aceea veti citi toti. Trece 1 minut, trec 2 minute, trec 3 minute...si asa se ajunge si la 10 minute. Intr-un final toata lumea termina ce avea de facut, iar acum urma sa citeasca fiecare ce a scris. De fapt, acum o luam pe banci, iar la mine avea sa ajunga ceva mai tarziu... - Eu nu cred ca m-as descurca atat de bine cu responsabilitatile. Mi-ar fi greu, dar daca e cazul...ii voi creste si ma voi obisnui ca si parinte. Apoi o colega: - Pai eu le-as da o educatie buna si i-as invata ce inseamna familia! I-as iubi mult, as avea grija foarte mare de ei. As fi mama perfecta! Dupa ea urma un fel de “geniul clasei”...care poarta ochelari si aproape ca e chel, dar poarta mereu o sapca sau palarie. - Le-as da o educatie buna copiilor mei, as fi foarte strict cu privire la obligatiile lor pe care le au fata de mine, cel care ii cresc. As avea pretentii de la ei, ca orice parinte! Si bineinteles, m-as asigura ca primesc educatia cuvenita si ca fac cel putin doua facultati! Dupa pledoaria acestuia multi aproape ca au adormit, inafara de mine care imi pusesem castile in urechi. Ei bine, ce-i drept...nu erau ale mele, ci ale colegei mele de banca. - M-as panica si nu as stii ce se intampla. Probabil ca as fi dat afara de la serviciu, deoarece nu sunt obisnuit cu un job! Consider insa ca pana la urma m-as descurca eu cumva. Mi-as chema rude, m-as casatori cu o fata frumoasa! Vedeti ce bine m-as descurca eu? In continuare urmara multe astfel de raspunsuri, pana cand se ajunse, si la banca noastra. Inainte ca eu sa citesc era la rand colega mea, care zise sec: - Nu stiu... Ok, faza aia a fost culmea. Nu stie? Si ziceam ca eu am probleme. Eu, care nu am notat nimic din ce probabil as face! Femeia aceea blonda ma incuraja sa citesc, dar cei care erau pe langa mine puteau vedea clar ca foaia este alba. - Daaa, stiti dumneavoastra...stati putin! Asteptati, numai o secunda! ii spun acesteia, ca mai apoi sa notez ceva pe foaie. - Vrei sa ne citesti ce-ai scris? La indemnul profesoarei si la remarca de a ma aseza jos, iau loc. Ezit cateva secunde, iar fara sa ma uit la foaie si la ce scrisesem dau raspunsul: - Imi iau bona. - Pai si de unde bani de bona? - Aah, nu stiti dumneavoastra! Ma duc pe la matusa, ma duc pe la unchiu'! Femeia ofta la auzul raspunsului meu, apoi trecu la urmatorul coleg. In continuare s-au mai pus alte intrebari, dar peste mine s-a sarit oricum. Intr-un moment in care nu eram prea atenta, un biletel imi ajunge ajunge fix in cap, ceea ce a cauzat strigatul meu catre acela care a aruncat cu hartia. Da' cand am urlat o data, s-a auzit in toata clasa, nu alta! Pana si consiliera scolii s-a speriat. - Care naiba imi da cu biletele in cap?! strig inca o data, de data asta privind atenta prin clasa si totodata ridicata de pe scaun. Dupa cateva momente insa ma reasez la locul meu, resemnata. Imi las capul pe banca, sprijinit intr-o mana. - Chizuru-san, citeste-ne si dumneata ce ai scris. La auzul acestor vorbe m-am ridicat cu incetinitorul, pentru ca pana la urma era a doua sau treia oara cand fac asta! Oamenii astia cred ca au ceva cu mine... N-au ce face! Pana la urma o sa ajung si la concluzia ca vor si chiar le place sa ma calce pe nervi! Hmpf! - Si...care era cerinta, care era intrebarea? - Cum consideri ca va fi prima data? - Ah, pai simplu! El ma va lua asa frumos si ma va duce in camera, asezandu-ma pe asternutul patului, apoi va... Dar nici bine nu incep eu sa povestesc, ca imediat colega de banca imi pune mana la gura. - Pervers-o! Se referea la prima data cand vei merge intr-o tara straina...nu la perversitatile la care te gandesti tu acum! - Pai, tanti, daca n-ai specificat! Si odata cu “ultima mea replica”, nimeni nu-mi mai zice nimic. Asteptam doar sa vina pauza mai repede. Daca ma mai pune mult sa raspund la intrebarile ei, cred ca o sa spun niste lucruri care n-ar trebui dezvaluite si voi ajunge pe la biroul directorului... Imi las ambele maini pe banca, apoi privesc catre geam. Prin fata mea trece brusc un fluture mov, atat de frumos, iar pe el avand cateva linii negre, neordonate si nu tocmai identice cu cele de pe cealalta aripa. Insa trecu la fel de repede precum aparu. Imediat ce mai zbura putin...pur si simplu dispare. O singura secunda nu am fost atenta... Am clipit. Imi scutur capul intr-o parte si-ntr-alta, apoi imi pun mainile in cap. Inchid ochii, tinandu-i stransi, in speranta ca poate asa o sa-mi revin in fire... Doar nu visez sau incep sa vad lucruri aiurea! Dar eu...am mai vazut fluturele acela undeva. Da, stiu ca asa e! Imi deschid bine ochii si incep sa privesc prin jur. Undeva intr-o parte din spate a clasei se afla noua eleva, Ai. Cum de nu am observat-o? Pot sa jur ca m-am uitat daca a venit si nu am zarit-o! Fata asta... Aud soneria care ma face sa tresar, ceea ce e destul de ciudat pentru mine. Totusi! Sa te sperii de sonerie? Chiar asa am ajuns?! Sa ma infricoseze un clopotel... Sunt culmea. Incerc sa ma linistesc, dupa ce timp de cateva secunde am simtit cum inima mea parca o lua la goana, ca la cursele de cai. Si as putea si sa pariez ca ar iesi invingatoare! Chiar pe primul loc din lume! Dar sincera, n-as vrea sa stau sa o caut. Sunt atat de ciudat asta.:“Imi voi cauta inima.” Dar singurul lucru omis este ca inima mea nu a plecat nicaieri, este tot aici. Cel putin momentan. Sper sa nu mai am parte de astfel de sperieturi. - Chizuru... Buna dimineata! veni Ai la mine, putin timida...putin mai mult. - 'Neata! ii urez si eu, in acelasi timp cascand. - Ma pot aseza langa tine? - Scuze, Ai, dar “mult-iubita” mea colega de banca tine mult la...scaunul ei... - Oh, inteleg. Atunci vom vorbi asa! - Este ceva in mod special despre care vrei sa discutam? Pana la urma, aici este scoala. Nu sunt prea multe subiecte interesante, daca stai sa te gandesti. Fata scoase un mar rosu, dar atat de rosu din gentuta mica pe care o avea cu ea in momentul de fata. Il rupse cu usurinta in doua, iar o parte mi-o dadu mie. - Presupun ca nu ai luat micul dejun, nu? intreba aceasta cu zambetul pe buze. Inainte sa iau jumatatea de mar am intrebat-o de unde stie daca am mancat sau nu dimineata, dar tot ce am primit ca raspuns a fost ca a intrebat pe niste colege daca eu de obicei iau micul dejun. Ei bine, nu, de obicei sar peste el. Asa sunt obisnuita. Oricum nu pot sa mananc la ore fixe! - Multumesc. Ii raspund la zambet intr0un final, ca mai apoi sa musc din mar. Ma ridic si eu din banca, incepand sa ma plimb cu ea pe holurile scolii. Amandoua mancam jumatea din mar pe care o aveam, iar cu putin inainte sa se sune de intrare la clase eram deja la locul potrivit. Ai era in ultima banca, singura, iar eu cam penultima, antepenultima. E culmea! Nu mai stiu in ce banca stau...? Auzeam prin clasa cum colegii se intrebau unii pe altii ce ora urmeaza acum, mai ceva ca papagalii. Unul, nici macar unul nu e atent de raspunsul altcuiva, dar intreaba la randul lui si pe alta persoana! Vreau sa zic ca n-are rost. Daca cineva intreaba pe cineva ce ora urmeaza, iar in clasa nu ar fi ca in momentul de fata, atunci ne-am intelege. Dar nu, noi vorbim toti, ca moara stricata! Cateodata nu pot intelege unele persoane. Si acum serios, nici nu cred ca am nevoie sa le inteleg vreodata. Ele gandesc intr-un fel, iar eu intr-altul. Asta e! - Buna ziua, elevi. Odata cu salutul profesoarei de desen, toti se ridica in picioare pentru a saluta ca de fiecare data si totusi fara pic de vlaga “Buna ziua!”. Totul este prea monoton uneori. Singurul lucru care se schimba aici sunt lectiile si cei care le predau, fie ca sunt lectii de buna-purtare, primite de la director cand faci probleme, fie ca sunt lectii la vreo materie. In cazul de fata, lucrul schimbat in acest peisaj era tema pe care o aveam astazi. Se presupune ca ar trebui sa facem un desen in non-culori sau culori calde si culori reci – contrastul, pe scurt. Mai spre la sfarsitul orei imi iau foaia pe care aveam sa desenez si creionul, indreptandu-ma spre banca noii mele prietene si totodata colege. - Hei, pot sa stau aici? intreb cu zambetul pe buze. Ea chiar imi facu loc sa stau si eu, fu chiar foarte fericita din aceasta cauza. La un moment dat, cand incepusem sa desenez, dar nu iesise nimic, iar Ai facuse la fel, insa aproape toata foaia era colorata in gri, i-am spus: - De ce lumea trebuia sa fie dominata de alb si negru...? Ii las un timp de gandire, fara sa o presez pentru a-mi raspunde la intrebare. - Nu stiu... - Eu nu-mi doresc o lume gri, dar totul este deja in nonculori. De ce? - Nu am nicio idee, insa iti voi spune un secret! reveni ea la personalitatea aceea vesela pentru o secunda, dar nu mai conta, fiindca zambetul disparu la fel de repede. Eu cred ca acel alb...este mai mult gri... Nu i-am mai zis niciun cuvant, doar m-am mai uitat putin la foaia acesteia. Nu reprezenta nimic. Era doar un mare abis gri, al carui inteles nu-l puteam deslusi. Griul nu are nicio atributie. Negrul nu are niciun rost, iar albul este la fel de inutil. Atunci pentru ce mai sunt nonculorile? - Chizuru! Esti bine? Dupa ce Ai imi atrase atentia, incredibil de vesela fata de cum era inainte, si eu la randul meu imi revin la normal. Toata acea stare ciudata se risipi, lasand in urma doar zambete. Cu toate ca eram la scoala, acolo pot spune ca s-a legat una dintre cele mai frumoase prietenii. Eram sigura de asta...
***Immaterial World***
Sticla, sparta in mii de alte cioburi de catre o fata, din greseala insa. Un suflet inocent, o inima pura, insa o Reikon no Hana patata de un negru atat de sumbru.Ea nu ar fi trebuit sa descopere amaraciunea a ce e dincolo de Material World. Doar un singur ciob, o mica luminita albastrie, inca palpaind usor si stand sa se stinga. Mica farama din Sticla sparta isi pierdu orice stralucire, fusese singura ramasa pana in momentul acela. Acum nu mai exista. S-a stins usor, pe rand, farama cu farama. Este asemeni oamenilor. Cand sufletul paraseste corpul, el nu va mai exista in adevaratul sens al cuvantului, nu in Material World cel putin. Acum nu mai exista insa nicio bariera. Era o vreme de cand nu mai exista O urma de speranta e ceva de care toti avem nevoie. Pana la urma, poate ca este doar ceva ce pare pueril pentru unii, vital pentru altii, iar pentru cealalta majoritate ceva nesemnificativ. Ea aduce totusi ori fericire, ori tristete. Cand ne provoaca intr-un final sentimentul de bucurie, sa speri nu a fost in zadar, desi cand aduce tristete, totul a fost inutil. Ea se mai numeste cu alte cuvinte “dezamagire”. Desigur, niste notiuni abstracte, anume sentimentele, nu se pot defini numai prin cuvinte. Sperantele false, spulberate atat de usor. Uneori este prea simplu sa iti dai seama ca sunt inutile, multi nerealizand acest lucru, iar alteori este atat de greu chiar si sa incerci a face ca inevitabilul sa nu aiba loc. Ceva de neevitat este un lucru ce nu poate fi impiedicat. Desi...pana la urma, unii ar trebui sa inteleaga sensul acelui cuvant. Iluziile, pe care nu le poti distinge de realitate. Singura diferenta este ca ele nu sunt reale. Doar nascociri ale mintii umane... Ei bine, chiar si asa, totul a inceput de mult, desi nu a fost cu putinta pentru multi sa observe asta. Aceasta nu este si nici nu va fi o iluzie.
Modificat de Yoyo (acum 11 ani)
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Swings~
Bufniță Flămândă Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
Ooo Yoyo...hm...nextul. Mi-a placut foarte mult...mai ales partea in care Chizuru incepe cu perversitatile ei si sa strige prin clasa ca nebuna. Tot cu capul pe banca sta toata ziua? hah e obiceiul meu. Mi l-a furat XD XD Ca tot veni vorba sunt fraze pe care le puteai formula si altfel...nu de alta dar chioara de mine abia vede si am impresia ca scrie altceva, foloseste cuvinte mai putin complicate XD Exemplu: ,,Pe putin doua facultati''. Suna mult mai bine ,, cel putin doua facultati''. ,,Desigur, niste notiuni abstracte, anume sentimentele, nu se pot defini numai prin cuvinte.'' Puteai sa formulezi altfel ,,Desigur, niste notiuni abstracte, si anume sentimente care nu se pot defini numai prin cuvinte''. Ma rog, e un lucru bun ca ai formulat si asa pentru ca numai folosesti 100 de si-uri. Te rog sa nu te superi pe mine pt asta. Criticile tale m-au ajutat intodeauna. Sper sa te ajut si eu. In rest totul e perfect, poate mai sunt greseli de ortografie desi eu nu am prea vazut. Spor la scris si imi place tot ce scrii tu asa ca vino cat mai repede cu nextul. P.S: stiai ce te ubee? XD XD
Modificat de Scarlet's Descendent (acum 11 ani)
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David),Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
Stalk me, bite me and kill me with your love...
pus acum 11 ani
Aiko-chan
Bufniță Flămândă Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 329
O.O Yoyo-chaaaan! Ai adus next-ul. E supeeer! Am ras cu lacrimi cand Chizuru a inceput sa strige in ore, sau a inceput cu perversitatile! Sincer mie nu mi se pare ciudat, adica pana la urma eu ma certam cu profa de chimie ca daca nu ma lasa sa imi scriu next-ul la fic o sa fie omorata de un shinigami! Acum sa revenim la capitol, E SOOOOPER DOOPER MINUNAT! Imi place mult stilul tau de a descrie! Surioara mea este cat de poate de geniala! Aiko te ubeeee! Kisuu si ja ne!
_______________________________________ I hate everything about you! Why do i love you! You hate everything about me! Why do you love me? by three days grace JRock is my new religion!
NU MA SUPARATI CA VA ZGARIE MAMI!♪♪♪♪(￣ー￣
TOTI PITICII DIN LUME+AURUL LOR SUNT AI MEEEI!
P.S!!!!LOLITA23q(toti membrii),AN CAFE(toti membrii),Matenrou Opera, U-KISS(Donghoo,Soohyun,Eli,Kevin,Alexander,Kibum,AJ, Hoon),JJ Project, M.I.B, Dalmatian, Tritops , Song Chan Ho,Lee Chi Hoon,Gwak Min Jun,Won Jong Jin,Yamor,Park Jae Hyun,Jung Joon Young,Ryosuke Yamada, Jang Woo Young,T.O.P(Choi Seung Hyun), Kim Bo Kyung, SMTown, ZE:A, X-5, N.Sonic, AA, TAKEN, Song Joong Ki (Kang Ma Ru) aceeasi persoana! , Sistar, Girl's Day, G.E.M, LC9, Aaron Yan, A-Jax, Panda Yang, Park Ji Ho, Shinhwa ^^ <33 PROPRIETATE PRIVATA O_____O JOS LABA CA VA MUSC! X_____X Yoshida Yuzan,Alvaro Garay,Tsutsugami Gai, Syo Kurusu,Yuushin, Kou-kun, Hyorin, Ri-chan are MINE MINE MINE! JUST MINE O_O... STAY AWAY Yuuki-neechan, Daya-chan, Yoyo-neechan,Dedu, nepoata mea (Sura),mihai1213,Kitsune-kun, Mady are MINE!!! so STAY AWAY!
pus acum 11 ani
Mizuki
Căpşună
Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
Ohayo, minna! M-am gandit si m-am tot gandit in ultima vreme sa fac un opening la Reikon no Hana. :]] So, uitati-l! Nu stiu eu cat de priceputa sunt la chestii de-astea, dar ce sa-i faci! Mi-am pus in cap sa fac asta de mult. Fara alte introduceri plictisitoare, here:
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Forever Young
Critic Din: Suna
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1150
Cum am promis, iatama aici >:) Scumpa mea, fa cunostinta cu iadul macar o data si citeste tot cu capul sus si demnitate. Oricum, e doar critica constructiva, n-ai de ce sa-ti faci griji si nu vreau sa te superi, ca eu tot te iubesc :x Iata ca vin:
Ei bine, mentionez inca de acum ca nu stiu cat de bine am putut gandi limpede acum si sa corectez eventualele greseli, dar am incercat! Imi pare rau daca are greseli de ortografie...-Ok, scuzam greselile ortografice.
Acum colega mea era mutata de mult, mult timp...-Ce colega? o.o nu stiu nimic de nici o colega, de unde a amaprut, daca nu e cu suparare?
Ne ureaza buna ziua, apoi ne spuse ca aceasta va fi o ora interesanta [...]-Opa, ce-i cu verbul ala acolo? Nu stii ca nu se combina timpurile in propozitii? 'apoi ne spuse' nu suna deloc bine, e un contradictoriu, 'apoi'=dupa, 'ne spuse'=la trecut, inainte, concluzie: dupa inainte nu are logica, nu? trebuie trecut la prezent, 'ne spune'
[...] in careosa ne lamureasca despre anumite lucruri.-Acolo era cu siguranta viitorul
Si-a pus geanta pe masa si si-a scos tot ce vroia ea de-acolo.-Nu-mi suna deloc bine o.o, mai ales ca ai facut un pleonasm si o repetitie suparatoare, 'si-a pus', 'si-a scos' si 'si-a scos', 'vroia ea'. Se intelege ca ea, doar nu altcineva. Chiar daca probabil vroiai sa accentuezi actiunea, pentru urechile mele nu suna bine.
[...] si raspunsurile la ce va voi intreba.-Nu e cine stie ce gresala, dar nu-mi place cum suna, mai ales ca ti se invarte limba in gura numai citind in gand o.o daca as spune cu voce tare cu siguranta as da in balbaita cronica. Zic ca suna mai bine 'raspunsurile la intrebarile puse' Just my opinion
Dupa ce fiecare primeste ce trebuie-Daca ziceai foile (nu era o repetitie suparatoare, avand in vedere ca ai zis 'va voi inmana niste foi') sau bucatile de hartie in loc de 'ce trebuie' -.-''
- Astazi vreau sa va propun o tema destul de interesanta;- Pentru inceput va propun o tema destul de interesanta!-O repetitie extrem de lunga la un interval extrem de scurt. Iese in evidenta de la o posta. Si 'destul de', ori e ori nu e? o.o
iar dupa aceea veti citi toti.-Nu era mai bine 'cu totii'? :-?
[...] as avea grija foarte mare de ei. As fi mama perfecta!-O inversiune suparatoare, era mai bine 'foarte mare grija'
Dupa ea urma un fel de “geniul clasei”...care poarta ochelari [...]-Punctele de suspensie n-au ce cauta acolo
Ei bine, ce-i drept...nu erau ale mele, ci ale colegei mele de banca. -Pai colega ei nu era mutata de mult? o.o Poate vroiai mai sus sa spui ca o colega fusese mutata langa ea, dar spunand 'colega mea' s-a inteles de parca colega ei de banca s-ar fi mutat in alta parte. Fi mai explicita pe viitor, vezi de ce nu inteleg ce spui uneori cand vorbim pe mess? :]]
La indemnul profesoarei si la remarca de a ma aseza jos, iau loc.-Aici am doua lucruri de remarcat: primul ar fi pleonasmul 'a ma aseza jos' pe care cu siguranta l-am folosit si eu dar trebuie sa-ti atrag atentia, doar nu te poti aseza sus, nu? :]] ; si faptul ca nu ai precicat cand s-a ridicat in picioare o.o cu siguranta lipseste ceva
[...] apoi trecu la urmatorul coleg.-Acelasi lucru ca la 'apoi ne spuse'
Imediat ce mai zbura putin...pur si simplu dispare.-Suna foarte rau, chiar daca corectezi si spui 'zboara', probabil e din cauza inversiunii
Si as putea si sa pariez ca ar iesi invingatoare! -Al doilea 'si' nu-si are restul
Fata scoase un mar rosu, dar atat de rosu din gentuta mica pe care o avea cu ea in momentul de fata.-Ori mai continui cu ceva ca 'dar'-ul acela sa aibe un rost in fraza, ori pui virgula dupa 'atat de rosu'
La un moment dat, cand incepusem sa desenez, dar nu iesise nimic, iar Ai facuse la fel, insa aproape toata foaia era colorata in gri, i-am spus:-Unde daiba e logica o.o? Explicate domnisoara! Nici daca delimitez fraza aia imposibil de lunga tot nu iese ceva coerent, ar trebui sa mai adaug de la mine
Griul nu are nicio atributie. Negrul nu are niciun rost, iar albul este la fel de inutil. Atunci pentru ce mai sunt nonculorile?-Uneori gandesti mult si bine, alteori mult si mai putin bine (ca sa nu zic prost) E adevarat, poate griul nu are nici o atributie, dar negrul si albul sunt menite sa deschida si sa inchida culorile principale. De asta sunt nonculori, deoarece ele fac legatura, sunt improprii, nu exista lumea alb-negru, chiar si cainii vad gri! Niciodata nu vei vedea un alb sau negru pur in natura, deoarece ele exista pentru a fi sprijinul altor culori. Nu e logic? Eu cel putin am ajuns la concluzia asta.
Acum sa trecem si la lucruri care mi-au placut: :D As fi mama perfecta!-Vai, dar ce siguranta pe ea :]] Si bineinteles, m-as asigura ca primesc educatia cuvenita si ca fac cel putin doua facultati!-Dar de ce nu si masterat, si doctorat? ***Immaterial World***
Sticla, sparta in mii de alte cioburi de catre o fata, din greseala insa. Un suflet inocent, o inima pura, insa o Reikon no Hana patata de un negru atat de sumbru. Ea nu ar fi trebuit sa descopere amaraciunea a ce e dincolo de Material World. Doar un singur ciob, o mica luminita albastrie, inca palpaind usor si stand sa se stinga. Mica farama din Sticla sparta isi pierdu orice stralucire, fusese singura ramasa pana in momentul acela. Acum nu mai exista. S-a stins usor, pe rand, farama cu farama. Este asemeni oamenilor. Cand sufletul paraseste corpul, el nu va mai exista in adevaratul sens al cuvantului, nu in Material World cel putin. Acum nu mai exista insa nicio bariera. Era o vreme de cand nu mai exista O urma de speranta e ceva de care toti avem nevoie. Pana la urma, poate ca este doar ceva ce pare pueril pentru unii, vital pentru altii, iar pentru cealalta majoritate ceva nesemnificativ. Ea aduce totusi ori fericire, ori tristete. Cand ne provoaca intr-un final sentimentul de bucurie, sa speri nu a fost in zadar, desi cand aduce tristete, totul a fost inutil. Ea se mai numeste cu alte cuvinte “dezamagire”. Desigur, niste notiuni abstracte, anume sentimentele, nu se pot defini numai prin cuvinte. Sperantele false, spulberate atat de usor. Uneori este prea simplu sa iti dai seama ca sunt inutile, multi nerealizand acest lucru, iar alteori este atat de greu chiar si sa incerci a face ca inevitabilul sa nu aiba loc. Ceva de neevitat este un lucru ce nu poate fi impiedicat. Desi...pana la urma, unii ar trebui sa inteleaga sensul acelui cuvant. Iluziile, pe care nu le poti distinge de realitate. Singura diferenta este ca ele nu sunt reale. Doar nascociri ale mintii umane... Ei bine, chiar si asa, totul a inceput de mult, desi nu a fost cu putinta pentru multi sa observe asta. Aceasta nu este si nici nu va fi o iluzie.
Si op. Apropo, kokoro=inima, nu? Totusi, nu prea mi-a placut melodia :( Sper ca esti multumita de critica mea excesiv de lunga si te sfatuiesc sa nu ma mai provoci, ca acum am mai glumit, am mai trecut cu vederea deoarece trebuie sa postez cap 17 si vreu sa fac ceva pentru blog. Daca treci maine zi vezi acolo, in drapta, 'conversatii penale' sa dai -click- (ai sa vezi tu de ce :]]) Te pup si te astept cu urmatorul capitol. Apropo, tu esti de pus continuare si la Succesorii lui Kira? :-?
@Daya, vrei sa-mi furi postul? :))) sa stii ca nu e bine platit, de loc :]]
I was there o.o
Edited by Kira: Ea este de rând la Succesori...
Modificat de Zuzu (acum 11 ani)
_______________________________________ Daya is mine! Forever! And Ever! Just mine :3 Am fost: Zuzu, Forever Young, Miss*M, IceWolf o.o
Jeff, Usagi, Pikachu, Lelouch, Natsu, Tsuna, Gaara, Sebastian and Ulquiorra ARE MINE!!! Kamelot, Slash, Adrian von Ziegler, Megadeath, Alternosfera, Raskolnikov, Yu Pheonix, SOAD, Youmeatsix, Parazitii, Carla's Dreams, Kapushon, Pierce the Veil, Iggdrasil, Veil of Maya, Kurt Cobain, Nirvana, Garcea, KoЯn, Mariyn Manson, DMC, HIM, Caragiale, Chuck Norris, Mr. Bean, Cloud, Vincet, Tarkan, Adolf Hitler and Kiro Are mine!
pus acum 11 ani
Mizuki
Căpşună
Din: DAAAAAA
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 648
Ohayo, am revenit cu partea a doua a capitolului V. Si Medee, mersi pentru critica! Ei bine... Oricum stiam de capitolul ala ca a fost varza :]] Anyway, la prima parte, de la inceput si pana unde e marcat cu steluta [*] ar fi perfect daca ati asculta asta in timp ce cititi:
Sper sa va placa! P.S. Anunt ca voi mai pune una la partea cu Immaterial World [doar la aia] si... da, sa fie ascultata in timp ce se citeste si asa mai departe. Atat am avut de spus, lectura placuta! [Sper sa fie... ]
A doua parte a capitolului V - In timp ce sperantele se spulbera, dovedindu-se false
Chizuru P.O.V.
Intind mana - asemeni modului cum am facut intr-un vis precedent, la fel de ciudat ca si acesta, cu toate ca nu sunt sigura ca este un vis -, spre a o atinge pe cea a fetitei ce para-mi-se ca am mai vazut-o odata. Oh, da... Imi aduc aminte. Fac ochii mari si o observ mai bine pe cea care se afla in fata mea, chiar daca nu stateam pe nimic, iar in jurul meu nu-mi era cu putinta sa zaresc ceva. Atat de intuneric... Singura pe care o distingeam in acel intuneric era ea. Avea un fel de aura ciudata, daca o pot numi astfel, ceea ce o facea sa-mi para de fapt inexistenta, doar o alta inchipuire a mintii mele intortocheate.
Tresar in momentul in care privirea mea o intalneste pe a ei, care, desi ma adresez cu apelativul de 'fetita', nu pare mai mica decat mine, ba chiar dimpotriva. Modul cum se uita in ochii mei ma facea sa ma treaca fiorii... Ce era ea? Privirea aceea nu are pic de sentiment. Inumana... Din ea nu pot sustrage sau distinge nicio anumita emotie. Eu una nu pot intelege - poate gandesc prea lent - cum o persoana poate lasa o asemenea impresie, ca si cum ar fi facuta de portelan. Ciudata exprimare, as putea zice. Imi retrag mana incet, lucru care se pare ca a facut-o pe fata sa se incrunte putin, ceea ce se observa imediat, datorita faptului ca pana acum nici macar un zambet n-am vazut, darmite incruntare. Ma intreb daca am facut ceva nepotrivit... Ridic privirea, deoarece pana acum eram facuta ghem, stand de parca as fi pe o suprafata plana, iar fata aflandu-se in exact aceeasi pozitie. Pana in momentul de fata pot sa spun cu sinceritate si totodata siguranta ca a facut aceleasi miscari pe care le-am facut si eu in tot acest timp. De fiecare data cand am clipit, aceasta a facut la fel. De fiecare data cand am intins mana spre ea, chiar de nu am indraznit mai mult, a imitat si acest gest. Incepea sa ma sperie... Chiar foarte rau. Vedeam in ochii sai atata indiferenta, iar pe langa acestea mici fluturasi cum zburau, metaforic vorbind, prin irisul acesteia. Sau nu e doar o metafora? Ochii mei nu par sa se insele, chiar asta vad! Intr-un fel aveam senzatia ca este o iluzie optica, insa parea atat de real... Nu, de fapt, pana la urma ce este rodul imaginatiei mele si ce este purul adevar pe care il traiesc in fiecare zi, acea rutina zilnica? Ce este asa-numita realitate? Acesta este inca un lucru ce nu-l inteleg. Poate ca eu sunt mai inceata la gandire, poate ca realizez lucrurile mai greu, dar pana acum cred ca ar fi trebuit sa-mi dau seama. Desteptandu-ma brusc, observ cum prin abisul in care eram prinsa zbura un mic fluturas mov, ceea ce imi aducea aminte ca l-am mai vazut. Unde? Pur si simplu n-am nici cea mai vaga idee, mintea mea este complet goala. Este un lucru destul de ciudat... Sau nu? Nu stiu nici macar la ce ar trebui sa ma gandesc sau ce se presupune sa-mi aminteasca toate astea. Mai mult de-atat, nu am idee ce caut aici. Care imi este destinatia? Momentan pot sa spun doar ca imi este necunoscuta. Zaresc pe chipul fetitei un zambet foarte bizar, totusi chiar si asa, parea atat de inocenta. Eu nefacand absolut nimic, doar scurte miscari, fetita cu parul movaliu, imi zambea, desi mintea mea ravasita nu putea gasi absolut niciun motiv pentru asta. Este ceva normal in toate chestiile astea? Cat de urat poate fi sa nu stii nimic, nici macar despre tine insuti! Dar, intr-un final, sub aceeasi eticheta intra si momentul cand "nu stii ce ar trebui sa faci pentru a obtine ceva". Dar pana la urma, ce vreau sa obtin eu...? Stiu ca trebuie sa ies de aici si cam atat. Deodata simt cum orice ma sustinea pana acum dispare brusc, cu toate ca am stat ghemuita. Mana o intinsesem spre fata - chiar daca am cazut pe spate-, in timp ce incet, incet cadeam, de unde se intelege si faptul ca ea nu a mai apucat sa ma ia de mana. Nici macar nu a reactionat in vreun fel cand a vazut ca voi cadea... Am ramas cu mana asa timp de cateva secunde, cand mai apoi mi le-am apropiat pe ambele una de alta, aducandu-le la piept. Eram absolut constienta de faptul ca ma aflam in cadere libera, dar nu aveam idee unde as fi putut sa ajung. Ochilor mei albastri li s-au marit pupila din momentul in care am simtit cum totul se prabuseste sub mine, iar acum tot ceea ce mai exprimau era teama. Ultima privire aruncata catre locul de unde ma indepartez rapid si care parea ca se intuneca treptat m-a facut sa ma infior. Ea zambea si tinea mana intinsa spre mine, cu toate ca nu mai avea cu ce sa ma ajute. Inchid cu incetinitorul ochii, ca si cum timpul mi-ar fi incetinit numai mie miscarile, nu si viteza cu care cad. Astfel ma las in voia sortii si fie ca as cadea, fie ca nu... voi fi bine. Imi aduc picioarele la piept, cu toate ca stiam cu siguranta ce s-ar putea intampla in continuare. Aici nu este fictiune, este realitate! Aici nu este apa, drept urmare daca voi cadea in felul acesta si ma voi lovi de ceva, mai mult ca sigur imi rupe gatul, nu altceva. Aceasta exprimare, da, este putin dura, insa nu aveam cum s-o spun altfel... Uneori trebuie sa fim obiectivi, pur si simplu. Brusc observ cum ma opresc treptat din cadere, ceea ce este chiar foarte ciudat, mai ciudat decat tot ce-am vazut pana acum. Nu ar trebui sa se intample asa! Exista gravitatie, totusi... Parca as fi in vid... Dar este imposibil! Altfel nu as putea respira! Revin cu picioarele cum este normal, nu la piept si imi las o mana pe langa corp, iar cealalta o intind spre a gasi ceva, apoi deschid ochii la fel de incet precum i-am inchis. Si fara vreun rezultat, era prea intuneric chiar si pentru a-mi zari propria-mi mana. Inafara gandurilor mele, incep sa se auda ca din nimic picaturi de apa. Ce poate sa picure intr-un loc ca asta? Ma uit intr-o parte si-ntr-alta, dar cum era de asteptat, nu am putut sa vad nimic. Dupa cateva momente am putut observa ca aveam ceva sub picioare, pe care m-am asezat in fund. Am stat o vreme asa, pana cand am obosit. Tot ceea ce se auzea era acel sunet, iar culmea era ca nu stiam de unde si de la ce mai exact venea. Ma asez mai bine acolo pe podea sau ce se presupunea sa fie aceea, intinzandu-ma ca si cum as sta in pat: pe o parte, mai exact pe cea stanga. Mainile le-am apropiat una de alta si m-am facut ghem la scurt timp, inchizand ochii.
*
Am tresarit, revenindu-mi la normal. Eram la scoala, in aceeasi ora de desen, cam pe la sfarsitul ei de fapt. Tin minte cum ultima oara cand m-am uitat la ceas acesta arata ora 10:50... Mai arunc o privire spre instrumentul bizar de masura pentru timp, care spre surprinderea mea nu arata mai mult de 10:51. As fi putut crede orice, dar orice! Insa cu siguranta tot ce s-a intamplat nu a durat numai un minut! Este irelevant ca totul sa fi tinut un minut! Nu, de fapt, stand sa ma gandesc mai bine decat am facut-o pana acum, a fost exact un minut. In plus, eu nu eram aici, eram in acel loc! Ce tot se intampla? Imi pot aminti pana si cum a inceput ziua de astazi, dar nicidecum cand mai exact am "patruns" in acel loc. Mai mult, nu-mi amintesc nici care a fost ultimul lucru facut inainte sa se intample asta. Si pana la urma, toate astea au fost reale sau nu? Nu inteleg deloc! Sunt prea multe lucruri fara vreo explicatie, cel putin fara vreuna logica. Eu pot gasi explicatii, dar ma indoiesc ca este vreun sambure de adevar in ele. - Ce n*aiba...? Nu-mi vine sa cred, puteam sa jur ca parea un vis la un moment dat. Dar, pe de-o alta parte, toate acele lucruri mi se pareau atat de reale! Nu pareau ceva care sa aiba la baza imaginatia mea, dar... Nu, nu stiu ce sa mai zic, serios vorbind. Nici nu mai reusesc sa disting realitatea de vis... E grav, iar si mai rau e ca am remarcat acestea de mai multe ori. Nu e prima oara, da, insa mereu e la fel, desi chiar si asa, "povestea" e diferita, cu mult mai diferita. Niciuna din ele nu are vreo legatura si se pare ca nu-mi aduc aminte nimic despre mine sau altcineva in acele momente. Dar pana la urma... nu, nu era vis. Nu avea cum! Sunt perfect treaza, e imposibil sa fi visat! Am folosit termenul de "vis", deoarece asta imi era cel mai accesibil. Sa le spun mai bine "halucinatii"? Incep sa cred ca innebunesc deja... Imi acopar ochii cu ambele maini, incercand sa uit pentru macar un moment de tot, sa ma linistesc catusi de putin. Nu are rost sa ma tot gandesc la asta. Dupa cateva secunde incerc sa-i deschid, dar ma dureau, iar motivul, sincera sa fiu, nu il stiam. Imi ating cu varful degetelor zona sensibila de sub ochi, doar pentru a fi sigura de un lucru. Nu, nu e umflat deloc. Adica, nu ar fi avut totusi de ce sa fie asa. Pana la urma, nu a fost ceva real... nu? Inafara acestei intamplari, totul era bine. Si mai mult, avea sa fie din nou o zi obisnuita! Asta e bine, intr-un fel, dar este si rau pe-o parte. In jurul meu domina monotonia aceea insuportabila, chiar daca urasc sa spun asta. Nimic, dar nimic nu m-ar fi facut sa-mi schimb parerea. Nimeni nu iese din anonimat, nici macar eu. Intr-un final, raman un simplu personaj gri, in acest peisaj colorat, dar tenebru, tocmai prin ciudatul mod cum nu se schimba niciodata, orice s-ar intampla ramane la fel... Acest scenariu colorat superficial, doar pentru ochii lumii, doar pentru ca oamenii sa fie satisfacuti. Aceasta este pace? O minciuna care iti este data pe fata? Ma indoiesc. In realitatea scena este in non-culori, ceea ce te face sa te duci cu gandul la filmele vechi, care erau intocmai. Exact, acesta este un "film vechi", singurul lucru care difera fiind povestea. Si chiar de ar fi culori, dominatia albului si a negrului nu va disparea. Treptat, treptat, pana si culorile frumoase de acum se vor scalda intr-un alb obsedant si un negru fara margini. Vor deveni pur si simplu fade. Dar deja este prea tarziu, asta s-a intamplat acum mult timp, chiar inainte ca eu sa realizez. Totul este deja sub dominatia a numai doua culori: alb si negru. Cu toate ca totul pare colorat, nu este... Remarcile, impresiile si totul despre realitate sunt intocmai... Este imposibil sa fi gresit undeva. Ma opresc brusc din orice activitate aveam si privesc in jur, chiar daca nu eram sigura ce ma asteptam sa vad. Mi-am aruncat plictisita o privire pe fereastra, unde totul parea static, nici macar vantul nu bate vreun pic... Ar putea parea un tablou, unul foarte reusit, dar nu, nu este. Ora se termina inainte sa-mi dau seama, iar eu ramasesem singura cu Ai. Toata lumea plecase din clasa. Si da, inchisesera chiar si usa la clasa. In sala se asternuse o tacere ca de mormant, intr-un fel apasatoare, dar in esenta buna. E mult mai bine asa decat agitatia zilnica pe care trebuie s-o suport. - Hei, Chizuru! Esti bine? mi se adresa o voce cunoscuta, pe care aveam s-o atribui persoanei potrivite imediat ce as fi revenit la normal, imediat ce as fi redevenit constienta de ceea ce se intampla in jurul meu. - Oh, tu erai... Da, ma pierdusem putin. Dar sunt bine, stai calma! Desi la inceput nu paream deloc incantata, mai spre sfarsit am putut parea fericita, cu toate ca situatia aceasta ma lasa complet rece, nu simteam entuziasm, dar nici tristete. Nu ma incanta prezenta acesteia, dar nici nu ma dezgusta sau irita. Hmm, cred ca e doar indiferenta... Ori asta, ori mi-e prea somn, totusi tind sa cred ca mai bine raman la prima varianta. O fixez cu privirea pe fata, care zambea din toata inima. Cum poate sa o faca in felul asta, din lucruri atat de marunte? Aceasta vru sa mai spuna ceva, insa se opri in momentul cand si eu, si ea auzim vocile unor oameni. Pareau ca vin spre clasa, din cate se vede. Mi-am reindreptat atentia spre Ai, al carei zambet pierise acum un moment. O privesc indelung, atenta la fiecare miscare a ei sau modificare in comportament. Ma intriga faptul ca s-a oprit atat de brusc... Nu, daca stau sa ma gandesc, ma intereseaza mai mult motivul. In clasa intra doua persoane, probabil colegi, dintre care niciunul nu a vorbit cu mine sau cu Ai. Pe fata fetei puteam vedea o usoara incruntare, iar in ochii acesteia... nimic. Nicio emotie. Fata de cum se purta acum un moment, este complet schimbata. Cu toate ca stie bine ca am observat, incepu sa zambeasca din nou. Se indeparta incet de banca mea, parasind sala de clasa in liniste. Nimeni nu a urmat-o, pentru a vedea unde pleaca. De ce ar face cineva asta? Ea este fata noua, ignorata de catre ceilalti. La randul meu, de asemenea nu aveam idee unde ar fi putut sa plece, insa, pe de-o alta parte, nici macar eu nu m-am dus dupa ea. Am stat acolo si atat, cu toate ca as fi dat orice sa nu mai fiu inconjurata de acesti oameni. Profesoara avea sa soseasca in scurt timp si chiar nu dura foarte mult. Am petrecut astfel o ora intreaga, fara a face prea multe. Evident, ora de curs trecu rapid, mult mai rapid decat de obicei. Ai nu se intorsese inca... Am asteptat astfel la fiecare ora, insa nu era acolo. Ma ridic din banca, privind spre spatele clasei, unde se afla banca ei. Hmm, ma intreb totusi unde plecase asa. Ce-a mai ramas din acesta zi de scoala consta intr-o ora, cea de fizica. O zaresc pe Ai cum intra in clasa, indiferenta in totalitate de ceea ce se intampla in jur. Exact asa a fost si cand a intrat prima oara aici, in prima ei zi. Fata se indrepta silentios spre banca ei, unde se aseaza, dar nici nu se mai ridica vreun pic. Probabil si ea era de parere ca intr-un astfel de loc nu exista asa multe lucruri de facut. Si da, a ramas in banca tot restul timpului. Pentru ca, desigur, si ora de fizica s-a terminat extrem de rapid, noi, precum si alte clase, ar trebui sa plecam acasa, fiecare pe drumul sau. Imi pun toate cartile in ghiozdan, gata sa plec acasa. La n*aiba, asta am asteptat toata ziua de cand am ajuns aici! Si culmea, eu sunt tocmai ultima care pleaca. In fine, mai este si Ai, dar presupun ca asta este o a doua parte. Imi intorc privirea catre fata, care se uita fix la mine. Am dat cu ochii de privirea ei numaidecat. Tot ceea ce imi exprimau ai sai ochi nu era decat tristete si dezamagire. Cumva am facut eu ceva? Nici macar nu stiu. Geamurile erau deschise, ca drept urmare vantul si-a facut o aparitie puternica in incapere, efectiv zburandu-mi in partea stanga tot parul, care mi se aseaza frumos peste umar. Din ochii fetei incepura sa curga lacrimi, dar nu am nici cea mai vaga idee din ce motiv. Vantul avea acelasi efect asupra acesteia, ceea ce era evident.
- Scuzati-ma ca va intrerup... Mi-am uitat ceva in banca, spuse unul dintre colegii nostri, care a aparut intr-un moment foarte nepotrivit, daca e sa-mi exprim acum parerea despre asta. Ai nu mai zise nimic, doar facu cativa pasi mici, incepand dupa sa alerge. Si desigur, si acel coleg paraseste la scurt timp sala de clasa. Iar eu intr-un final, nu aveam decat sa ma duc de una singura acasa. Nu ca-mi pasa daca ma insoteste cineva sau nu... Mi-e indiferent de fapt.
***Immaterial World*** Odata luat un corp, care de asemenea va putea fi manipulat usor, utilizatorul va putea simti bucurie, tristete, dragoste, ura, admiratie, precum si orice alt sentiment care ar putea exista. Problema intervine cand vine vorba de perioada in care cuiva ii este posibil acest lucru, pe motivul ca nu poti folosi zi si noapte corpul, persoana respectiva nu merita sa-si sacrifice in felul acesta zilele, fie ca ar vrea, fie ca nu. Un corp este folosit pentru a gasi o Reikon no Hana pura, ceea ce este prioritar doar pentru toti cei prinsi de cealalta parte, in Immaterial World, unde ura, egoismul si multe alte insusiri de acest fel i-au adus, intunecandu-le treptat gandirea... Intr-un final, ce poti face fara o inima, fara una curata? Cand Reikon no Hana pura este gasita, atunci captivul va reusi sa evadeze... Singurul lucru omis este ca persoana aleasa de acesta se va intoarce in Immaterial World, pentru a tine locul celei sau celui care a plecat. Tocmai din acest motiv se foloseste termenul de "evadare". Cu toate acestea, un asemenea lucru, cel putin in mod normal, n-ar fi permis. In cazul in care captivul nu cuteza a gasi o Reikon no Hana pura, el va ramane prins acolo. Odata la un anumit interval de timp se iveste una care sa fie astfel, tocmai de aceea toti captivii ajung sa petreaca foarte mult timp in Immaterial World, fara macar sa-si dea seama cum timpul se scurge. S-ar zice chiar cu alte cuvinte ca o floare pura este cel mai greu de gasit, iar pentru a izbuti in cautare este nevoie de o perioada indelungata. Kurohana pasi incet, incet, spre a parasi acel loc intunecat macar cateva momente. Pentru ea ar fi fost de ajuns si o secunda sa mai vada o data lumina, oamenii, cladirile... tot ce tinea de Material World. Dar, cu toate ca in prezent este de ajuns chiar si atat de putin, inainte ar fi vrut cu siguranta mult mai mult. Acesta este egoismul, care nu o va ajuta deloc. Si nici macar nu si-a schimbat modul de a gandi, in niciun caz, dar momentan spera la ceva putin, ce poate se va indeplini. Este total gresit acest lucru! Acolo nu exista vise, acolo o anumita persoana nu poate avea dorinte cu privire la viitorul acesteia. Nu ai cum sa-ti doresti ceva anume pentru propriul viitor, deoarece oricine este prins in Immaterial World ar trebui sa stie deja ca totul va fi numai si numai invaluit in negru, in timp ce in jur toate sunt statice, cu toate ca nu exista nimic altceva acolo inafara de abisul intunecat in care s-a afundat aceasta. Mai facu un pas, mai facu doi, pana cand inchise ochii, parasind inca o data Immaterial World, chiar daca pentru scurt timp. Din pacate, nu putuse sa faca absolut nimic cat a stat tot acest timp in Material World. Ii era imposibil sa ia o Reikon no Hana a unei persoane, atata timp cat cineva este in apropiere. Este interzis unei persoane obisnuite sa fie acolo in acel moment, acest lucru contravine cu asa-zisa "Lege a Materiei", ce in mod normal in stiinta moderna nu este pomenita, iar in prezent nu este nici macar cunoscuta omenirii, evident. Aceasta spune: "Ce este in Material World, ramane in Material World, iar ce este in Immaterial World, ramane in Immaterial World." De asemenea, este clar ca elementele oricarei dintre ele nu se vor intersecta vreodata. Tocmai de aceea, cineva care face parte din Immaterial World si o persoana care nu este aleasa sa-i tina locul captivului ce salasluieste in prezent acolo, ii este interzis a vedea orice are legatura cu gasirea unei flori pure. Intr-un final, cel care va inlocui predecesorul sau... nu va mai putea scapa niciodata... Cazand atat de mult in pacat, incat doar de si-ar pastra sentimentele, inima si speranta intacte, atunci va reusi a izbuti, scapand. Desi acest lucru este usor de zis, in realitate este mult mai greu de facut. Este aproape imposibil! Insa, acestea fiind spuse, daca asta s-ar intampla, echilibrul ar fi distrus, iar acest lucru s-ar fi resimtit puternic in Material World. ***
* - Oneechan, mi-e dor de tine... Cat va mai trebui sa astept pana te vei intoarce? Fetei ii cursera din nou lacrimile, in asteptarea cuiva foarte drag ei. Dar poate ca uneori "a astepta" nu inseamna doar "sa ai rabdare cateva secunde, minute sau ore", ci mult mai mult de atat. Chiar si asa, cateodata este inutil chiar si sa astepti. Isi lasa privirea in jos, catre podea. Parand alta persoana dupa cateva momente, isi atinse usor gatul cu una din maini, aproape venindu-i sa tuseasca. Facu ochii mari in timp ce privea lucrurile din jurul ei. - Onee, chiar imi place aici.
Modificat de Yoyo (acum 11 ani)
_______________________________________ Lawliet, Beyond Birthday, Deidara, Nobuo Terashima, Allen Walker, Ichiru Kiryuu, Chrono, Lavi, Light, Kisshu, Aidou, Kakizaki Kokera, Damore, Yuujirou, Yoshitsune, Lorian Kukabara, Leo Aoi, Konoha and Suwa ~ Kwon Ji-yong, Kan, Boyfriend, Sebastiano Serafini, Kenichi Matsuyama, Hongo Kanata, Tatsuya Fujiwara and Exo-MARE MINE!The gazette, On/Off, Diement, Dolore, Royz, R-shitei, Alice Nine, Ayabie, Diaura, Screw, SuG and BloodARE MINE!Kagamine Len, Kamui, Kaito, Leon and Hiyama Kiyoteru, Kasane Ted, Sora Suiga, Defosuke, Kuru Utaune, Ren Ikune, Sai Yurika, Merum, Miki Yukine, Tatsune Riku, Kamirei Fukkirei, Satsuki Kagene, Subaru Kyooteru, Taizo and YuARE MINE! ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pus acum 11 ani
Swings~
Bufniță Flămândă Din: Summer's darling
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 300
Deci wow. Pe langa faptul ca melodia cu musix boxx este superba si am ascultat-o neincetat, aceste este de departe, cel mai bun capitol scris de tine. Il ador. Felul in care ai descris tot e uimitor. Nu am cuvinte, sincer. Pur si simplu mi-a placut totul la nebunie. Asta a fost cred ca primul fic non-yaoi pe care l-am urmarit cu placere. Sunt curioasa ce va face Kuro hana in continuare. Si ce era cu Onee? Oare Ai e sora Kurohanei? Ramane sa ne lamuresti tu. Eu iti doresc sa ai parte de atat inspiratie cum ai avut si pana acum si sa aduci capitole la fel de minunate si captivante in continuare. Imi pare rau ca nu ai mai multi cititori. Ficul asta merita citit, dar in ziua de azi oamenilor nu le mai place nimic, nici macar sa respire. Spor la scris in continuare si Kissu. P.S: Ar fi frumos daca ai mai pune din cand in cand cate o melodie. Asta care ai pus-o e minunata, imi aminteste de un episod dintr-un anime (dar nu-mi aduc aminte ce anime era sau ce mai era iin episod) cu o papusa care statea la geamul unui sanatoriu (ceva asemanator unui episod din Jigoku Shoujo) P.S.S : in legatura cu papusile....desi imi placeau foarte mult si inca imi plac...In totdeauna am crezut ca ceva neinregula cu ele. Cand eram putin mai mica imi era putin frica sa raman in camera cu ele. Am aveam impresia ca ochii aceea ma urmaresc...Ma privesc Se spune ca atunci cand nu te uiti papusile plang. Asa am auzit cand eram mica. Sper sa nu fie adevarat.
34.7KB
Modificat de The World Ruler (acum 11 ani)
_______________________________________ Shusei, Hotsuma, Akira, Shirogane, Kyotaka, Aoyagi Ritsuka&Soubi (Loveless). Asriel and Ayu (Takatsuma)Yohio, Китай (KIT-I) are mine. Also Art, Lexx, Anda, Alice si D.j (David),Sebastiano Serafini, Ggio Vega din Bleach, Byakuya , Ichigo, Ishida Uryu, Charles Grey (Kuroshitsuji), Undertaker and Grell, Katekyo Hitman Reborn. Bôa, ARE MINE!! Also FOREVER YOUNG, AIKO-CHAN, MADY MADUTZA, SAYA, Pochi~ and YOYO are MINE, so get your hands off.
Stalk me, bite me and kill me with your love...
pus acum 11 ani
Forever Young
Critic Din: Suna
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 1150
Dupa parerea mea, ficul asta e cea mai mare realizare a ta, ti-ai transpus mult din personalitatea ta in personajul principal a carui nume l-am uitat, spre nesimtirea mea. Cu siguranta ai putea ajunge celebra pe baza acestei povesti bara carti. Este o idee originala, nemaintalnita si foarte interesanta, extrem de palpitanta si care te tine cu sufletul la gura pe tot parcusrul ei. Si nici macar nu e sfarsitul. Descri atat de bine Imaterial si Material World de parca chiar ar exista si te-ai fi documentat de undeva, esti sigura pe ideile tale si explici totul cu bagare de seama. Mai ales ca ai capitole lungi, lucru ce nu se gaseste foarte des, si nici nu ne plictisesti cu explicatiile. Ba din contra, ne incanti si ne faci tot mai curiosi. Transpui bine ideile vizuale pe care le are toata lumea cand descrie ceva, astfel reusesti sa ne faci sa ne inchipuim locurile in care sunt personajele. Cum a spus Daya, acesta este cel mai bun capito, scris de tine, pana acum. Nu inteleg de ce spuneai ca ai fraze incurcate. Nu e deloc asa, chiar ai explicat foarte bine. Iar faza de la sfarsit a fost extrem de interesanta. Astept urmatorul capitol pentru a vedea ce se mai intampla. Sunt surprinsa sa vad cat de mult ai pus din tine in personajul principal, observ asemanari izbitoare si ma bucura asta, intr-un fel sau altul, chiar daca nu e foarte bine, dupa parerea mea, sa-ti deschizi sufletul astfel, mai ai apoi intamplari cu oameni din New York, California :)) n-ai de unde sti cine bantuie netul. Prima melodie a fost geniala, o sa mi-o pun si pe mp3, o ador. Sunt foarte fascinata de astfel de melodi, de la papusile alea care se afla in cutiutele de bijuterii.
Cand eram mai mica, ca si acum, si eu eram speriata de ochii papusilor, ai jucariilor in general. Prea sticlosi, inexpresivi si infricosatori, mai ales ca, jucariile avand zambete, mai mult ranjete, si ochii capata o nuanta malefica. De groaza, cel putin pentru mine...
Te pup si te astept cu urmatorul capitol :D Sper sa ne incanti la fel de placut cum ai facut de data asta. Love ya.
_______________________________________ Daya is mine! Forever! And Ever! Just mine :3 Am fost: Zuzu, Forever Young, Miss*M, IceWolf o.o
Jeff, Usagi, Pikachu, Lelouch, Natsu, Tsuna, Gaara, Sebastian and Ulquiorra ARE MINE!!! Kamelot, Slash, Adrian von Ziegler, Megadeath, Alternosfera, Raskolnikov, Yu Pheonix, SOAD, Youmeatsix, Parazitii, Carla's Dreams, Kapushon, Pierce the Veil, Iggdrasil, Veil of Maya, Kurt Cobain, Nirvana, Garcea, KoЯn, Mariyn Manson, DMC, HIM, Caragiale, Chuck Norris, Mr. Bean, Cloud, Vincet, Tarkan, Adolf Hitler and Kiro Are mine!
pus acum 11 ani
Aiko-chan
Bufniță Flămândă Inregistrat: acum 11 ani
Postari: 329
Yoyo...doar doua cuvinte. Esti magnifica! Frazele nu sunt incurcate de loc, si cum a spus Medee, chiar oferi multe explicati fara sa ne plictisesti de moarte! Acum imi dau seama cat de mult te-ai chinuit la acest capitol. Adica...ma asteptam pentru ca de fiecare data imi spuneai ca scri la next...dar asta e mult mai genial decat imi inchipuiam. Oare...ce o fi cu Oneechan? Material World si Immaterial World... o idee brilianta! Nu stiu cum ti-a venit, dar mai mult ca sigur e o scornire a geniului tau nemaintalnit. Nu prea pot sa exprim in cuvine ce am simtit cand ti-am citit capitolul... Si melodia care ai pus-o. E perfecta! Completeaza acest mister atat de bine... Cred ca am ascultat-o toata ziua... Si capitolul l-am citit cam de 4 ori! Sincer...eu chiar ma bucur sa vad ca pe lumea asta mai exista si oameni, nu doar specimene pe cale de disparitie si maimute! Felicitari Yoyo-nee! Cred ca te-ai intrecut pe tine scriind acest capitol ^^ Spor la scris, si nu uita ca Aiko te ube! <3 Kisuu :*
25.7KB
_______________________________________ I hate everything about you! Why do i love you! You hate everything about me! Why do you love me? by three days grace JRock is my new religion!
NU MA SUPARATI CA VA ZGARIE MAMI!♪♪♪♪(￣ー￣
TOTI PITICII DIN LUME+AURUL LOR SUNT AI MEEEI!
P.S!!!!LOLITA23q(toti membrii),AN CAFE(toti membrii),Matenrou Opera, U-KISS(Donghoo,Soohyun,Eli,Kevin,Alexander,Kibum,AJ, Hoon),JJ Project, M.I.B, Dalmatian, Tritops , Song Chan Ho,Lee Chi Hoon,Gwak Min Jun,Won Jong Jin,Yamor,Park Jae Hyun,Jung Joon Young,Ryosuke Yamada, Jang Woo Young,T.O.P(Choi Seung Hyun), Kim Bo Kyung, SMTown, ZE:A, X-5, N.Sonic, AA, TAKEN, Song Joong Ki (Kang Ma Ru) aceeasi persoana! , Sistar, Girl's Day, G.E.M, LC9, Aaron Yan, A-Jax, Panda Yang, Park Ji Ho, Shinhwa ^^ <33 PROPRIETATE PRIVATA O_____O JOS LABA CA VA MUSC! X_____X Yoshida Yuzan,Alvaro Garay,Tsutsugami Gai, Syo Kurusu,Yuushin, Kou-kun, Hyorin, Ri-chan are MINE MINE MINE! JUST MINE O_O... STAY AWAY Yuuki-neechan, Daya-chan, Yoyo-neechan,Dedu, nepoata mea (Sura),mihai1213,Kitsune-kun, Mady are MINE!!! so STAY AWAY!
Nu o sa se inteleaga prea multe, e doar o mica introducere, un prolog. Mai multe pe parcurs... 
esti absolut fantastica
Sper ca va v-a placea capitolul! ^_^
